KorAP: Find »[drukola/base=pivot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...71 >

1,751 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

pivot sintactic, Dixon reia discuția lui Keenan (1976) asupra subiectului, aducându-i următoarele critici: (a) unele dintre proprietățile identificate de Keenan derivă din definiția pe care a dat-o anterior Dixon subiectului; (b) cele mai multe dintre criteriile lui Keenan definesc categoria pivotului (structură derivată), și nu pe cea a subiectului (structură de bază), așa cum anunțase. S. R. Anderson prezintă o demonstrație destul de lungă pentru a ajunge la o concluzie "optimistă": în pofida diferențelor morfologice, noțiunea subiect este aceeași pentru limbile acuzative și pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pe lângă predicat este necesară. Existența indicilor pronominali este o urmă a prezenței necesare a subiectului. Această definiție arată că noțiunea de subiect nu e universală și că subiectul lipsește din multe limbi considerate ca având subiect. 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic Dixon propune ca subiectul să fie definit conform unor criterii semantice, iar pivotul, după criterii gramaticale. Subiectul și pivotul coincid numai în unele limbi acuzative (cum sunt engleza și româna), iar, pentru limbile ergative − în care pivotul este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Această definiție arată că noțiunea de subiect nu e universală și că subiectul lipsește din multe limbi considerate ca având subiect. 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic Dixon propune ca subiectul să fie definit conform unor criterii semantice, iar pivotul, după criterii gramaticale. Subiectul și pivotul coincid numai în unele limbi acuzative (cum sunt engleza și româna), iar, pentru limbile ergative − în care pivotul este reprezentat, în mod prototipic, prin subiectul verbelor intranzitive și prin obiectul direct al verbelor tranzitive

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subiect nu e universală și că subiectul lipsește din multe limbi considerate ca având subiect. 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic Dixon propune ca subiectul să fie definit conform unor criterii semantice, iar pivotul, după criterii gramaticale. Subiectul și pivotul coincid numai în unele limbi acuzative (cum sunt engleza și româna), iar, pentru limbile ergative − în care pivotul este reprezentat, în mod prototipic, prin subiectul verbelor intranzitive și prin obiectul direct al verbelor tranzitive −, cele două noțiuni nu se suprapun

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vs pivot, agent, topic Dixon propune ca subiectul să fie definit conform unor criterii semantice, iar pivotul, după criterii gramaticale. Subiectul și pivotul coincid numai în unele limbi acuzative (cum sunt engleza și româna), iar, pentru limbile ergative − în care pivotul este reprezentat, în mod prototipic, prin subiectul verbelor intranzitive și prin obiectul direct al verbelor tranzitive −, cele două noțiuni nu se suprapun deloc (vezi Capitolul 1, 3.2. și supra, 4.1.). Comrie (1989: 106−120) susține că noțiunile de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
au dat rezultate foarte bune, o bună bucată de vreme a existat tendința de a crea un aparat descriptiv și terminologic specific pentru limbile ergative (în care intră, de exemplu, denumirile cazurilor, ergativ și absolutiv, ale termenilor nucleari ai propoziției, pivot, ale mecanismelor sintactice, antipasiv, aplicativ etc.). S-a observat însă că toate aceste concepte au o relație strânsă cu cele folosite pentru descrierea limbilor cunoscute. Astfel, următorul pas a fost stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale și deci revenirea, într-

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lingvistice care pot primi o descriere exactă, care pot fi încadrate în anumite clasificări, care pot primi o interpretare unică, există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în America de Sud, Antile, pe cale de dispariție. Partiție foarte complicată. Scindarea subiectului intranzitiv. ARCHI Limbă caucaziană, vorbită în sudul Daghestanului, înrudită cu AVAR sau cu LAK. Circa 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă, fără pivot sintactic. ARMEANĂ Limbă izolată, indo-europeană, vorbită în Armenia și în alte 29 de țări. 9 milioane de vorbitori. Asemănări cu greaca. Armeana clasică manifesta partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de timp/aspect: sistemul absolutiv−ergativ apărea numai la anumite forme

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică SOV, adjectiv-substantiv. Pivot sintactic S/A și S/ O. Există trei forme de antipasiv: cu obiect zero, cu obiect oblic și cu încorporare. Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel morfologic și ergativă la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă și posesivă. Ergativul este folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar nominalul în ergativ poate fi omis. Argumentul în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și sistem postverbal, care marchează genul. Două mecanisme: unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. Într-o altă interpretare, există două tipuri de construcții tranzitive, a căror folosire este condiționată discursiv: o construcție de tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tip (parțial) ergativ. Într-o altă interpretare, există două tipuri de construcții tranzitive, a căror folosire este condiționată discursiv: o construcție de tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE) Limbă (familie de limbi) indigenă din Brazilia. 20 000 de vorbitori. Partiție foarte

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
CHORTI, MAYA, QUICHÉ, MAM(E), TZELTAL, TZOTZIL. 2 milioane de vorbitori. Caracteristici ergative puternice. Prezintă acord: un set de afixe verbale conține informații despre A, și alt set conține informații despre S și O. Infinitivul nu poate atribui cazul absolutiv. Pivotul sintactic are o caracteristică suplimentară: numai nominalul-pivot (S sau O) poate fi "interogat". Pentru "interogarea" argumentului A, este nevoie de operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă S și O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbă primă și 60 de milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de pacient. Predicatul nominal, care este o construcție nominală (obținută sufixal), nu verbală și exprimă existența sau posesia. Construcția nominală nu e compatibilă cu distincțiile temporale. Posesia se exprimă diferit, după cum e vorba de "posesie agentivă" sau de "posesie pasivă". Pivot sintactic S/A și S/ O. Flexiune ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă aborigenă australiană din sud-estul Queenslandului, din familia pama-nyungan. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent de tipul de constituent nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1 400

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care controlează acțiunea; (b) numele având rolul de agent care controlează acțiunea, dacă e nonpronominal, e marcat cu cazul ergativ. Pivot sintactic S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
agramatical pentru citirea "Tata s-a întors". 41 Citirea "Mama s-a întors" nu este permisă în cazul acestui exemplu, ceea ce subliniază că nici complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

Cea mai des întâlnită explicație a succesului actual pe care îl cunoaște pe plan internațional City, centrul financiar mondial situat în inima capitalei britanice, pune accentul pe moștenirea secolului al XIX-lea, adică a epocii în care lira sterlină era pivotul sistemului monetar mondial. Marea Britanie era atunci cea mai mare putere colonială și prima dintre națiunile industrializate"2. Exercitarea unui rol preeminent în domeniile financiar și cultural (muzee, teatre, universități, splendori arhitecturale) era întemeiată pe acumularea unor straturi succesive de bogăție

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]