22,633 matches
-
îmi par mie însămi mai puțin insignifiantă... Greu de istorie - ca toată Transilvania, de altfel -, Clujul este un frumos oraș acum sluțit și ponosit. Cînd se restaurează cîte o clădire, mă bucur de ea ca de o victorie personală. De pildă, de cînd a fost restaurată Catedrala Ortodoxă, pe lîngă care eu trec în fiecare dimineață, o salut cu formula: "mîndră și albă ca o porumbiță". Am un sentiment... franciscan față de ființa necuvîntătoare a orașului - păsări, copaci, palate, biserici, monumente... Primăvara
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
circulat sînt mici, de obicei umblu cu mașina. Și rău fac, pentru că circulația - care curge toată, inclusiv traficul greu, prin centru - e oribilă. Umblu pe străzile vechi și mă bucur cînd mai găsesc cîte un vechi și delicat detaliu: de pildă, nu de mult, am descoperit, deasupra unei porți, basorelieful unui foarfece, și, nu foarte departe, o poartă împodobită cu un stup de piatră: semne breslașe, urme ale trecutului burghez. Așa că din cînd în cînd trec pe acolo să le salut
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în copilărie... Nu mă așez pe nici o bancă și detest prăvăliile. În afară de alimentarele din apropierea casei mele, unde fac gafe de pomină - de pildă, am vrut să-i dau unei casierițe castane. Castane sălbatice. Aveam geanta plină de castane lucioase, culese de lîngă Catedrala Ortodoxă. Am crezut c-o să-i placă. S-a uitat la mine ca la un nebun - de librării și de
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
erotice de Catul, cu text bilingv, o nouă serie de ficțiune japoneză sau nord-africană, o nouă colecție balcanică ș.a.m.d. Ceea ce înseamnă că există un public avid de această diversitate, acea categorie de cititori pe care-i găsești, de pildă, în librăria La Hune (Cartierul Latin) pînă la miezul nopții, inclusiv duminica. Iar faptul că literatura scoate periodic în față ,vedete" (Huellebecq, Amélie Nothomb, Christine Angot, Camille Laurens, Antoine Volodine sau mai știu eu cine), care își dispută avanscena cu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
motivație - vagă - pentru această eroare grosolană ar putea fi faptul că personajele Isabel și prințul 1 nu existau în materialul originar (romanul Prințul de Teodorescu - Braniște)... Dar greșelile din scenariu nu se opresc aici, filmul lăsând multe incidente neterminate. De pildă, nu știm de ce a murit Isabel la douăzeci-și-șase de ani - a fost o victimă a războiului? Sau, exemplul tipic de scenă nefinalizată: Ana pleacă de la castel, scapă mănușile, prințul le ia și pornește în galop să-i le returneze. Nu
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
că prostia este atribuită lucrurilor, materiei inerte, lipsită de sensibilitate și de reacție, dar nu e deloc clar de ce este ales pentru acest rol un obiect sau altul: de ce reperul e cizma (prost ca o cizmă), și nu pantoful, de pildă. De la formulele clișeizate pornesc destul de numeroase dezvoltări libere. E interesant că anumiți termeni se specializează în comparații, alții în metafore: se spune "proastă ca o găină" - dar "e o gîscă"; cineva "e un bou", nu și: "prost ca un bou
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
privind relația totalitarismelor sec.XX cu spațiul memoriei. ,,Regimurile totalitare și autoritare ale secolului al XX-lea, scrie D.B., au făcut memoriei un imens și involuntar serviciu: au transformat-o în resursă privilegiată a procesului de transformare post-totalitar. Așa de pildă, căderea regimului comunist este adesea considerată ca o revoluție întoarsă cu fața spre trecut. Pentru că, spre deosebire de marile revoluții ale istoriei (franceză, americană, rusă) socialismul de stat a fost înlocuit cu un regim care îl preceda în ordine cronologică și logică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
toate celelalte rezultate ale lui Mircea Coloșenco sunt, din păcate, iremediabil mediocre, iar în această fază a edițiilor critice avem nevoie de performanțe (căci e prea târziu), nu de superficialitate și mediocritate. De ce trebuie bifată realizarea unei ediții (ca, de pildă, ediția Rebreanu) numai de dragul de a o coopta în colecția de "Opere fundamentale", când hărnicia unui editor nu e suficientă? Mai e nevoie și de o competență recunoscută sau exersată, mai e nevoie și de o noutate a cercetării, ale
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
A fi trist era mai mult decît de prost gust, în momentul în care elanul tineresc al noii republici populare muta munții din loc; devenise chiar o greșeală politică. O astfel de carență putea fi denunțată chiar și retroactiv. De pildă, se lăsa să se înțeleagă că marele poet romantic Eminescu ar fi avut și mai multe merite în ochii posterității comuniste (el care luase deja în brațe cauza proletară!) dacă nu s-ar fi lăsat influențat de pesimismul lui Schopenhauer
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
ș.a.) și dă informații suplimentare despre tipul și efectul drogurilor în cauză, spre final, această mediere pentru neinițiați este preluată fără temei de însuși diaristul narcoman. Între cele două discursuri, între notele de subsol și capitolul Manualul visătorului amator, de pildă, nu e nici o diferență pentru că, de fapt, frazele împrumută perfect sintaxa din pliantele/site-urile organizațiilor nonguvernamentale antidrog. O lectură mai completă poate face fiecare intrând pe www.erowid.org, www.encod.org, www.drugscope.org ș.cl. Chiar dacă site-urile
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine știe ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chișinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneț, de pildă, scriitori școliți cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean, într-un
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
poem (La Estul Estului) găsim o posibilă explicație a acestei chinuitoare existențe în mers de rac, și anume în istorie. Altfel, cauza zbaterii rămâne, cum îi stă bine, învăluită într-un expresiv obscur. Dar, ca și la Margareta Curtescu, de pildă, versurile lui Nicolae Popa sunt inegale valoric, uneori chiar și în cadrul aceluiași poem. Între Vai, zațul! Vai, semnele! și Gropile, focul și apa, două poeme consecutive, diferența de valoare este mai mult decât sesizabilă. Chiar și ușor inegal și fără
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
a liniei, a culorii și, în general, a codurilor prin care se nasc imagini și se transmit mesaje, coboară nemijlocit omul singular, cu anatomia lui axiomatică, din deceniul cinci. Orice prezumție că pictorul și-a abandonat proiectul inițial, așa cum, de pildă, o va face Al. Ciucurencu, sub presiunea istoriei mărunte și a imperativului său ideologic, este fundamental falsă. Chiar dacă acest moment al creației lui Mattis Teutsch se suprapune cu momentul cel mai dur al realismului socialist, în esență el nu este
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
ca în reprezentările bizantine, alături de nenumărate citate din propria sa operă anterioară. Misterioasă, obscură, ironică și polemică, această etapă din creația lui Mattis Teutsch ar merita ea singură o lectură și o analiză extise și aprofundate. Una din lucrări, de pildă, aduce laolaltă, cam după același principiu care a făcut posibilă întîlnirea umbrelei cu mașina de cusut pe masa de disecție a lui Lautreamont, continentul european colorat în roșu, dar fără Anglia și Spania, un fel de figură bărboasă care pare
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
austeniene au fost înlocuite de cinism sarcastic, ba chiar Fanny, privind direct în cameră, își bate joc de viața acestui tip de eroine numind-o "o succesiune rapidă de fleacuri". Rozema accentuează voit artificialitatea romanului prin câteva artificii, ca de pildă comentariile ironice ale lui Fanny în voice-over sau încadrarea picturială a personajelor care "pozează" pentru finalul filmului. Mai mult, este caricaturizat mediul familial din roman: lady Bertram e opiomană, iar Sir Thomas, destul de absent din text, devine un ridicol și
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
Dumitrescu. M-a tulburat descoperirea unei piese cu o scriitură fermă, cu un tip de adresare directă, tranșantă, nu neapărat devoalat americană. Mi s-a părut, de asemenea, o izbîndă intrarea în contact cu acest scriitor vînat de Hollywood, de pildă, și obținerea drepturilor de autor astfel încît nimeni să nu trebuiască să-și amaneteze proprietăți sau chiar ziua de mîine. Probabil că dialogul cu acești artiști, intermediat de reprezentanta lui, l-a determinat pe Neil LaBute să accepte, de ce nu
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
faimosul dascăl de filosofie, mentorul unor personalități precum Mircea Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Petre Pandrea, Vasile Băncilă, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Șora, drept un soi de impostor sau răufăcător pe tărîm spiritual, drept un simplu plagiator, de pildă George Voicu sau Marta Petreu, care, pornind de la un comentariu al lui Zevedei Barbu (apărut în revista Saeculum, nr. 4/1943), "a reluat și detaliat Ťdosarulť Evelyn Underhill, extinzîndu-l însă și asupra lui Lucian Blaga care, tot într-un curs
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
un fel, gloria și mondenitățile - nu se poate uita gestul de a nu merge să-și primească, la Stockholm, Premiul Nobel - un longeviv care a străbătut secolul cu aerul unui necunoscut mărginaș din Dublin, stînd, uneori, la taclale cu, de pildă, Peron, Jean Louis Barrault, Cioran, Madeleine Renaud, Peggy Guggenheim, Duchamp, Giacometti, Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus în engleză, care
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
un spațiu nou atunci, cu publicul instalat pe scenă, pe gradene, foarte aproape de actori, toate acestea și fiecare în parte au conturat miza unui pariu teatral major. Prejudecățile sau eu mai știu ce au făcut ca nici unul dintre actori, de pildă, să nu fie nominalizat sau propus pentru un premiu. Vîrful lor a fost atins în mod sublim, dar mulți am înțeles asta cu întîrziere. Au apărut, după, compensările, supralicitările, în contul unei performanțe trecute cu vederea. Frații a fost și
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
seama cît de străini ne sîntem nouă înșine, ce șir de măști de nerecunoscut se înlănțuie în fiecare eu. Nu poți străbate galeria de autoportrete fără să faci diverse descoperiri, fără să tresari găsind cîte un nume neașteptat. Sînt, de pildă, cîțiva fotografi celebri în această antologie, între care și Nadar, care are, la 1865, o suită de 12 autoportrete din diverse unghiuri: parcurse la rînd, dau imaginea unui cap care se rotește. Nadar nu era numai fotograf, ci și scriitor
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
sunt chiar atât de proști, cum zic unii și alții. Și fiindcă nu aveau prea mult timp de studiu, fiind ocupați îndeobște cu muncile câmpului, au cam început să-și arate știința și priceperea criticând ceea ce făceau alții. Așa de pildă, se povestește că odată, bunicul și nepotul au plecat la târg să vândă un măgar. La început, mergeau fiecare pe picioarele lor. Până când, din sens contrar, trecu, pe drumul prăfuit, primul grup de gospodari. Bunicul, care încă stătea bine cu
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
jurnalului camilpetrescian. Ediția Floricăi Ichim, fără omisiuni datorate cenzurii, va trebui să înlocuiască de acum încolo ediția lui Mircea Zaciu. Nu ar fi fost rău să recupereze prefața criticului clujean și unele comentarii din note în mod declarat (căci, de pildă, în istoricul relațiilor dintre Cezar și Camil Petrescu, Florica Ichim beneficiază clar, dar tacit, de documentarea prealabilă a lui Mircea Zaciu). Florica Ichim a îmbunătățit aparatul de note, înmulțindu-le semnificativ (de la 164, câte avea ediția Zaciu, la 231), ceea ce
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
164, câte avea ediția Zaciu, la 231), ceea ce a angajat un efort suplimentar. Cuvintele indescifrabile au rămas cam aceleași, cu mici excepții, ca și lacunele din manuscris datorate autorului. Uneori, progresele în lecțiuni nu sunt ajutate de elucidări adevărate: de pildă, la p. 85 în ediția Zaciu se semnalează un nume indescifrabil, pe care Florica Ichim la p. 53 în ediția sa îl transcrie "Mirto", fără nici o explicație în note sau fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
fiecare dintre personaje, fără excepție, am plasat gene ale mele. A.R.: Am intuit o legătură lăuntrică între Dvs. și personajul Yoel. A.O.: Cred că între un romancier și un agent secret există un gen de similitudine arhetipală. De pildă, cînd aștept un tren în gară sau îmi aștept rîndul la dentist, eu nu răsfoiesc reviste ci mă uit la oameni. Mă uit la pantofii lor pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. îmi place să stau
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
mai multe valori, ori ca logica intuiționistă a lui Brouwer-Heyting) în universul adevărurilor multiple, pe care cu generozitate opera muzicală le încorporează. Am putea merge mai departe, să asemănăm opera muzicală cu un concept. Și așa cum conceptul de om, de pildă, captează în matca lui semantică totalitatea oamenilor, desemnîndu-l totodată pe fiecare om în parte, tot așa și un opus sonor va exista prin suma tuturor întruchipărilor (restituirilor) lui posibile, fiind acreditat de fiecare dintre acestea. Ce ne facem însă cu
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]