3,039 matches
-
sud se prelungea creasta dealului în pantă ușor descendentă, pe ea găsindu-se la circa 200 m depărtare de cetate și așezarea contemporană deschisă. Înspre nord, cetatea era amplasată în imediata apropiere a unuia dintre cele mai importante drumuri de plai care făceau legătura între câmpia Dunării și zonele subcarpatice și, peste munți, cu podișul Transilvaniei, așa numitul Drum al Muierilor, una din importantele artere de comunicație din regiune de până acum un secol. până în prezent cercetările au demonstrat că pe
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
grec ce se aciuiase prin zonă i-a pus inima pe jar. Dar soarta a fost crudă cu această dragoste. Ilinca se îmbolnăvește și moare. Dragu, după această cruntă lovitură, hotărăște să pună capăt haiduciei și să se întoarcă pe plaiurile natale. Ușor de zis, greu de făcut. Pe capul lui autoritățile puseseră un premiu mare. Așa că, prin bani grei, dați acolo unde trebuie, Dragu și ceata lui obțin iertarea. Într-o primăvară, când pământul mai era încă îmbibat în apa
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, că celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarna se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scaldă în zăpada moale la fel ca și vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarna
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
love pe tine Give me scară din boschet. Aliona: melodie George: Am și eu una! Tot pe Romgleză. PARODIE ÎN ROMGLEZĂ PENTRU JONU MAICHII Johnny, when erai copil Duceai caprele la hill Dar amu când ești playboy Don’ț remember plai cu boi. Te îmbraci cam indecent Cu haine de second hand Iar „noroc” când e să dai Nu știi only „ceau” și „hi”. How do you do, te-ntreab-o cow Tu răspunzi: „Duiu hau-hau” Ți-ai schimbat numele în John, Dar
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
vor fi trimise după înscriere ( și după realizarea selecției / unde este cazul) începând din 1 octombrie 2016). Se vor trimite cel putin 1 (una) sau două poezii . fragment de proza să conțină - “ cuvinte despre IUBIRE , de iubit / iubita, copii, țara, plai strămoșesc, casa părinteasca etc. 3 - Așteptăm înscrierile pe adresele: ligya 33@gmail.com, star andrad a888@yahoo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 4- CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV și adresa la
ÎNCEP ÎNSCRIERILE LA ANTOLOGIALA TAIFAS CU IUBIREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370680_a_372009]
-
scrisoare care vine din pustiu de la cei ce nu mai scriu? stai în vântul toamnei reci singuratic pe poteci, plopule, trist și rărui, parc-ai fi al nimărui... bate vântul, frunza-ți sună, dorurile se adună, ard toți plopii de pe plai, cu frunzișul lor bălai. glasul tău tărăgănat, cânți de dor și de bănat, cânți în nopțile târzii, spre alte zădărnicii... și adesea tu mă chemi, peste timpuri, peste vremi, ți-i chemarea plângere, și frunzișul stingere.. luni, 15 februarie 2016
PLOPULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370699_a_372028]
-
Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al Marilor Străbuni, născuți odată cu pământul, culminând cu străvechiul neam al burilor, din care a făcut parte și străluminatul împărat Burebista, întâiul unificator al neamurilor geto-dacice. În cartea Loviște Mirific Plai, aurorul (Inspectoratul școlar Rm. Vâlcea), scrie, amintind o legendă din străbuni, cum, regele Decebal, atunci când s-a retras după ultima bătălie cu romanii, conduși de împăratul Traian (106 e.n), ar fi ascuns o parte din comori, sub albia pârâului
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
uscat , Aici nu-i iarba verde niciodată Deși pământu-i binecuvântat . Din loc în loc ,eucalipt în pâlcuri La umbra lor tresare parcă viață . Orașele ascunse după dealuri , Sau prin deșert în oaze-ți ies în față . E soarele stăpân pe aceste plaiuri Sub mângâierea vântului fierbinte , Ce ziua te-mpresoară cu căldură Iar noaptea frigu-n oase te pătrunde . Autostrăzi se unduie-ntre dealuri Si taie-n lung și-n lat ținutul , Aici ,în locu-acesta tainic Unde a fost mai întâi cuvântul ! Legendele se
TARA TUTUROR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369588_a_370917]
-
precum oasele La Muzeul de Științe Naturale, Contează sentimentele, numai ele ne deosebesc De restul lumii vii, Din Gange nu poți face un biet pârâiaș, Andreaua să fie sulița lui Richard Inimă de Focă, Falsi samurai se plimbă pe diverse plaiuri, Inflație de poezii haiku, e impotența de a scrie un poem? Inflație și de sonete și rondeluri, Nu mai putem ieși din vechiul , brav Renascentism? Anticii regi sunt adunați în cuști și latră, Veniră călăreții de aramă, se-nvolbura și
DESPĂRȚIREA DE RĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369585_a_370914]
-
în mitologia lui Caron: “Și-ți va mai ieși/Lupul înainte/ Ca să te înspăimânte/ Să nu te spăimânți/ Frate bun să-l prinzi/ Că lupul mai știe/ Seama codrilor/ Și-a potecilor/ Și el te va scoate/ La drumul de plai/ La un fecior de crai/ Să te ducă-n rai.” Sigur că lupta existențială are un singur final, pe marginea genunii, dar alegerea este să închei luptând. Ori mesajul puternic al acestei poezii vorbește despre demnitatea vieții, despre forța care
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
Popan, Alexandru Maier și Sandu Cătineanu din Bonțida. Invitatul special a fost Claudiu-Nicolae Șimonați din Geoagiu - Hunedoara. După prezentarea raportului de activitate a LSR, Al. Florin Țene, presedintele național al acestei uniuni profesionale, a lansat cartea-album „Istorie și credința pe plaiuri vâlcene” (Ed. Couphys, 2013) a lui Petre Petria. Apoi, a realizat un portret al poetului și animatorului cultural hunedorean Claudiu-Nicolae Șimonați. Acesta a înmânat, în semn de prețuire pentru activitatea culturală și cea scriitoriceasca, diplome de excelență Antoniei Bodea, lui
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
bucăți din propriul steag Acei ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde pe castelul ce încă nu-i clădit Florile libertății,copacii de pe plai Se folosesc de toate,strămoșii le-au sădit! În sunet de fanfara,călăuzesc destinul Se plimba prin palate din lumi îndepărtate Poporul duce lipsuri,isi gusta viu pelinul Conducători de țară,cu mâinile pătate O să vă vină vremea ca să gustați
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
în caz de atac din partea unor oameni răi, pădurarul luă cu el și carabina de vânătoare, așa, pentru orice eventualitate. Drumul prin zăpezi era greu, cizmele intrau adânc în zăpada proaspătă, pufoasă. Trebuia să trudească din greu, să ajungă pe plaiurile pădurii. În pădure stratul de zăpadă nu era chiar așa de mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal și sanie plecate la tăiat lemne. De la o vreme
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
canton, să vedem cum facem!... Pădurarul plecă. Plecară și țăranii, nu mai aveau curaj să-l înfrunte pe pădurar, care mai avea și arma asupra sa. Totuși, încărcară în grabă în sanie lemnele deja tăiate și se făcură nevăzuți pe plai la vale, spre casă. Pădurarul știa ce-i așteaptă pe țăranii a doua zi, când vor veni la el. Dar el nu plecă acasă chiar atunci, căci mai avea o treabă de făcut. Trebuia să urce muntele până la poiana de la
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
MUNTE Crescute în măreția naturii, În împărăția cerbului și a pădurii, Mărunte flori liliachii Înfloresc în pajiști aurii, Pe suprafețe întinse, De nimeni atinse. Ajunse în inima omului Îi inmiresmează sufletul, În cântece de păstori, În daruri de la miori, Pe plaiuri de sărbători. Elena Trifan Referință Bibliografică: GRUPAJ POEZII FLORI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
apa are gustul de iubire, unde pământul sub ploi întinerește și versu'-are parfum de nemurire. În țara unde binecuvântat, din ceruri a căzut un colț de rai și Maica Domnului grădină a aflat în florile ce cresc râzând pe plai. În țara unde tot omu-i primitor și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar doina-asemuire-n lume n-are. În țara unde mioarele au grai, și bourii se nasc cu stea în frunte, unde se-ncing
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
unde tot omu-i primitor și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar doina-asemuire-n lume n-are. În țara unde mioarele au grai, și bourii se nasc cu stea în frunte, unde se-ncing nedeile pe plai în sunet de cimpoi și alăute, În țara unde marea-i mai albastră și teiul te îmbată cu parfumul lui, unde se prinde-o mână cu cealaltă o inimă-ntregind peste-apa Prutului. În țara unde cântă ciocârlia, iar munții-și poartă
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
găsit „zile cu trei sori” din perioada copilăriei, tinerții și matureității, amintiri care m-au ajutat să le imortalizez în vers și cânt, să le dau viață spre a ști tot omul iubitor că muzică populară și dragostea nețărmurită de plai natal, de fata cu care am străbătut cărările umbroase din pădurea veșnic tânără și m-am oprit la izvorul cristalin ca să-mi răcoresc fața, apoi am băut stropi fermecați din „apa vie” - dătători de viață; dar după cum observați am trimis
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a născut dorința de împodobire a pomului de Crăciun, nu s-a știut cu exactitate niciodată. S-a bănuit că ea ar fi venit, de pe undeva, de pe plaiurile popoarelor germanice, și că acest obicei s-ar afla notat într-un document al vremii, în care se spune că eruditul saxon Martin Luther ar fi fost primul creștin care a împodobit un brad, chiar în ziua de Crăciun, cu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cei responsabili duc la cap de ce se apucă, Și-și fac trebi lovind frontal orice altă nălucă! Pentru acei ce-au venit să schimbe orânduiri, Ceea ce el a schimbat prin simple comenduiri, Vrând s-o transforme într-o regiune neștiută, Plaiul lui iubit să fie pe hartă -aria necunoscută? Pentru mega-armatele dictate de Țmarea semilună, Planificată ca întreagă creștinătate să supună, S-au izbit.. ca Baiazid de un ciot micuț-'lamental', Ca de un zid dur-patriot, cucernic țării și fatal! Acestor
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Probabil pentru ca să se statueze firescul, echilibrul pentru un asemenea demers eseistic. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
cartea de proză am semnat și Dumitru, asta pentru că pe tatăl meu îl chema Dumitru. Am zis să fac o distincție între poezie și proză. Memoriile lui Femios,cu subtitlul Jurnalul lui Terian, am spus, de altfel, că reprezintă chiar plaiurile mele natale. Acele locuri unde eu am crescut și am visat. Rădăcinile mele erau acolo unde mă scăldam, și la propriu, și la figurat. Chiar dacă nu prea aveam ape curgătoare, aveam șuvoaie de ape care curgeau atunci când ploua abundent. Mă
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
n-a fost criminal, „Nebunul” și-a iubit această Țară! Prin Apuseni ți-e martor Dumnezeu Și Dragostea prelinsă din izvoare, Tu știi prea bine și o spui mereu, În versul tău ce mângâie și doare, Fără de Iancu iarba de pe plai, Pădurile, câte mai sunt, pe creste, Azi își plângeau durerile din grai Într-o străină, tulbure poveste... „No, gata!” și „no, hai!”, e duhul lui În fiecare moț zvâcnind sub pleoape, La Țebea, în mormânt, acolo nu-i, Oricât ar
SUFLETUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353426_a_354755]
-
actrița spune: “Arta și cuvântul se zămislesc cu sufletul... Vom lupta mereu cu înverșunare să nu se piardă ceea ce s-a cucerit la Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și în alte țări. Acolo colectivele artistice au demonstrat exigente criterii, mobilizându-le spre o activitate mai rodnică...” Mai joc, invoc și alte aforisme ale Dumneaei: “Sănătatea culturii înseamnă sănătatea morală.” “ Cred că am avut
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]