3,204 matches
-
de tăceri, să mă lepăd de umbre. Sunt colac de salvare. Colacul de salvare inutil Stârnind cercuri concentrice ca o promisiune Niciodată la timp. Pașii târșiți ai disperării Care nu se împarte cu nimeni. Sunt roată, O, Doamne, ce roată pitică, Ce roată trasă de îngeri La un atelaj dintr-o scoică, Sunt mica roată. De mine depinde Tot angrenajul universului Înhămată la Carulcel Mic ce lasă în urmă Uruitul fără echivoc al singurătății. Sunt roată suind-coborând Pe treptele sinelui; noaptea
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
bucuria, împlinirea și experiența ei, în crezul că „Noi toți avem câteva lucruri de învățat de la ei, de la rigoare și seriozitate, până la rafinamente sublime într-o arie largă de domenii:de la ikebana, arta florală, la manga, arta animației, de la grădinăritul pitic banzai, la grădinăritul din curțile imperiale, de la pictura sugestivă, la cinematografia de mare clasă.” Nu îmi mai rămâne decât să mă ajut, asemeni Milenei Munteanu - care iată, prin cartea ei a reușit să îmi trezească interesul pentru o țară și
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
facem noi curte asiduă, nu sunt cei mai tari din parcare. Ar trebui avut în vedere că americanii și toți „atlanticii” lor, în fața unei reuniuni ruso-asiatice (lucru ce, în mod precis, nu va întârzia să se întâmple!), vor juca la pitici și că iarăși vom fi puși în fața unor dileme de proporții, cum deseori s-a întâmplat in istoria noastră. Ăia mulți, mici și galbeni la culoare, sunt cu ochii lor oblici pe toți și toate. Și nu e de glumă
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
său asasinat, face pe o tânără fată, care-l iubește, să moară și alte diverse personaje; un diavol șchiop, care desface acoperișurile oamenilor, ca să de la iveală lucruri rușinoase; aventurile unui om mediocru, care face pe uriașul între pigmei și pe piticul între uriași, inoportun și ridicol întotdeauna; odiseea unui idiot, care după un șir de nenorociri burlești susține că lumea aceasta e cea mai bună din toate lumile posibile;peripețiile unui profesor demonic, servit de un demon profesoral;plictisitoarea poveste a
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
mi-am cumpărat o coasă. La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și nu sunt rebele, nici când furnicile vin pe furiș. Înserarea se lasă domol. În colțul grădinii, printre arbuștii pitici, pe care i-am plantat unde era locul mai gol, se văd sclipiri jucăușe, - sunt, probabil, niște li- curici. Pe-o viță-de-vie un greier și-ncearcă arcușul. Luna coboară tăcută prin ramuri, să-și caute undeva, peste vale, culcușul. În
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
fotbalul, neîndoielnic religia secolului care a trecut și poate și a celui care a venit deja de zece ani și ceva (cel puțin asta se întrevede până acum!). „Copilul de mingi” care fusese Titi, cunoscut de toți cu porecla de „Piticul” (mai are și alta dar p-asta n-o pomenim aici, din trebuincioasă pudoare!) era mai tot timpul la dispoziția „Căpitanului” de echipă, îngrijitorul și responsabilul de echipament, al aranjamentelor cu cavalerii în negru și cu câte altele. În lista
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
facultate împlinind visul nespus și nesperat vreodată al bietului său părinte. Însă întreținerea în școala superioară pe care dorea s-o urmeze era greu de suportat, costa ceva bani, iar întreținerea ca atare devenise o problemă aproape insurmontabilă. Fostul „puști”, Piticul cum i se mai spunea, ajunsese -- „pe cai mari”, prin schimbarea vremurilor și prin voința electoratului - primul edil al semiurbei de azi, satul poveștii de față de mai ieri, dovedindu-și pe dată solidaritatea, uitând ranchiuna cu vechiul căpitan (plecat, zice
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
a face și mai populat și mai spornic pe cât e păcatul, pe principiul strămoșilor romani “perseverare diabolicum”! De la acesta până la hotelul “Circus-Circus” unde suntem cazați sunt doar 2-300 de metri, dincolo de-al nostru se profilează enigmatic și neiertător cu “piticii” pomeniți până acum - ca un far la marginea oceanului de nisip, fabuloasă și singulară oază de lumină și viață tumultoasă în deșert - cea mai înaltă construcție săgetând văzduhul orașului, doar vârful ei pentetrant și sfidător de forma unui balon meteorologic
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
centrul pământului . Dacă mă vei citi Vei putea pătrunde în pădurea Scufiței Roșii să fii Hänsel sau Grätel O vei putea ajuta pe Fetița cu chibrituri Sau vei întâlni pe Făt-Frumos sau Alba ca Zăpada, Vei putea fi unul dintre pitici Sau te vei lupta cu Zmeul zmeilor. Dacă mă vei îndrăgi vei putea cunoaște Olimpul Și vei admira frumusețea Afroditei sau înțelepciunea Atenei, Vei participa la o vânătoare cu Artemis și nimfele ei Sau la un război crâncen cu Ares
ELOGIU CĂRŢII de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366178_a_367507]
-
venind de la un distins domn sobru, echilibrat, albit de vremuri, care scrie versuri incendiare oriunde pe planeta: Bucuresti-NewYork, Forest Park-Biblioteca Metropolitana, Buzău, Oradea, sau își datează un poem: „București, 31 iulie 2014, Ora cinci fără opinci/ Ceru-i sus pentru pitici,/ Doamne, cât suntem de mici!” Creația domnului Virgil Ciucă, în simplitatea și transparența ei, devine un „caz”, o excepție de la toate regulile poeziei patriotice, așa cum au fost asumate ele de la începuturile speciei, în epoca pașoptistă. Autorul româno-american impune un fel
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
70-a aniversare a independenței Statelor Unite aici a fost ridicat, pentru prima dată steagul Californiei, un blazon având drept semn heraldic principal ursul, semn că statul californian a devenit liber. Peste încă patru ani mai târziu, pe aceeași clădire încă pitică a micii localități de pe coasta Pacificului este arborat tot pentru întâia oară, steagul Uniunii având de data aceasta 31 de stele. Era oficializarea integrării benevole în federația dintre Atlantic și Pacific a noului stat independent, cuprins de-a lungul țărmurilor
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
aici erau adevărate pietroaie și stânci la contactul malului cu apa, apoi imediat înspre dealuri covoare de iarbă tunsă, peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de ierburi pitice, ferigi, ienupări care umpleau ca o vegetație de liane pâlcurile și apoi pădurile falnice de palmieri, pini, ulmi, stejari, dafinii de California, arțarii și paltinii albi care ascund cu coronamentul lor dens și stufos cărări și drumuri asfaltate sau pietruite
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
populează este arid și neospitalier și foarte greu de lucrat. Tot așa și în locurile unde mă prezentasem eu.Datorită pământului arid, crăpat de seceta îndelungată și implicit de verdeață, animalele pășteau iarba, mai bine zis smocurile rare de verdeață pitică până la rădăcină, astfel că stratul protector al pământului a început să dispară. Datorită alunecărilor de teren cauzate de precipitații, socotite un dezastru național, guvernul a limitat numărul de animale pe care trebuiau să le aibă tribul Navajo. Pentru indieni aceasta
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
gutui dormeam sub copacii bunicii și ele se legănau pe ram până își luau zborul așa credeau în prostia lor Raiul acela avea dulceața cântecului de leagăn și a pătuțului pe care nu le-am avut suzetă îmi era un pitic de cauciuc cu gust sălciu pe care-l scăpam în iarba prăfuită cu suspine O gărgăriță s-a înecat cu un oftat rătăcit printre flori și a murit știu că am dormit cu ea toată vara afară și m-am
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
Derizoriul are nevoie de utilizatori fără număr Rețelele de socializare sunt pline de autiști că voi Băgați-le miliarde în buzunare industriașilor dotcom. Click aici, dobitocilor, Vă așteaptă toate pițipoancele. Toate manelistele, dimpreună cu toți cocalarii. Nu lipsește nici măcar un pitic porno Din această revoluție murdară a pixelilor xxx, Dați enter și ei vor deveni vedete și dive Iar voi, bieți eroi ai gloriei lor. Click aici, dobitocilor, Fără număr, fără număr, fără număr, Conectați-vă la marele nimic La început
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
turnurile de pază din colțurile patrulaterului. În schimb, străzile mi se păreau supra populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta cu totul altfel decât cele din Europa, între clădirile pitice răsărea câte un templu, o grădină, un palat din alte vremuri, un vestigiu istoric, care te cucereau și iertai monotonia întinsă pe kilometri. S-ar cuveni să evocăm cândva China într-o carte nouă, sub forma unui poem în proză
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
sinuos, cu zeci de kilometri de serpentine pe șoselele săpate în coastele munților. După câteva zeci de kilometri parcurși fără nicio localitate la șosea, printre munți cu creste dantelate în stâncă vulcanică și pe alocuri cu vegetație caracteristică (pin, stejar pitic, cedru și chiparos) am ajuns la Troodos, o stațiune montană asemănătoare cu Predealul dar mult mai mică. Înafara peticelor de zăpadă de care se mai bucurau copiii cu săniuțele și câteva restaurante și tarabe cu diverse produse și souveniruri, cei
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
iarăși măști în spate flăcări curg degeaba apoi ești luat de prost ba chiar ajungi s-arunci din tine ce e bun crezând în răul lor suit pe treapta unei scări la rang numit sublim... de ce? când poți cu mătura pitică să îndepărtezi și așchiile și petele și teama să privești oglinda-n care te-ai lăsat purtat într-un vârtej de litere de sunete de nuanțe false... (cafea în cești se toarnă. - Leandru tu ce dorești? se face liniște trupul
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii, găteje de oțetari sau arbuști pitici. Adierea vântoaselor dinspre lac și cherhana, praful ridicat ca o ecranare a unor mituri despre vajnicii căluți de povară dobrogeni și nu departe, la Ion Corvin și Mârleanu-Dunăreni (cetatea Sacidava) a unor peșteri și grote care adăposteau pe primii misionari
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
încredere în mine, fricosule? - Eu, fricos? se supără de îndată Iepurilă. - Da, tu! Ori vrei să spui că nu-i așa, râse ursul. - Vom mai vedea, mormăi cel mic, frecându-și lăbuțele moi. Ursul îl privea puțin nedumerit pe iepurele pitic ce se credea atât de important, lăudându-și forțele de nebănuit. Și toată această îndrăzneală picase și după întâlnirea cu ariciul! Nici iepurașul nu era mai liniștit și toată noaptea se gândi cum să facă să-l pună pe urs
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
din studiile de hermeneutică făcute cu ceva timp în urmă când lucra pe un post de specialist în Evul Mediu Timpuriu într-un institut elvețian. Căscă gura, fără să priceapă ce se întâmplă, când văzu, în capul scării spiralate, un pitic monstruos îmbrăcat în fiare, cu ochi injectați, nas borcănat și o ghioagă ghintuită în mână. Părea destul de pornit să-l termine pe nefericitul care se zvârcolea pe podea, când, deodată, atenția i se abătu asupra ei. - Haahhh, răcni dihania în
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
se înfipseră în lemn și un răget animalic îi rupse coardele vocale. Deși avusese, mdeh, ca orice om, în viață, felurite fantezii sexuale, aceasta se dovedi executată fără nici un preambul, doar cu sălbăticie. Urletele de victorie ale cavalerilor însoțeau icnetele piticului de fier, la propriu și la figurat. Silvia preferă să leșine. Numai că nu prea avea noroc. O găleată de lichid călduț o inundă, exact când ușa se mai izbi o dată de perete și în cameră intră un alt personaj
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
ei bezele către ferestre. Nu și cei care abia se mai țineau pe picioare și nici cei târâți de slugi către grajduri pentru a fi oblojiți. La fel de neobosit, însă acum mult mai murdar și, de departe, cel mai gălăgios era piticul duce, cel care de altfel dădu și ordine să se întindă mesele pentru a sărbători cum se cuvine marea lor victorie. În fine, forfotă mare, plus țipetele excitate ale domnițelor de toate vârstele și toate formele, care se ițiseră ca
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Unii dintre ei se-ntorc După cum îi cheamă vatra Soarele-ncălzește piatra La intrare în New York Brațe de statuie reci Sugerând diurn căldura De pe care
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350841_a_352170]
-
cad boabele din teci Libertate - o parolă Care nu mai are miez Fiecare fa diez Un pretext de farandolă Câte goarne fac reclamă Litere de-o șchioapă, sârgul Au umplut pe gratis târgul Cu vederi de panoramă! Plouă noaptea cu pitici Stau în cap și se scălâmbă: Peste orice lume strâmbă Se abate câte-un bici! Referință Bibliografică: Plouă noaptea cu pitici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PLOUĂ NOAPTEA CU PITICI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350841_a_352170]