954 matches
-
însumează mari evenimente ale istoriei, de la războaie, molime, lovituri de stat, comploturi și până la mari descoperiri tehnologice, geografice, și care a fost considerat de către J.P. Somerville ca fiind„probabil cel mai important secol care a pus bazele societății contemporane.“ Din pleiada de țări am ales pentru analiza noastră Franța, care fără îndoială era recunoscută ca fiind cea mai importantă putere europeană și pe monarhul care a ridicat-o la acest statut: Regele Soare, Ludovic al XIV-lea. în lucrarea noastră ne
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
compensare a acestui vid dureros, cere mereu mai mult, se dovedește pretențios, suspicios sau acuzator. Pe scurt, Îl face pe celălalt responsabil de propria lui lipsă de maturitate afectivă sau de Îndoielile pe care le are. Evenimente: Găsim aici toată pleiada de decepții și rupturi amoroase. Se Întâmplă chiar ca individul să provoace ruptura, de teamă ca nu cumva să fie nevoit să treacă prin așa ceva! Uneori, legăturile amoroase sunt resimțite ca niște lanțuri insuportabile. În cazul persoanelor singure, tranzitul se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și al iubitului d-stră părinte. Faptele mari ale lui Ioan Popescu pentru noi, Bârlădenii, și țara întreagă, vor fi imagini întipărite în mintea noastră a tuturor și care nu se mai pot șterge. Bătrâni ca Ioan Popescu, care formau o pleiadă de bărbați cinstiți, de muncă pentru neam și țară, astăzi nu se mai găsesc decât vr-o câțiva din nenorocire, pentru care în prima linie vom cita pe marele bărbat de stat Demetrie Sturza, și încă vr-o doui sau cel mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Giran în lucrarea sa «L'Evangile et la Guerre» lucrare pe care de altfel și autorul articolului o utilizează. Mai semnează interesante articole despre «Trecutul orașului Bârlad» d. G. Bezviconi și «Istoricul Bârladului» d. Gogu Alexandrescu Galex. M. Gr. C. * Pleiada Apare în anii 1933 - 1934. * Plugul Plugul, revistă lunară, bimensuală, apărea sub direcția lui L.C.Chihaia care a scos numai nr.1 “de trei foi, în opt”, scrie prof. Gr. Crețu la 10 decembrie 1909 în “Prefață” la cartea “Tipografiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară...............................416 Revista clasei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea, satirizarea anomaliilor speciale țării noastre sunt pretexte în comediile lui Caragiale, căruia i se recunoaște calitatea de mare talent satiric. Odată expusă această digresiune, Gherea trece la analiza comediilor. Conul Leonida față
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Cercuri de aur”, ST, 1987, 1; Al. Pintescu, Diptic sătmărean, FLC, 1987, 8; Marin Chelu, „Cercuri de aur”, F, 1987, 3; Titu Popescu, „Cercuri de aur”, T, 1987, 6; Ioan Vădan, Ora maturei afirmări, „Pleiade”, 1993, 1; Maria-Elena Ganciu, Lamentarea poetului și a poeziei, ECH, 1993, 6; Mircea A. Diaconu, Melancolii cerebralizate, „Bucovina literară”, 1994, 1; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Țepelea, O linie a echilibrului și a candorii, „Unu”, 1996, 7-8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
chiar dacă fenomenul nu este decît foarte rar observat și adus în discuție. De obicei, se crede că despre o știință a limbii, deci despre lingvistică, se poate vorbi abia începînd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, cînd o pleiadă de învățați, mai ales de origine germană, în ambianța creată de romantism, încep studiul istoric și comparativ al limbilor, îndreptîndu-și atenția asupra aspectului popular al acestora. De fapt, în ultimă instanță, se statornicește acum ideea valorii inerente a limbilor vorbite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1993), Popa Marcu (1994), Legenda Mănăstirii Argeșului (1998). În lunga sa viață, T. a desfășurat o notabilă activitate de traducător din literaturile romanice. Risipite în publicațiile vremii au rămas versiuni din poezia franceză, de la Charles d’Orléans și reprezentanți ai Pleiadei până la simboliști și parnasieni ori la Charles Péguy. În 1938 îi apare la Sibiu tălmăcirea piesei într-un act Doctor Death de la 3 la 5 a scriitorului spaniol Azorin, care a fost jucată la Teatrul Național din Cluj în același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
așteptatul eveniment care să mai scoată trupa din amorțire și suficiență și care să panseze cumva orgoliul rănit al unui teatru ajuns, după ani de eșecuri și ratări, o epavă provincială. Privind retrospectiv, e frustrant să constați că toată această pleiadă de directori la un loc nu au făcut nici jumătate din ce a realizat mult hulitul (după revoluție) Mircea Radu Iacoban, în anii '80. E foarte greu de dat un răspuns simplu și definitiv la întrebarea cine este vinovat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sunt un cititor sporadic de poezie, însă nu l-am cunoscut pe tânărul junimist lansat în anii '80, la Cenaclul cu același nume al Muzeului Literaturii din Iași, sub îndrumarea lui Lucian Vasiliu, Daniel Dimitriu sau Val Condurache. Era o pleiadă de tineri iubitori de carte și literatură, talentați, care și-au putut afirma public mai apoi, după Revoluție (când barierele cenzurii publicistice au căzut), harul scriitoricesc, asumându-și destinul literar cu reușitele sau eșecurile inerente atunci când te oferi nestingherit publicului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
critici ieșeni importanți care au simțit nevoia să-l evoce și să-și arate prețuirea pentru cel dispărut (de la Lucian Vasiliu și Nichita Danilov, la Al. Călinescu, Cassian Maria Spiridon și Nicolae Busuioc - pentru a numi pe câțiva dintr-o pleiadă mai cuprinzătoare). Nu în ultimul rând, găsim și vocile critice mature ale unor generații mai apropiate de cel evocat (Codrin Liviu Cuțitaru și Gabriela Gavril, între ele) care demonstrează o prețuire ce transcende limitele prestabilite ale ierarhiilor sau conveniențelor. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un zeu, i-a fost dăruit celui mai strălucitor astru de pe cer numele său... Atlas avu șapte fiice, cărora - după numele lui - li s-a dat un nu-me comun, Atlantide... Au fost așezate pe cer și au primit numele de Pleiade.” Diodor în altă parte a scrierii numește Marea Neagră cu cuvîntul Ocean, iar Atlas care a primit domnia lîngă Ocean, era în fapt regele toriștei mioritice de la Tisa pî-nă la Don. Din aceste ținuturi înnegurate de uitare și răutatea oamenilor, s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și Ion Pillat revista „pentru poezie și artă” „Pleiada” (1934). Scrie permanent în „Gândirea”, din 1927 fiind unul din stâlpii grupării din jurul revistei, devine și unul din principalii colaboratori ai „Revistei Fundațiilor Regale”. Editorial a debutat în 1916 cu placheta Poezii; peste doi ani îi apare culegerea Din Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
prin veac, București, 1967, 237-244; Constantinescu, Scrieri, V, 218-220; Aderca, Contribuții, II, 30; Perpessicius, Opere, III, 36-40, VI, 321-323; Tudor Vianu, „Poeme cu îngeri”, G, 1927, 5; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 107-110; N. I. Herescu, Poezia lui V. Voiculescu, „Pleiada”, 1928, 3-4; Davidescu, Aspecte, 456-458; N. Crevedia, Poetul V. Voiculescu, UVR, 1930, 182; Călinescu, Cronici, I, 246-256, II, 353-357; Victor Ion Popa, „Fata ursului”, „Duminica Universului”, 1931, 1; P. Nicanor et Co. [G. Călinescu], Câți îngeri sunt în cer, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
lor la nivelul culturii naționale este relevat de receptarea în critica literară a vremii sau în cea produsă recent. În acest sens, am utilizat diverse enciclopedii, dicționare de personalități și istorii ale literaturii române. La nivel local, înscrierea autorilor în pleiada personalităților zonei alunecă adesea spre tonalități elogioase. Critica de la centru se manifestă însă mult mai exigent, recunoscând importanța valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor corelate "sămănătorismului întârziat". Am consacrat această cercetare culturii și intelectualilor provinciei ca un tribut adus
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
într-o manieră subiectivă, anumite constante afective și intelectuale ale figurilor marcante provenite din Moldova: dorința de a contribui la progresul țării, sentimentalism filo-țărănesc, o mare "energie spirituală", "izvor de inventivitate, de originalitate și de creație", spirit critic - toată această pleiadă de atribute determinând o anumită inadaptabilitate, un idealism transpus în motivul "geniului neînțeles"44. Intelectualul provinciei își asumă rolul cuvenit în procesul general de evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
largă se bucură biblioteca publică "Mihai Eminescu", administrată de elevi ai liceului. Aceasta deținea în 1924 un fond de carte de peste 5000 de volume lecturate de 300 de cititori 91, numărul lucrărilor crescând la 9000 la începutul anilor '30. O pleiadă de dascăli valoroși a contribuit din plin la menținerea emulației spirituale în cadrul școlii. În perioada interbelică, imaginea liceului a fost dominată de figura directorului I. V. Luca, profesor extrem de activ atât în chestiuni de ordin didactic, preocupat de modernizarea politicii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări științifice pe linia localismului sunt redate în studii dedicate creatorilor iluștri ai zonei: Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț de țară. Semnatarii articolelor aparțineau pleiadei de scriitori din Bucovina: Virgil Tempeanu, Leca Morariu, George Voevidca, I. Nistor, C. Narly, Iulian Vesper, Traian Chelariu, Dragoș Vitencu, E. Pohonțu, Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Roșca, Ghedeon Coca ș.a., dar și personalităților de la centru, precum Iorga sau Brătescu-Voinești
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
XIV-lea, dar și Academia se întrece în varii elogii...), sau instuția Saloanelor literare, din secolele XVII-XVIII, saloane în care s-au născut și comentat multe texte remarcabile, dar s-au țesut și numeroase intrigi politice. A urmat o întreagă pleiadă de scriitori deveniți oameni politici, precum Chateaubriand, Hugo, Lamartine. În fapt, mai toți marii politicieni ai secolului al XIX-lea au fost și mari scriitori, și invers, nu există scriitor major al acestei perioade care să nu se fi apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trează, a vremii sale. Îl urmăm deci de la primele volute ale unei inteligențe luminoase pînă în cele mai ascunse cotloane ale sufletului, trecînd prin varii emoții mînie, pasiune, ironie șfichiuitoare, îndoieli sau generoase elanuri de prietenie. Regăsim, la destinatari, minunata pleiadă a celor care au contat în literatura secolului XX, și nu numai: Maurice Barrès, Francis Jammes (nașii săi literari), Montherlant, Valéry, Proust, Cocteau, Paulhan, Drieu La Rochelle, Gide sau Claudel, dar și pe generalul de Gaulle, căruia Mauriac i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu explorează și el fondul ancestral, Petru Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan Baciu slăvește copilăria hoinară: Șaisprezece ani, nici o lacrimă dulce ca o turtă, Fiecare cuvânt sobru, fiece gest aritmetic calculat, Nădragi lungi, încopciați cu aramă pe burtă, Și nici un copil de vecin nețesălat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
considerabilă, a unor fenomene lingvistice de tip popular (muntenești), dar și a unor particularități fonetice, morfologice și lexicale caracteristice graiurilor nordice, ardelenești și moldovenești. Existența celor din urmă a fost explicată, între altele, prin prezența în Țara Românească a unei pleiade de tipografi moldoveni, unii dintre ei continuatori ai prestigioasei activități desfășurate în domeniul traducerilor religioase la Iași, sub îndrumarea mitropolitului Dosoftei, iar mai de curând, prin contribuția efectivă a acestuia la traducere. Prin reconsiderarea contribuției lui Nicolae Milescu, a cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică românească o pleiadă Întreagă de scriitori au dăruit producțiuni deosebit de pretențioase, că În totalitate fenomenul prezintă Într-adevăr o Îmbogățire a prozei noastre prin lucrări care atacă aspecte nemaiîntâlnite, caracteristice, ale realităților de la noi, că genul a permis revelarea unor talente necunoscute. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ebraica, matematica. Paralel, publicarea în 1539 a celebrei Defense et illustration de la langue fraçaise de Joachim du Bellay este o pledoarie în favoarea limbii "vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei în jurul lui Ronsard (1524-1585), Montaigne (1533-1592) împărtășesc în egală măsură admirația umaniștilor pentru moștenirea Antichității și îi consideră pe autorii greci și latini nu numai maeștri ai gîndirii, ci și modele de compoziție și de stil cu care se străduiesc
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]