1,048 matches
-
să vă spun, urmă Alexander, că noi am făcut tot ce ne-a stat În puteri; și, dacă am dat greș, nu putem decât să Încercăm să ne comportăm mai bine În viitor, pentru a merita noi laude. Făcu o plecăciune, care provocă din nou aplauze. — Ce discurs lingușitor, șopti Du Maurier. — Ce spectacol infernal, murmură Sargent. — Alec a salvat situația, o Încurajă Lily Hanbury pe dna Alexander. — Situația poate, spuse Florence. Dar ce-o să se Întâmple cu spectacolul? La semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
șilingi sunt de ajuns? — E simbria obișnuită pe-aici, spuse dna Smith. Și, dacă sunteți mulțumit de el, puteți oricând să i-o măriți. — Foarte adevărat. Câteva momente mai târziu, dna Noakes intră În Încăpere cu fiul ei, făcu o plecăciune și Îi mulțumi din inimă pentru primire. — El e Burgess, domnule, fiul meu mai mare. E un copil foarte cuminte, să știți. N-o să vă pară rău că-l luați pe lângă dumneavoastră. Îl Împinse În față. Băiatul zâmbi timid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
révolté, renunță chiar acum la empanada pe care tocmai ai sustras-o și deplasează-te motu proprio la Întreprinderea de lucrări sanitare Trandafirul Format, din strada Costa Rica 5791, unde prezența Îți poate fi utilă. Bonfanti a murmurat vorbele cu atenție, plecăciuni, urări de bine, bezele, și a fugit demn. — Domnia ta, don Montenegro, care călărești pe cai mari, a zis Parodi, fii amabil și deschide răsuflătoarea, ca nu cumva să ni se taie respirația de la asemenea empanaditas care, după miros, par să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ăla, poa că fără voia lu maître d’hotel. Nici bine nu m-am tras, c-am și ginit pă bune că șleahta țalilor Îmi alipea masa la una mai baștană, iar statu major dân salon să Îndoia slugarnic În plecăciuni, pencă se-nfiripa alde Lagrange. Pă parola mea dă bărbat că nu-i tratează ca pă gunoaie. Prima, mi-a atras atenția dă chilipirgiu creol două gagioale care seamănă ca surorile, da a mare ie pistruiată, că trage a morcoveață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
omenesc. Cui Îi poate păsa În viitor că mesaj i-o judecată critică și că neoiordanismul să trage din La bambina lui López Jordán? Îmbrățișări călduroase la toată gașca. Iar ție Îți recomand iar că Cayetano ie un bun pretenar. Plecăciuni lu Pantoja, care o să-i scriu io În lung și-n lat, cum Îmi iau inima-n dinți. Până la Întoarcere, Își ia la revedere de la tine Tulio Savastano* Dușmanul numărul 1 al cenzurii (Portret al lui Ernesto Gomensoro pe post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mi-am Îndesat Într-o mapă galbenă cele mai bune povestiri, iar Sorin l-a Înghesuit Într-o duminică mohorîtă pe Mircea Martin și i-a pus-o-n brațe, i-am telefonat, m-am scuzat, prezentat, am făcut o plecăciune, deoarece era seară, și-am Început să aștept verdictul. Aveam o senzație pustiitoare de examen. Una, două, cinci săptămîni de așteptare, nu mai puteam fi atent la injecții, le făceam altora decît celor În drept care așteptau și ei cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se aburcește-n logofeții Buduca și Țeposu „ca să-și exerseze mâna” zice dumnealui, carele ni să pare aș răsipi crieru-n vânturi, iară mâna mai cu folos ar fi de-ar pune-o doar la trebuinți singuratice. Ținându-i vicleșugul, cu cinstită plecăciune, jupânița scrie dulce ca o anemoană, de să sparie ochiu’. Că cu ceia voroavă a ei, roada tuturor bunătățurilor și Învățăturilor cuprinzându-o, au dășteptat viața oamenilor către giudecățile zilei a le tixi. Mai Întîiu le tixește ea, cetim: „Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de scund. Așa că În clipa-n care a intrat pe scenă nu mi-a venit să-mi cred ochilor, era chiar mai mic decît marele pian de concert, practic nu depășea Înălțimea unui copil de trei ani. A făcut o plecăciune ajungînd cu fruntea pînă la trei centimetri de podea și s-a așezat cu dificultate punîndu-și cîrjele pe jos, mai avea și cîrje pe lîngă un picior subțire, fără viață, și un cap monstruos, despre mîini ce să mai spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bar vegetarian. Marele V, salvatorul. Jack Vincennes, de unul singur și cu mîinile goale, a arestat o cameră plină de haidamaci care, chipurile, dădeau audiție pentru un concurs de sosii ale Ritei Hayworth. Un șir de aplauze. Jack făcu o plecăciune și o văzu pe Joan Morrow lîngă pomul de Crăciun, singură și, probabil, plictisită. Merse la ea. — Sărbători fericite, Jack, spuse Joan. Drăguță, bine făcută, de treizeci și unu sau treizeci și doi de ani. Nu tu muncă, nu tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-și cuvintele potrivite. —... dar simt că e de datoria mea, că e obligația mea chiar să-ți spun ce ocazie incredibilă ți se oferă. Miranda Priestly... A făcut o nouă pauză, tot pentru efect, de parcă ar fi făcut, mental, o plecăciune. — Miranda Priestly este cea mai influentă personalitate din lumea modei și, În mod clar, unul dintre cei mai mari editori de reviste din lume! Din lume! Ocazia de a lucra pentru ea, de a vedea cum editează revista și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
neliniște sau griji. Mulțumesc foarte mult, Stephan. Asta e foarte util, am zis eu și am vrut să‑i dau totuși vreo două bancnote din vraf, dar el s‑a prefăcut politicos că nu vede și s‑a retras, numai plecăciuni, pe hol. Am constatat cu satisfacție că părea mult mai puțin terorizat decât fusese cu câteva minute mai devreme. Am reușit cumva să Îi fac legătura cu toți cei cu care dorise să vorbească și mi‑am zis că dispun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fundul de tăiat și apoi le pălesc cu făcălețul peste capetele lor inocente și făinoase. Credeți-mă Însă pe cuvânt: nu e atât de ușor cum pare. Dacă lovești plăcințelele prea tare, or să arate ca niște grăsane care fac plecăciuni grațioase, cu rânduri de foitaj dând pe dinafară În părți și fructe care ies prin cocă. În schimb, cu o mișcare descendentă fermă (imaginați-vă presiunea necesară pentru a strivi un gândac mic), puteți provoca o ușoară alunecare de teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
15tc "15" Porumbeiitc "Porumbeii" Unde sunt pasările de pradă când ai nevoie de ele? Încă de azi-dimineață, doi porumbei stau pe pervazul exterior al ferestrei mele. Aparent, la prima Întâlnire. Timp de aproape o oră, masculul i-a tot făcut plecăciuni femelei, mici plecăciuni politicoase ca de chelner. În fine, presupun că ăla e masculul pentru că celălalt e de culoarea apei În care ai spălat vasele și stă cu capul plecat precum cumințica prințesă Diana, pe când primul are un guler impresionant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Porumbeii" Unde sunt pasările de pradă când ai nevoie de ele? Încă de azi-dimineață, doi porumbei stau pe pervazul exterior al ferestrei mele. Aparent, la prima Întâlnire. Timp de aproape o oră, masculul i-a tot făcut plecăciuni femelei, mici plecăciuni politicoase ca de chelner. În fine, presupun că ăla e masculul pentru că celălalt e de culoarea apei În care ai spălat vasele și stă cu capul plecat precum cumințica prințesă Diana, pe când primul are un guler impresionant de pene În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Înaltă și lată În umeri, aproape de șaizeci de ani, cu părul platinat bine strîns sub o pălărie de pai neagră cu boruri largi. Nimeni nu părea doritor să se apropie de ea și am simțit că pînă și pentru o plecăciune era necesară o invitație oficială. În spatele ei, pe post de bodyguard cu figură de copil, se afla barmanul de la Clubul Nautico, Sonny Gardner, cu umerii săi de gabier de iaht strînși Într-o jachetă gri elegantă. Știam că femeia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pusă pe benchetuială, îl trase deoparte pe magnatul de la Sans-Souci, îl strânse în brațe, țocăindu-l răsunător și luându-și paltonul și cușma din blană de iepure dădu să se echipeze de drum: Mulțumesc pentru ospeție, zise el grăbit. Făcând unele plecăciuni către întreg vălmășagul de cheflii, izbuti să redreseze dintr-un incipient plonjon, făcând câțiva pași repezi înainte, adăugând, apoi, cu înverșunare: Plec la București. Se pare că au survenit, acolo, niscaiva urgențe... Sughițând sonor, de mai multe ori, își recuperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
priză. Dispăru imediat, fără a prelungi momentul despărțirii, așa cum, neinspirat și nepractic, fac moldovenii, atunci când își conduc musafirii: îi petrec până la poartă, manifestându-se cu pompoase saluturi de prisos, tot atât de plictisitoare, de alergenice și de bune pentru tărăgănare ca și plecăciunile japonezilor și ale altor orientali. La ore atât de înaintate, nu-mi imaginez că hotelul ăsta pustiu mai are personal la bucătăria restaurantului, dispus să servească masa, reflectă Vladimir. Barem să văd ce băuturi are frigiderul! În adevăr, refrigeratorul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de pe stradă?... Umplu cele două pahare. Ea și-l luă pe al ei cu un gest natural, ca și cum ar fi fost contesă, pe de-a întregul contesă, inepuizabil și îndelung pregătită să accepte o floare, un compliment sau o adâncă plecăciune din partea cavalerilor ce roiesc în jurul curților Europei. În gesturile ei, sugera, permanent, performanțe de dans baroc, aparținând unor dansatori versați, îmbrăcați în straiele vremii și atingeri de mâini descoperite, cu mișcări având imediat conotații extrem de senzuale. Ciocni, mulțumind cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
avem un răspuns la această întrebare, răspuns clar, fără tirade întortocheate, fără blagomanie și platitudini tocite, după cum le e obiceiul radicalilor oficioși. D. Brătianu, luând odinioară asupră-și platonicește răspunderea greutăților în care ne-a vârât, astăzi se-nchină cu plecăciunea, se spală pe mâni de toate celea și se retrage de la putere dacă nu vom primi soluția Alianței izraelite. Cum rămâne însă țara? E treaba ei. Atât mai rău pentru popoarele cari se-ncred orbește ici răspunderi platonice; atât mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e doamna Cheresteșiu, de la parter. Nu, era domnul avocat, socrul meu, care foarte politicos dădu bună seara și-mi spuse că ar vrea să vorbească trei minute cu fiul său... Glas mieros, dar extrem de prevenitor și distins, îmi făcuse o plecăciune când mă văzuse și îmi mai făcu una după ce își debită frazele lui graseiate. Bine, zic, dar poftiți înăuntru, fiindcă rigiditatea cu care stătea pe loc mă făcu de îndată să înțeleg că ori avea nevoie de invitație specială, ori
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și căciulițe; parcă ieșise de la coafor. Cuiva îi plăcuse așa, suflase din narghilea sau mișcase degetul cu inele prin aer, indicând curbele și rotocoalele dorite; sau poate autorul făcuse singur un mic exces de zel, o înfrumusețare finală, ca o plecăciune umilă și smerită. Efortul trebuia să fie discret, dar vizibil; răsplata, subînțeleasă. Atunci, se tăia capul și pentru mai puțin de-atât. „Ți-au dat ție frații «Brothers» asta?!“, s-a mirat Maria. Am susținut-o din priviri. „Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a stat aici prințul? îl întrebă el sever pe valet. — V-am spus că așa a dorit dumnealui... În acest timp, ușa cabinetului se deschise brusc și ieși un militar cu o servietă în mână, care vorbea tare și făcea plecăciuni de rămas-bun. — Ești aici, Ganea? se auzi o voce strigând din cabinet. Ia vino încoace! Gavrila Ardalionovici îi făcu prințului un semn cu capul și intră grăbit în birou. Peste vreo două minute ușa se deschise din nou și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot și că acum ei o iubesc, o compătimesc și așa va fi mereu. Apoi veneau în fugă la mine și, cu chipurile bucuroase, preocupate, îmi spuneau că de-abia au văzut-o pe Marie și că Marie îmi trimite plecăciuni. Seara mă duceam la cascadă; era acolo un loc bine ferit dinspre sat, cu plopi de jur-împrejur; acolo dădeau și ei, seara, fuga să se întâlnească cu mine, uneori chiar pe furiș. Mi se pare că dragostea mea pentru Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mintea și cu poliloghia voastră și o să vedem, mult stimată Alexandra Ivanovna, dacă o să fii fericită cu onorabilul dumitale domn... A! exclamă ea, văzându-l intrând pe Ganea. Uite că mai vine încă o alianță matrimonială. Bună ziua! răspunse ea, la plecăciunea lui Ganea, fără să-l invite să ia loc. Te căsătorești? Dacă mă căsătoresc?... Cum?... Care căsătorie?... bâigui, zguduit, Gavrila Ardalionovici. Era grozav de intimidat. Întreb dacă te însori; poate-ți place mai mult această expresie... — N-nu... eu... n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
le văzu pe Nina Alexandrovna și pe Varia și se opri, intimidat puțin, cu toată tulburarea sa. Îl urmă Lebedev, care se ținea ca umbra de el și era beat criță; intrară apoi studentul, domnul cu pumnii, Zaliojev, care făcu plecăciuni în dreapta și în stânga, și, în sfârșit, se strecură și grăsanul cel mic de statură. Prezența doamnelor încă îi mai făcea să fie reținuți și se vedea că îi deranjează foarte mult, desigur, doar pentru moment, până la primul pretext de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]