2,526 matches
-
30 mai 1731 (7139). --Drept grăit-ai, boierule, da’ trebuie să iei aminte și la zapisul întocmit de Cârste, feciorul lui Ivan, la 11 aprilie 1740 (7248), în care spune că vinde “o casă aice în târgu în Eși, cu pivniță de piatră ce iaste pe Podul Vechiu, în capul Arcarilor”. --Prietene, umblând eu prin cele “Documente privitoare la Istoria Orașului Iași”, am întâlnit unele care confirmă pe deplin zicala: “La omul sărac nici boii nu trag”! --Adevăr grăit-ai. Da
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit acel ce au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în asemenea cazuri, i se “prețăluia” casa, pivnița sau orice altă construcție avea împricinatul și era despăgubit. --Aici lucrurile nu s-au limpezit până ce bietul Mihălache cofetarul nu a “căzut cu rugăminte după dumnealui logofătul Zaharia... din partea mănăstirii și dumnealui împreună cu sfințiia sa... egumen am stătut la așezare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așăzați. Și am dat și acest... zapis... la mâna sfinții sale”. --Ai dreptate, dar, după patru ani doar, adică la 16 martie 1753 (7261), iese la iveală o neregulă privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile pe alt loc și nu pe cel primit și măsurat? Loc pentru care i s-a impus să dea mănăstirii câte cinci ocă de ceară pe an. Acum sfinția sa Dosoftei egumenul Trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
despre o nouă vânzare pe Podul Vechi, ascult-o pe Ilinca Hurmuzoaie logofeteasa care la 13 iunie 1753 (7261) spune că a întocmit: “împreună cu fiii” ei “zapisul... la mâna... giupânului Anastasă Popa Hristu Celehur lipcan... că”... a “vândut dumisale... o pivniță de piatră cu locul ei și alt loc de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Așa s-a întâmplat și la 29 iulie 1753 (7261), când “Catrina,... giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav biv vtori paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor. --De ce a vândut “giupâneasa” aceste bunuri? --Pentru că “Ioniță păharnic
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav biv vtori paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor. --De ce a vândut “giupâneasa” aceste bunuri? --Pentru că “Ioniță păharnic a luat cu zapisul său, la văletul 7257 (1749) ghenarie 3, o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor. --De ce a vândut “giupâneasa” aceste bunuri? --Pentru că “Ioniță păharnic a luat cu zapisul său, la văletul 7257 (1749) ghenarie 3, o pungă de bani, cinci sute lei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sale”. Priceput-ai? --Am priceput, deșteptule! A făcut și el o faptă creștinească. Uite ce scrie însă, la sfârșitul zapisului, “Anița, giupâneasa lui hagi Mane armanul”: “Împreună cu fiul meu, Sandul... am vândut la 1 mai 1755 (7263) casăle noastre cu pivniță de piatră, care sânt pe Podul Vechi, în Armenime”... --Până aici nimic deosebit. --Uite ce scrie la sfârșitul zapisului... --Ce spune giupâneasa Anița, mă rog frumos? --Ascultă: “Și noi încă pentru mai mare încredințare am iscălit cu slova armenească”. Îți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iulie 1756 (7264) Costantin Mihail Cehan Racoviță vodă ia aminte și la “hindichiul (șanțul n.n) ce l-au făcut ispravnicii podului (Vechi n.n)” fiindcă “nu l-au făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tot suntem în mahalaua “Armenimii” - am reluat eu - ascultă ce spun frații armeni Carabet și Bogos la 27 mai 1763 (7271): “Făcut-am zapisul nostru la mâna dumisali giupânâlui Panaite... neguțitor din Eși, precum... i-am vândut... o casă cu pivniță de piiatră și cu două beciuri de piatră și cu locul ei... care casă cu locul ei este aice în Eși, pe Podul Vechiu... și se hotărăști... dispre răsărit... cu locul casi ce iaste a Bisericii Armenești, unde să prăznuiește
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de el, ci este doar epitrop “de ia chiria”. Nici după trei luni însă Coste nu a dat acea scrisoare. La a doua jalbă a noului egumen Athanasie, Divanul hotărăște ca “acele dughene... să le stăpânească mănăstirea”. --Multe dugheni și pivnițe sau numai locuri și-au schimbat stăpânul. Din copia după zapisul din 15 septembrie 1773 al lui Ștefan Năstasă, aflăm un lucru nou. La sfârșitul zapisului găsim: “Iscălit: Ștefan Anastasă postelnic”. Apoi “pentru întocmai, Arghiropolu. Giudecătorie ținutului Iașii”. --Cu alte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
face un zapis “la mâna... cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum am nămit o dugheană făclierie pe Podul Vechiu... și tocmala esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Savii, anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... cu știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două suti lei”. Și ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Păi am mai spus noi și altă dată că una-i să stai în soare, în vânt ori ploaie, să lucrezi moșia, și alta-i dugheana. Vorba ceea: sfințiile lor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstirea nici un folos... cu știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două suti lei”. Și ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Păi am mai spus noi și altă dată că una-i să stai în soare, în vânt ori ploaie, să lucrezi moșia, și alta-i dugheana. Vorba ceea: sfințiile lor erau lucrători la “Cooperativa Dor de muncă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mitropolit Moldavii” și numeroși martori. Zapisul este făcut de Iordachi Aslan biv vătav de copii “la mâna dumisale căminarului Toader Balș”, prin care spune că având moșia Ostopceni “la ținutul Ieșii, în ocolul Turii” și “dumnealui Toader Balș” are o pivniță de piatră cu tot locul ei și “alt locu slobod de șasi dugheni, ci iaste tot acolo... pe Ulița Cizmării... am stătut di ne-am așăzat... și am făcut schimbătură... eu am dat dumisale... toată moșiia mea... Ostopcenii, cu toate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acolo... pe Ulița Cizmării... am stătut di ne-am așăzat... și am făcut schimbătură... eu am dat dumisale... toată moșiia mea... Ostopcenii, cu toate acareturili ci sânt pe dânsa și cu tot hotarul ei... și dumnealui... mi-au dat mie... pivnița aceea de piatră... și cu tot locul acel slobod de șasi dugheni... mi-au mai dat... și bani 3500 lei, cum și cinci iepi fătătoari din iepili dumisale”. Ceea ce urmează este o mărturisire a lui Iordachi Aslan: “Și schimbul ce-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o aveam în față. --Atunci hai să intrăm pe Ulița Bărboi. --Cu voia sfinției tale, am să spun că la 3 martie 1669 (7177) “Alexandru Vulpe săoariu” împreună cu nepotul său Toader scriu: “Mărturisim cu acest zapis” că “am vândut o pivniță gata și cu locu... în târgu în Iași, lângă sfânta mănăstire Bărboiu, din sus și de cătră uliță... am vândut-o lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi vinde - de această dată fără
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfânta mănăstire Bărboiu, din sus și de cătră uliță... am vândut-o lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi vinde - de această dată fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi fost. Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184, sfinția sa Neofit, egumenul mănăstirii Bărboi, cumpără “o pivniță de piiatră cu loc cu tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să răsuflu de răul tău” - i-am răspuns eu cu țâfnă. --Un “cupeț” (negustor n.n) “Vasilie din Târgul de Gios”, care “dimpreună cu... Măricuța” soția lui vând la 14 septembrie 1746 (7255) o casă cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste pe Ulița Bărboiului” - am reluat eu vorba. --Pe lângă ceilalți meseriași din armenime, iaca și un “zlătar” (aurar n.n). Despre zlătar aflăm din zapisul întocmit la 15 ianuarie 1752
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fi de spus, sfințite? --Că la 13 iunie 1757 (7265) “Stratul, împreună cu” sora sa “Marie” fac un zapis “la mâna dumisale giupânului Vasile neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că noi,... i-am vândut... o casă șidrilită și cu pivniță de lemn și cu tot locul ei... care... iaste la Ulița Bărboiului, care casă... și noî ne-au fostu danie de la Mărina călugăriță, fata lui Lupan, femeia lui Ion Lupan cantaragiul”. --Acum o să aflăm un lucru deosebit, părinte. --Abia aștept
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în Eșii”. --Părinte, mi se pare că am cam terminat de umblat prin dughenilie și pivnițele de pe Ulița Bărboiului. --Nu avem decât să facem un pas spre Țigănimea domnească și dăm în Ulița Trapezănească sau cum s-a mai numit Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]