6,847 matches
-
îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit pe tărâmul ei, un tărâm feeric cu parfum de brad, prospețime și răcoare savuroasă binevenită după ce plămânii lui se umpluseră de fumul din sala de mese. Veverița dispăruse la fel de repede și neașteptat ca și cum apăruse. Mai târziu, va afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Citește mai
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit pe tărâmul ei, un tărâm feeric cu parfum de brad, prospețime și răcoare savuroasă binevenită după ce plămânii lui se umpluseră de fumul din sala de mese. Veverița dispăruse la fel de repede și neașteptat ca și cum apăruse. Mai târziu, va afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana!... XX. DESTIN
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
al grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pe sub un arc de triumf, pătrundeam în local către o masă liberă sau care se făcea imediat liberă la apropierea noastră și, așezându-ne, vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
întâlnit la Palatul Quirinale cu Președintele Republicii Italia, Azeglio Ciampi, și cu Primul Ministru, Silvio Berlusconi, la Palatul Chigi. Unul din punctele importante ale discuției a fost dimensiunea spirituală a Europei Unite. Continentul nostru trebuind să respire cu cei doi plămâni, Biserica Apuseană și Biserica Răsăriteană. În acest context, Patriarhul a mulțumit autorităților statului și poporului italian pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare europeană și de aderare la NATO. Summit-ul NATO de la Praga, din noiembrie 2002, a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Vein Thrombosis). Sângele se coagulează atunci când nu circula. Fenomenul apare de obicei în venele interioare ale mușchilor din partea de jos a picioarelor. Mai târziu aceste cheaguri se desprind și pot crea embolii și blocaje. De obicei cele care ajung la plămâni sunt mortale. Embolism pulmonar! Avertisment și celor care stau cu orele nemișcați în fața unui ecran de computer! Statisticile medicale spun că un individ dintr-o mie face DVT în fiecare an! Nu toți mor, desigur! Unii ajung pe masa de
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombe viu colorate
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
te-ai apucat să faci?, îl apostrofă Linda care tocmai intrase pe ușa din spatele tejghelei. - Nu se vede? Fac curățenie, mătur. - Ai dat în mintea copiilor, tată. În loc să mergi să te culci, numeri câte trabucuri au tras nebunii ăia în plămâni. - Nu le număr, le mătur! - Și nu-i același lucru? - Păi, nu. Trebuie să fac curățenie, nu vezi că toate-s vraiște? Nici măcar nu-ți trece prin cap ce s-a petrecut în noaptea asta aici. - Nu știu, dar bănuiesc
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
în sus. Îi era teamă să nu moară de față cu el. L-ar fi avut pe conștiință! Simțea că-i vine usturoiul pe nas. Nu știau ce să facă. Totul era acum pe nea Ion, că doar era doctor(!) - Plămânii? întrebă nea Ion cu o voce gravă. - Da, domn’ doctor, răspunse abia șoptit, dând din cap, femeia. - De cât timp? se interesă doctorul, numărându-i coastele bărbatului din priviri. - Am trecut într-al doilea an, răspunse femeia așezându-i o
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, iar vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele schimbându-și culoarea, inima - pulsațiile. O mireasmă dulce se împrăștie pe cărări, chipul blând al primăverii ne zâmbește, iar mâinile ei nevăzute ne mângâie ... Seva pomilor mustește, dragostea începe să domine pământul. Zilele devin mai
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
ea cu un an de producție, în mizeria și mirosul unor ferme zootehnice, se comporta ca elevă din clasa a IX-a, îndrăgostită de diriginte sau de profesorul de geografie, niciodată de cel de matematică. Aici, în mijlocul naturii, își încărcau plămânii cu aer curat, plin de ozon și se comportau ca niște adolescenți. - Privește ce limuzină a apărut la poarta de intrare spre Foișor! - Cred că este cineva mare de pe la București. Pe ăștia de la partid i-a născut mă-sa în
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
schimbării bruște a condițiilor atmosferice. Mai greu de îndurat decât schimbarea temperaturii era schimbarea altitudinii. Se respira din ce în ce mai greu. Ni s-a spus că la 2-3 inhalări să expirăm o dată lung. Făceam precum locomotivele, unii șuierau mai tare ca alții, plămânii lucrau tare. Foarte tare. Locomotiva mea nu prea avea cărbuni, trăgea încet. Greu. Cred că nici nu respiram corect, aveam nevoie de pauze mai dese, to catch my breath, să-mi trag răsuflarea. Acum înțeleg de unde vine vorba asta, ba
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
în șoapte,/ și-am să te-aștept și dincolo de moarte.“( Rugăndu-mă le cer ). Poetul este uneori și șugubăț strecurând glume ce înviorează versul.Epigramistul nu se dezminte:” Iubito, - au înflorit bagrinii!/ Te-aștept la fel ca înainte,/ Ne vom înmiresma plămânii/ Și-ți jur că nu voi fi cuminte! “( Floare albă de bagrin). Uneori poetul are gustul pentru melancolia jucăușă, cultivând în linia unor Regnier și Laforgue, gesticulația studiată, retorismul șiret alături de modestie, propuse pentru a da farmec și o ingenuitate
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
parșiv, egoist și trufaș, Se moare trădând, urzind, omorând, Se moare eroic, prostește sau laș, Se moare suprem, util, programat, Se moare să-i doară pe cei ce rămân, Se moare isteric și neresemnat, Se moare donând un rinichi, un plămân, Se moare-n procese cu recurs și apel, Se moare stupid pentru-un ar de teren, Se moare în ganguri, se moare-n bordel, Se moare creol, blondin sau șaten, Se moare cu vina de-a nu fi de vină
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombe viu colorate
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
și vă dăm încă o șansă să redresați țara! - le strigă Contele. Vampiricele, mai romantice, îi ridicară în aer de parcă valsau, apoi cu caninii le străpunseră vena jugulară, iar cu unghiile lungi le spintecară burta, le scoaseră bucăți de ficat, plămâni și inimă. Urletele de durere și groază ale acoliților „Imperatorului” se împletiră cu chiotele de bucurie și de victorie ale zburdalnicelor vampirice. Un măcel îngrozitor se desfășură în cea mai mare construcție din lume, Palatul Namului! Brațe smulse din umeri
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
ale acoliților „Imperatorului” se împletiră cu chiotele de bucurie și de victorie ale zburdalnicelor vampirice. Un măcel îngrozitor se desfășură în cea mai mare construcție din lume, Palatul Namului! Brațe smulse din umeri zburară prin sală, picioare desperecheate, măruntaie, ficați, plămâni și inimi pe care vampiricele le savurau cu plăcere și-și lingeau cu delicatețe sângele de pe buze. Sângele țâșni din trupurile sfârtecate ca din fântânile arteziene, iar căpățânile pedepsiților plutiră prin sală de la unul la altul ca mingea la un
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
în ființă, cu cugetul frânt,Cu visele plete, dar părul cărunt.Celui ce vrea lumea îi spun să respireîn punga cu cuget, cu vise, iubire-Să tragă în piept tot albul din lacrimiși lumea s-o spele de patimi.Al lumii plămân îi putred, î-ți spun,Otrava de cuget s-o poarte nebunCât vii se-apleacă la șoapta de vânt,La cântec de mamă, dar surzi pe pământ....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350919_a_352248]
-
cugetul frânt, Cu visele plete, dar părul cărunt. Celui ce vrea lumea îi spun să respire În punga cu cuget, cu vise, iubire- Să tragă în piept tot albul din lacrimi Și lumea s-o spele de patimi. Al lumii plămân îi putred, î-ți spun, Otrava de cuget s-o poarte nebun Cât vii se-apleacă la șoapta de vânt, La cântec de mamă, dar surzi pe pământ. Referință Bibliografică: Celui ce vrea lumea / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CELUI CE VREA LUMEA de SANDU BACIU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350914_a_352243]
-
paginile: Sunt unică și nu mă repet, terorismul politic mi-a pus cunună, tras la șapirograful timpului ,el e de vină! Istoria mai strigă:să se facă lumină! În piața Patriei istoria desculță ca o fată bătrână Urlă din tot plămânul îmbâcsit de războaie: Sunt fecioara ce visează sub lună la Bărbatul ce-și pune în cui Războiul Și-n fața femeii-Pacea, genunchiul și-l îndoaie. A ieșit istoria în stradă ca o nebună, E noapte, oamenii latră la lună și
INCIDENT ISTORIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350956_a_352285]
-
poate vorbi, nu poate înainta, nu se poate retrage, nu poate ataca, nu se poate apăra ... până nu mișcă piatra aceea uriașă care s-a pus din senin pe inima ei și o trage în jos către pământ ... respiră cu plămânii altora, gândește cu creierul altuia, inima-i dată pe moment altora, așteaptă ajutor, chiar și o îmbrâncire zdravănă i-ar folosi să reacționeze. -Tiu-tiu-tiu șuieră lampa unei mașini de poliție, pe stradă, nu mai rezistă și-și întoarce capul, ce
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
emoție, teama trecuse atât timp cât el îmi ținea degetele în palma lui caldă. Locul ales era peste așteptările oricui.O mini-cascadă, împrejmuită de stânci și vegetație bogată. Arăta ca o mică junglă departe de lumea reală. Atmosfera feerică, aerul curat invadau plămânii, mintea...spiritul se înălța în sfere înalte. M-a privit fix. A văzut lumina din ochi, bucuria copilului din suflet. Râdeam din toată inima. Simțeam că se destinde încet. Era o tensiune ascunsă în el, nu-și putea dezvălui latura
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]
-
cu mediul înconjurător ? 23. Știați că ... pentru a căpăta greutate și să se scufunde mai adânc, crocodilii înghit pietre ? 24. Știați că ... benzile desenate cu Donald Duck au fost interzise în Finlanda pentru că personajul nu purta pantaloni ? 25. Știați că ... plămânul drept primește mai mult aer decât stângul ? 26. Știați că ... mangustele sunt imune la veninul șerpilor ? 27. Știați că ... sunetul pașilor lui E.T. a fost făcut de cineva care iși freca mâinile în jeleu ? 28. Știați că ... este imposibil să
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, fiind un bărbat frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Simțim de pe acum, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele își schimbă culoarea, inima - pulsațiile, o mireasmă dulce se-mprăștie pe cărări, chipul blând al primăverii ne zâmbește, mâinile ei ne mângâie ... Seva pomilor mustește, dragostea începe să domine pământul. Zilele devin mai lungi și
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Mircea Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie anul 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]