1,260 matches
-
mi-au zburat tot felul de păsărele prin cap. Vise și-nchipuiri. De exemplu, la cioroiași când mergeam, mă culcau în camera cea mai frumoasă. Seara, adormeam greu. În patul uriaș, din lemn de nuc, pe salteaua tare, învelit în plapuma de mătase, stăteam aidoma unei perle strălucitoare în cochilia sa și mă gândeam la câte-n lună și-n stele. Ascultam în fiecare seară greierii țârâind și mă treceau fiorii ("E semn rău să auzi greierii, îmi spunea mama-mare, moare
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
magazie a Băncei, în urma inundațiilor de anul acesta, erau depozitate câteva bunuri ale invalidului de război 1916-1918 Gheorghe Chetraru”, bunuri care fuseseră distruse de bombele care căzuseră din avioanele vrăjmașe. Dar, iată lista, cu un ultim obiect extrem de ilar: „...una plapumă de lână - lei 2500; una pereche de ghete bărbătești - 1500; un costum haine lână bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care au ars 70 de vagoane de grâu”, fabricile de postav deținute de Manase Gross și Max S. Singher, turnătoria Davidovici, birourile Întreprinderilor Filderman, fabricile de teracotă, atelierul de plăpumi Marcusohn, fabrica de săpun Iosif Horky, numeroase ateliere mecanice, cârciumi ș.a. Practic, zona în care erau concentrate cele mai importante unități industriale și comerciale ale orașului - Bulevardul Carol I și străzile Bacău-Piatra, Ocolul Vitelor, Turbinei, Doamna Ruxandra, Scheia, Poștei -, se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Froim Natalia; fabrici de mezeluri, șuncă și jambon (2) - Constantin Gheorghițanu (1911) și Pascal Dumitru (1920); fabrică de petrol/rafinării (2) - B. Blüm & Fiii (1891) și Mendel Brill (1914; ambele se aflau la ieșirea din Bacău spre Mărgineni); fabrici de plapume (2) - Solomon Marcusohn și I. Z. Aringer; fabrici de postav (3) - A. Isvoranu (1921), Gross Manase & Fii (1881) și S. Singher (1908); fabrici de produse chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și „Unirea”Mendel Brüll
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Când fratele Giordano a ajuns la el și l-a salutat, i s-a poruncit să iasă afară; el însă nu a vrut să iasă, ci a alergat cu bucurie spre patul domnului papă, i-a luat piciorul gol de sub plapumă și l-a sărutat, spunându-i însoțitorului său: «Iată, asemenea relicve noi nu avem în Saxonia». Domnul papă a insistat să-l dea afară, dar fratele Giordano i-a spus: «Nu, o, doamne, nu vrem să-ți cerem nimic acum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
toate. Seara, ținea morțiș să mă culce ea, și-mi spunea: „Aburcă-te, maică, pe pat, să te cotârcesc” (să te învelesc). Eu râdeam, căci nu cunoșteam semnificația verbului „a cotârci”, dar mă urcam pe pat, ea mă învelea, păturind plapuma mai bine pe trupul meu și mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari cât
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
distracție. Casa era acoperită cu un carton asfaltat, totul cu găuri. Ploua, și nu știu cum se făcea că ploile atunci erau mai dese și mai lungi. Ploua peste tot, în camera în care locuiam și dormeam. Ploua pe dușumea și pe plapuma cu care ne înveleam. Mama punea oale mai mici și mai mari la locurile pe unde picura apa. Picăturile de apă care cădeau în acele oale și ulcele făceau un mic zgomot, pe diferite tonuri, în raport de mărimea vasului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
picura apa. Picăturile de apă care cădeau în acele oale și ulcele făceau un mic zgomot, pe diferite tonuri, în raport de mărimea vasului în care cădeau. Cădeau și când vasele erau goale, stropeau în jur și dușumeaua. Oalele de pe plapumă stăteau în achilibru, pentru a nu se răsturna, așa că trebuia să stăm mai mult nemișcați. Vai de el, somnul nostru! Acel concert al picăturilor de apă ce cădeau în oale și ulcele n-am să-l uit niciodată. Asta era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bătrâna Ecaterina, cătinel și cu vorba rară, ceva din viața lor. N-am pus întrebări, n-am fost curios de altceva. Deoarece vremea afară se oțărâse rău, m-au rugat să rămân noaptea aceea acolo. Eram înfășurat acum într-o plapumă groasă de lână, călduroasă, cotul mi-l țineam pe o pernă mică, iar sub urechea mea mă chema la somn vreo șapte perne, care mai de care mai pufoase și mai dispuse în așa fel ca să nu cadă cumva prețiosul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
slugi care-l păzeau, umbrele lui de la Istanbul cum obișnuia să le spună. Tot așa stăteau și acum doi ani în aceeași sală mare, cu ușile larg deschise spre cerdac. Tot așa așezate pe jos, țigăncile mamei scărmănau lâna pentru plăpumi. Iat-o pe Manda, cu cafele ca odinioară, doar că atunci maica mare le comanda tuturor, acum mama îi luase locul. Maica mare spune că nu mai vede să bage ața în ac, stă în jilț, cu măsuța cu cafele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acasă și în mod bizar singur. Nu era o casă, ci un fel de dărăpănătură, cu o singură odaie. în odaie, frig ca afară. - Ce dracu faci tu aici? l-am întrebat. Stătea în pat și citea, învelit într-o plapumă dubioasă, sordidă ca și încăperea. Mi-a făcut cu ochiul și vesel nevoie mare de vederea mea, a râs. Era ticul lui, nu era prea vorbăreț, dar era elocvent, făcea cu ochiul și da din cap ca sa-ți sugereze că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la căldură, de ce să stăm acolo să înghețăm? - Nu înghețăm, zice, fac eu cald... Dar cu ce? N-avea un lemn... - N-are rost, hai la mine, i-am spus. - Nu, de ce, stăm aici, e bine aici, ne băgăm sub plapumă. - Nu mă bag în nici o plapumă. Dârdâiam. Preocupat, vesel, încăpățînat, făcîndu-mi cu ochiul, a ieșit afară și s-a întors cu niște surcele. - Punem dulapul pe foc, zice. - Care dulap? Mă uit și văd la lumina chioară a lămpii într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să înghețăm? - Nu înghețăm, zice, fac eu cald... Dar cu ce? N-avea un lemn... - N-are rost, hai la mine, i-am spus. - Nu, de ce, stăm aici, e bine aici, ne băgăm sub plapumă. - Nu mă bag în nici o plapumă. Dârdâiam. Preocupat, vesel, încăpățînat, făcîndu-mi cu ochiul, a ieșit afară și s-a întors cu niște surcele. - Punem dulapul pe foc, zice. - Care dulap? Mă uit și văd la lumina chioară a lămpii într-adevăr un dulap cenușiu, destul de mare
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sigur... așa o să facem... începînd chiar de mâine... domnul Lascăr... domnul Iordache... Mihai Tican Rumano... Racoviță.... banchize, până nu mai auzii nimic și căzui într-un somn agitat. Dobrinescu mi-a spus dimineața că de vreo două ori am trântit plapuma pe jos. - Păi dacă visam! i-am răspuns. Tu ești de vină, că vrei să fii rege. Banii dați de tatăl meu erau pentru taxe. Dar nici nu mă gândeam s-o fac. ÎI întrebai pe Nilă care se întorsese
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îmi dăduse acel 6 la purtare, dar nu mai îmi păsa... Și părăsii școala. Cine ghidează pașii unui tînăr? Unde mi-am dus eu lucrurile? Fiindcă știind că aici n-o să mă mai întorc, îmi luasem cărțile, caietele cu însemnări, plapuma dintr-o pătură violetă, dar cu nasturi și cearceafuri făcute de surorile mele Mița și Ilinca, și unde le dusesem, pe unde umblasem cu ele? Fiindcă Nila între timp plecase de la Bloc Algiu... Dădui de el pe strada Cărămidari, dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
lui. A adăugat că odăița era plătită pe trei luni, puteam să stau, proprietarul știe... Nu era scumpă chiria, un pol pe lună, după trei luni trebuia să plec sau s-o plătesc mai departe... - Bine, Nilă! Lucruri aveam, o plapumă, cearceafuri, restul, care era al lui, avea să vină Veta să le ia. Dar al cui era patul? Al proprietarului. Și Nilă mi-a întors spatele și a luat-o cu pas vioi spre poartă. Credeam că o să revină să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dovedește talent e una, în timp ce numele tipărit sub o povestire era cu totul altceva." Dar unde să public? Mie îmi plăcea revista Gândirea, formatul ei elegant, desenele lui Demian... O nuvelă în Gîndirea! De ce să nu încerc? Mi-am vândut plapuma să am din ce trăi, puținele cărți pe care le aveam și am început să scriu o nuvelă. Mergea bine. Din când în când ieșeam, îmi cumpăram pâine și roșii, dormeam câteva ore și mă întorceam la nuvela mea. O
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
că brânza este pe bani... Nu se poate, mă, să fie ceva gratis, nu știi că e criză? Și criza ne afectează la toți buzunarele, portofelele se află În pragul leșinului, fiecare bea cât are, se-ntinde cât Îi este plapuma de azi Încolo. Gata cu zaiafeturile, cu dai tu azi, că dau și eu peste un cincinal sau peste o zi, nu mai merge! Aaaa, o palmă gratis Îți dau, dacă vrei, cu toată plăcerea și sunt darnic: chiar două
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
șomerilor. Care societate este mai bună? Ariton nu-și propune să dea soluții utopice, dar scrie o scenă de referință, o scenă zguduitoare de degradare familială. Niște moștenitori, după ce și-au îngropat ultimul părinte, se întorc la oraș cu împărțeala: plapume, ceaune, coveți, lighene și alte sărăcii, se întorc certându-se, cu lucrurile în spate, pentru a nu fi luate de confrați; scena, de o deplângere fără limite, ilustrează cum nu se poate mai bine distrugerea solidarității, înstrăinarea de cei apropiați
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
suprafețele cu o cârpă umedă apoi dau puțin lustru și târăsc aspiratorul pe podea. Sunt transpirat când aud soneria. Închid aspiratorul și respir adânc. Bunty intră și o conduc direct În dormitor, unde am schimbat cearceaful de pe pat și de plapumă și o așez deasupra. E excitată tare, pizda ei curge aidoma cascadei Niagara și e mai largă ca șoseaua de centură. Am pus casetofonul și urlă „You Ain’t Seen Nothing Yet“ al lui Bachman Turner Overdrive. Se aud zgomote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
apă caldă, treptat scăzând temperatura. Există și altă metodă de călire a tălpilor. 1. Pe timp de noapte, picioarele se spală cu apă rece sau caldă, nu se șterg, dar se usucă la aer. Noaptea tălpile nu se acoperă cu plapuma. 2. Picioarele se stropesc după tipul de contrast al călirii: cu apă fierbinte mai ridicată de 40șС și rece 10-15ș. 3. Paralel cu stropirea de contrast se călesc și laringele: se clătește gâtul și nasul cu apă de 25-30șС, la
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
putea îndura să pricinuiască cuiva vreo mâhnire, și suferea pentru cel mai mic cuvânt de supărare împotriva ei. Cu intuiția ei de femeiușcă, din instinct, îi plăcea de ceva... de cineva, ori nu. Când a citit Miorița, a plâns sub plapumă, până n-a mai putut, de tristețea de a nu-i fi putut alina durerea ciobănașului. Orfană de la naștere, Anuca nu și-a văzut mama ca s-o ție minte, și și-a creat-o, imaginea, mai târziu, în copilarie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nu atât de bună ca a lui Minette) și își revizuise garderoba pentru Singapore, pe care o împachetase cu o seară înainte, așteptând să-i treacă sentimentul de neputință care o cuprinsese în lift. Când se strecură în sfârșit sub plapuma pufoasă (cu toate că era cald și nu era nevoie să se îngroape sub așternut), își dădu seama că nu putea să adoarmă. Atunci se ridică din pat și aprinse lumina la baie, realizând că tocmai întunericul camerei o deranja. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
gândul că ar fi putut pierde zborul și ce dezastru ar fi fost. Și de câte ori se gândea la zbor, își aducea aminte că trebuia neapărat să doarmă acum, însă nu putea. Așa că îndesa perna și se înfășura din nou în plapumă, încercând să se gândească la altceva, însă tot întâmplarea de mai devreme o avea în minte. Ce noroc că Neil și Anna o salvaseră! Și era încântată că prietena și șeful ei (era greu să-l considere pe Neil șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pricep mai bine să-mi aleg prietenele și iubiții acum. Aventurile mele amoroase de pe continent funcționează perfect, iar Anna nu e nici pe departe ca Nieve Stapleton. Gândul la Nieve o făcu să-i piară tot cheful de somn. Împinse plapuma la o parte, coborî din pat și luă invitația mototolită de pe masa din sufragerie. Ideea de a accepta invitația fusese nebunie curată. Dar poate că, dacă mergea cu Carol, avea să fie... nu tocmai distractiv, n-ar putea niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]