2,469 matches
-
N-am să uit mână ce mi-ai întins Când căzută eram în țărână, Nerostiri se rodeau dinandins, Rămăsese din mine o fărâmă. N-am să uit cum ai ferecat Lacătul fricii în noaptea tăcerii, Stropii de rouă m-au picurat Risipind în neant povara durerii. Un vulcan a erupt de atunci Gândul - lavă încă mai arde, Nu găsesc un cuvânt potrivit Să mă scriu cu sânge și carne... Cerul tău de lumină e plin Eu mai sufăr de foame și
N-AM SĂ UIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353068_a_354397]
-
consacrarea aveau să urmeze în șuvoi apoi, pentru ca azi scena să fie pentru artistul Georgel Nucă mirajul propriei chemări spirituale, aspirația și împlinirea sa. „Am avut de învățat de la Ion Drăgan, Lenuța Purja, Paula Babalâc. La roadele carierei mele a picurat și Marioara Murărescu, pe care o pot numi mentorul meu. La suflet îi am pe prof. dr. Gheorghe Oprea, șeful catedrei de Muzicologie de la Facultatea de Muzică din București, pe Angela Marinescu, primul om care m-a adus în radio
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
august 2014 Toate Articolele Autorului Alerg desculță, pătrund printre șoapte, te caut în vise, prin miresme, în zori, cu rouă mi-alung durerea din noapte... rază de suflet, alungă-mi tulburii nori! Astăzi te caut sub cerul albastru să-mi picuri, pe umeri și-n gând, ploi din zenit, esență să-mi fii, lumină din astru, sărutu-ți să-mi țină un veac pentru iubit! Prin versul ierbii alerg, dulce să-ți cânt, silabe-ți adun din flori de azalee, miresme culeg
NIHIL SINE NUMINI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353115_a_354444]
-
pământul cu piciorul Și-am înțeles ca nici un rost nu are Ca pasărea să își învețe zborul... POVESTEA DIN POVESTE Nostalgic mă privește cuvântul printre gene Și lacrima-i răzbate prin colțul îndoit, Dar nu-nțeleg cum poate să-mi picure în vene Chemarea dezgropată de tocul ruginit. Spirale sângerânde, sub mantia albastră, Visează începutul și zborul absolut; Foșniri de aripi albe, o pasăre măiastră, Toiege de lumină și brațele de lut... Mi-am ascultat chemarea - înfiorări celeste, Dar arsă e
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
țipătul lumii în care trăiești. Nu-mi cere tăcere, nu pot să aleg, Căci lacrimi albastre pe pleoape-au crescut; Se cerne Sahara, nu știu s-o 'nteleg, Mi-e trupul clepsidră și brațele-s scut. Furtuni de nisip îmi picură-n vene, Zvâcnesc în tăcere aceleași chemări Și clipa măsoară trecutul alene, Dar viața mă poartă pe alte cărări. O ANĂ În mine port zidită o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut, Dar dacă ți-ai dorit să
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
Poeme > Devotament > TOAMNĂ RUGINIE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Coboară toamna ruginie Peste natura-nmărmurită, Strugurii copți tresar în vie, Iar luna parcă-i adormită... Pe tâmpla cerului, în zare, Picură lent lacrimi de stele... Mi-e dor de o rază de soare, Ca să-mi zâmbească-ntre perdele! Vreau să citesc, dar printre rânduri Apari într-un chip sfâșietor... Pierdută, mă scufund în gânduri, Găsesc amintiri care mă dor... Ca o
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
de dor amare, și cutreier și mă-nchin peste-un cer plin de senin, căci aș vrea să fiu un altul să pătrund mereu înaltul, viața ca să-mi fie vis cum o soartă mi-a prezis; galbenul miraj de toamnă picură sânge din răni, plouă cu paseri flaminge peste-un univers baroc și nu plouă, parcă ninge la confetti-n ritm de roc. Lăutarul Orfeu plânge, plânge și Euridice, trupul ei închis în somn, sub privirile de domn, adunat și risipit
TOAMNA MEA, DE UNDE VII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353163_a_354492]
-
care scapăr pătimaș scântei pentru-a aprinde ruguri de cuvinte, ca să mă ardă flăcările lor al căror fum să-l strâng într-un fuior din care să-mi torc splendide veșminte. Simt poezia-n mine susurând dintr-un izvor ce picurând din gând trece prin suflet, inimă și sânge, prin orice fel de vis și sentiment și-ncet încet devine un torent ce-n calea lui mii de pâraie strânge. Simt poezia-n mine ca pe-o stea pe care al
SIMT POEZIA-N MINE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353255_a_354584]
-
să cobor, Acum nu ar conta, Doar să-nțelegi, cum dor Căpcăni de -a nu pleca. Iar zilelor, ce sunt Ofranda vieții mele, Să le mai dau un scut , Că pot să fiu cu ele. O ploaie-n semilună Aș picura, când plâng, Singurătăți destule Sunt pe acest pământ. Dar știu că într-o noapte, Așa, gândind la ea, Se va întoarce, poate, Iubirea , cum e ea... Cum să renunț la luna Și-al ei semi-ntuneric? Din ea nu se
IERTARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352755_a_354084]
-
lumânarea-n orice zi, Ce caută OMUL fără vină, Să n-aibă răul rădăcină. Tristețea șoimului Mă-ndurerează tristețea șoimului cu aripi frânte, Îi suflu-n aripi să se-avânte. Și apă vie-i dau să bea, Din viața-mi picuri eu i-aș da. În zbor îi dăruiesc aripă, Din trupuri, cruce , fără frică. Am ținti mereu spre lumină, Curați, frumoși și fără vină. Spre Țara Păcii am zbura, Aripa mea, aripa ta.... Vezi “ Cartea nunții”, “Povestea vulturilor aurii”, Danion
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
Acasa > Poeme > Devotament > STRIVIT ÎNTRE PLEOAPELE TALE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tu, picătură de rouă! Eu, picur de ploaie Strivit între pleoapele tale. Visuri, speranțe, tăcere... Gânduri hoinare, Săruturi gen fluture Noi rătăciți în căderile toamnei! Incendiați de dor, Cristale de nisip Ne strecurăm în tine Clepsidră fără de sfârșit! Frunze și noi Fire de iarbă trecute în
STRIVIT ÎNTRE PLEOAPELE TALE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353642_a_354971]
-
mult vin. Căci viața mea toată, nimeni n-a-nteles Durerea-mi din suflet, Dar n-am de ales. Vreau să plec departe de dureri și chin. Nu umple paharul Cu mai mult venin ! Că veninul vietii-ncet s-a picurat, Cum spun și poeții: Degeab-am luptat. Conditia-mi simpl-am vrut s-o depășesc, Am luptat întruna, Dar nu știu să trăiesc. De-aceea, departe vreau să plec de lume, Nimeni să nu știe Că -mi e rau sau bine. Să
INGERUL DURERII de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353699_a_355028]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ASCULT TĂCEREA Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ascult vrăjit total tăcerea ei Născută din cascade înspumate De generoase,tandre-mbrățișări Și de senzații calde picurate Celest surâs de buze,delicat Îngână către Eros rugăciune În viață să îi fie mereu dat Doar ei,explozii de trăiri,anume În respirații repezi,sacadat Omniprezente lieduri de amoruri Din note de fior reverberat Desăvârșesc vitale protocoluri Oftatul îndelung
ASCULT TĂCEREA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353721_a_355050]
-
DOUĂ VRĂBII SÂNII TĂI ÎN PALME Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Când pe-albul de mătasuri, diafana Molateca iubito mi te-ntinzi În ceruri se aprind oglinzi Stelare lacrimi, picurând sub geana.. În noaptea care umple casă de tăceri În văzul lunii ce priveste la fereastra Tu te deschizi precum o floare-n glastra Sub gură mea stârnindu-ți noi plăceri. Că două vrăbii sânii tăi în palme Cu guri
CA DOUĂ VRĂBII SÂNII TĂI ÎN PALME de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354198_a_355527]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ziua Școlii Gimnaziale Movila Miresii În fiecare an, pe 8 noiembrie, când pomii încă tremură a toamnă, la Școala
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
vagă amintire. Ai pus viața în buzunar și ai dispărut. Afară este noapte iar eu stau zgribulit și gardul timpului se sprijină de mine. Tresar, tremur și ascult un saxofon coclit, ce plânge încetișor și ară adânc, în mine. Depărtările picură lacrimi despre tine. Tăcerea mea tremură în vibrații de alamă și tainice adâncuri îmi spun, prin degete ce apasă șoapte, că trudă de suflet sunt în tainice clape aurii, ce gânduri îmi apasă. Iau șoapte în inima mea prin sunete
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
preria întinsă până-n asfințit de soare, șoptește tainic inimii mele, că acolo, sus, tu, în Condor încă mai exiști. Voi găduri ale mele, vă povestesc în tăcerea mea, că a fost cândva ...și iată, că, încă plânge muzica și lacrimi picură pe inima mea. Lumina vine din adâncul fiecăruia din noi ! Autor Viorel Muha Aprilie 2009 https://www.youtube.com/watch?v=AIR5XPWK3Vk Referință Bibliografică: Tu, încă, mai ești Condor al amintirii mele! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de apă, de soare, de nouri, întrupat într-o perfecțiune sublimă conferă sufletului mistic simfonia unei armonii sacre
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
inima. Reacția lui a nedumerit-o. A îngenunchiat la picioarele ei. Fruntea lui a poposit pe genunchii iubitei. A devenit conștient de singurătatea și devotamentul ei. Duioasă, îi mângâia ușor părul negru, des, asemănător cu al fiului lor. Lacrimile femeii picurau pe fruntea lui, sentimentele ascunse timp îndelungat au renăscut intre ei. Nimic, nu se schimbase! Vâltoarea trăirilor era aceeași. M.Joseph o cuprinse, strângând-o cu putere în brațe. Timp îndelungat căutase, experimentase întâmplări, încercase anumite lucruri.....nimic nu-i
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
imobilă. Se prezentă, dar ea nu reținu numele. Înțelese doar că este un mare profesor din capitală, un om respectat, cunoscut, care urma să o suplinească pe doamna de română cât timp aceasta era în concediul medical. Teama generală îi picură și ei, încetul cu încetul, niște emoții neobișnuite în stomac. - Vreau să vă cunosc pe fiecare din voi, spuse profesorul, plimbându-se printre bănci, iar cel mai bun mijloc este să îmi scrieți fiecare o compunere cu tematică liberă. Se
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
urechea Și-n umbra rară de mesteacăn Esenin își durează leagăn Nu mai sunt flori decât în sere Un țipăt fuge printre sfere Iar Dostoevski plin de draci Cu Picasso culege maci E toamnă iar ca-ntr-o romanță Tristețea picură în ștanță Când oare vom putea să știm Unde plecăm, de ce venim Referință Bibliografică: Țipăt de toamnă, poem de Ion Iancu Vale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor
ŢIPĂT DE TOAMNĂ, POEM DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347240_a_348569]
-
să-nnot prin apele sărate, Să nu mă las învinsă de nici un muritor, Să beau din cupe, viața adeverită-n fapte Deși, sunt o nălucă pe culmea norilor. Mă vei ascunde poate sub frunza ruginită Strivindu-mi versul care iubire-ți picura Dar, n-ai sa poți uita o șoaptă nerostită De stropul plin de suflet care te înconjura. Te voi păstra, în suflet, cum este scris destinul Sorbindu-ți clipa surdă din ghearele uitării, Te voi iubi și-n lipsă înmiresmând
VIS ADEVĂRAT de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357029_a_358358]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FRUNZE COLORATE DE DOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ploaia îmi bate la fereastră Cu degetele nostalgicei toamne Imi șoptește cu voce măiastră Dragostea picurată pe gene. Cuvintele-mi curg fără veste Pe frunze colorate de dor Se zbat-n mine visele terestre Licori lăsate de îngeri în zbor. Sorb cu nesaț stropii albaștri Potolindu-mi setea nebună de tine Te dezmierd cu ai nopții
FRUNZE COLORATE DE DOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357056_a_358385]
-
să râd și eu cu ei împreună, uitând de lacrimile care-mi udau obrajii... Au urmat alți ani, când au început să ni se înmulțească dascălii pe măsură ce ni se înmulțeau și materiile. Pe fiecare din ei mi-i amintesc cum picurau zilnic în mințile noastre stropii aceea de adevărată lumină, scurgându-se lin din marele lor „cer” de cunoștințe. Dacă azi cei mai mulți dintre noi știm să ne respectăm, atunci trebuie să recunoaștem că aceasta le-o datorăm în mare parte și
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
flutur Pletele în vânt cumplit, Toată tristețea să-mi scutur De pe dorul învechit, Să-mi acopăr disperarea De-a te mângâia pe frunte, Atingând palma cu zarea Undeva, pe-un vârf de munte! Doamne, ce n-aș da să-ți picur Lângă gene sărutări, Peste noapte să mă bucur C-am descoperit în zori Cum adaug existența Într-un sarcofag integru, Adormind indiferența Ce-a pictat atâta negru! Ce n-aș da să-mi adormi glasul Cu sărutul tău fierbinte Și
CE N-AŞ DA de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357240_a_358569]