966 matches
-
cursa după audiții, agenți și manageri) câștigă teren, În detrimentul celor artistice. În New York sunt mii de actori șomeri care, În așteptarea șansei de a primi un rol, conduc taxiul sau servesc la restaurant ca să supraviețuiască. Momentul În care un tânăr plonjează În această realitate e cel mai delicat, pentru că pot pierde tot ce au acumulat În școală din cauza lipsei de garanții pentru viitor. Unii speră să ajungă pe Broadway ori Încearcă să joace În seriale TV sau În pelicule de cinema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dimineața următoare când a descuiat șifonierul ca să ia ceva din el, drăguțul meu Swallowtail i-a zburat În față cu un foșnet puternic și apoi s-a Îndreptat spre fereastra deschisă și curând nu mai era decât o pată aurie plonjând și plutind, Înălțându-se spre răsărit, peste păduri și tundră, spre Vologda, Viatka și Perm, dincolo de lanțul uscățiv al Uralilor până la Iakuțk și Verknie Kolimsk, de la Verknie Kolimsk, unde și-a pierdut o coadă, spre frumoasa Insulă St. Lawrence, de-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
poduleț, un Silvius Skipper galben-strălucitor țopăia Împreună cu o libelulă (pentru mine, o banală libelulă albastră). Din capul unei flori, doi Coopers se ridicară la o Înălțime uriașă, tot luptându-se Între ei - și apoi, după un timp, unul din ei plonjă rapid, Întorcându-se la scaietele lui. Acestea erau insecte familiare, dar În orice clipă altele mai atrăgătoare mă făceau să mă opresc cu răsuflarea tăiată. Îmi amintesc cum Într-o zi mi-am apropiat cu precauție plasa de un Hairstreak
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pusă omenirea, și nu numai ea, ci întregul univers, era chiar sacrificiul lui Dumnezeu în strădania lui de a încorpora tot ce crease într-un suflet sau vas care se făcuse țăndări, și datoria fiecărei ființe era, poate, de a plonja în adâncul creației pentru a aduna scânteile acelei spire de lumină care se sfărâmase. Ecleziastul care primise tot, dând la rândul său mult, ca înțelept, simțea imposibilitatea de a realiza „ceva nou sub soare”; acest „ceva nou” nu-l privea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
un cântec popular românesc. Înainte de a pleca în vacanță acasă, la Fârțănești, am făcut o excursie cu copiii la Periprava. Eram în caiac. Era cald, bine și deodată, în mijlocul Dunării, din dreapta și din stânga mea, ca niște pești zburători băieții plonjau în apă așa cum erau, îmbrăcați. Barcagiul stătea liniștit, zâmbind în timp ce în inima mea băteau mii de clopote. Nu vă speriați, domnișoară, mi-a spus el, ăștia-s ca rațele. Dar bag seama că matale îți place mai mult malul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
apropiere de Santiago, însărcinatul cu afaceri al Italiei, fervent militant pentru drepturile cetățenești ale chilienilor, s-a trezit la coborâre că nu-i funcționează frânele de la mașină și asta la 2500 metri altitudine! Noroc de zăpada mare în care a plonjat, scăpând doar cu frica și un picior în ghips, dar cu mașina "CD" făcută zob! S-a constatat ulterior că îi fuseseră tăiate cablurile de frână, dar cine le tăiase nu s-a aflat! Accidentul a făcut vâlvă în mediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
microcefalice (ca niște gutui noduroase) și pantaloni enormi, ca parașutiștii americani. Nu-mi place moda, nu-mi place nimic, sunt nemulțumit de ceea ce văd și aud. Mașina aleargă monoton dar spornic; am timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la zbor, informația îl surclasează, amestecînd fuse orare, nații și miliarde de dolari. Cît timp Pămîntul are o istorie a sa, și sportul planetar trebuie să aibă una. Există legende, eroi, dar și lichele. Să pornim printre meridiane, pentru a plonja, în final, perpendicular pe paralele! Nu sînt deloc pozitivi englezii ăștia! La o conferință de presă care nu anunța nimic deosebit, selecționerul Angliei, Sven Goran Eriksson, a fost întrebat cine va prinde lotul pentru Mondiale, Nancy sau Ulrika? Adică prima
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Cu toții căliți în campionate puternice, în care se înfruntă pe tăpșane semidesțelenite echipe de care n-a auzit nimeni. De la derby-ul Beninului, disputat între o formație neelectrificată și una ai cărei jucători umblă desculți prin savană, marele arbitru Codjia poate plonja direct în cazanul unui meci decisiv, cu 60 000 de oameni în tribune. În timpul ăsta, Portugalia și Olanda n-au arbitri la Mondiale și, conform unei logici globalizate și ilogice, Italia, Spania, Germania, Franța și Anglia trimit doar cîte un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nou - noi o numim istorie vie, și vom continua investigațiile de acest fel cu credința că e mai folositor pentru sufletul omului actual să cunoască decât să afle; să vadă cum au căutat, cum am dedus alții adevărul - decât să plonjeze direct în adevăr, oricare ar fi el. Te poți sătura de ... atâta adevăr, așa cum te saturi de orice, la urma urmei, dacă urmezi legea lăcomiei. E mai bine să ai o sete moderată, o foame moderată, pe care să ți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar să ți le protejezi - decât să fii mereu ghiftuit și să nu mai știi ce e lipsa. Cred că am rezonat în sensul Jocului secund de Ion Barbu, și am dori să insistăm întrucâtva asupra acestui „zbor invers”. A plonja în nadir acvatic, adică a-ți urma setea către adevărul cât mai adânc - asta implică drum prin „grupurile apei”, din grup în grup - aranjate strict cronologic în cazul unui drum-săgeată, sau doar identificate ca atare în cazul unei „latente” zăbăvi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care înseamnă a face - și, prin derivație, poiesis, adică poezie. Creatorul în general în acest demers de istorie vie pe care-l avem în vedere ridică și melosul grupurilor, recuperează ceea ce pierdea coborând prin ele spre nadir. Altfel, oricine poate plonja spre acel adevăr, poate să-l ajungă, să-l atingă ori să-l rateze: este aventura lui. Dar cu ochii închiși și cu urechile astupate nu mai vede pe unde trece, nu mai aude vocile celorlalți: este un simplu scufundător
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nou -noi o numim istorie vie, și vom continua investigațiile de acest fel cu credința că e mai folositor pentru sufletul omului actual să cunoască decât să afle, să vadă cum au căutat, cum au dedus alții adevărul - decât să plonjeze direct în adevăr, oricare ar fi el. Te poți sătura de ... atâta adevăr, așa cum te saturi de orice, la urma urmei, dacă urmezi legea lăcomiei. E mai bine să ai o sete moderată, o foame moderată, pe care să ți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de minciuni sau rătăciri logice studiul acesta îndelung al lui Călin L. Cernăianu: pentru a rămâne din sutele de pagini înfoiate cele câteva zeci cu adevărat necesare; pentru a izola, adică, ce cred că trebuie înțeles și prețuit. Averea criticului Plonjez în mijlocul demonstrației lui Călin L. Cernăianu, și citez:„14 martie 1884 Abil, când răspunde Hariettei, Maiorescu o întreabă, între altele: „Bătrânul D-voastră tată, când a fost pe la mine la București în August anul trecut, mi-a spus că tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
romantici ca un simbol al "poetului damnat" (doomed poet, poète maudit); pentru Keats, el a fost un model "endymionic" de urmat în creativitate: la compunerea poemului Endymion, dedicat lui Chatterton, Keats mărturisea (într-o scrisoare datată 9 octombrie 1818) că plonjase "cu capul înainte în Mare", încercînd - pesemne ca Chatterton - adîncimi creative ce păreau insondabile, astfel cu bună știință riscînd - precum Hölderlin - să se înece în preaplinul creației poetice, dar aceasta din dorința de a cunoaște "Apele Sondabile, nisipurile mișcătoare și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și urît”. „Nu se poate să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul, care, probabil, în acel moment, se credea Nastratin Hogea. În adolescență, cel mai mare număr de ore mi l-am ocupat cu gînduri de dragoste. De pe marginea cărților plonjam în lungi și năucitoare reverii. Acum, cel mai mare număr de ore mi-l ocup cu temerile pentru sănătate. E vreo legătură între cele două epoci? *Militantul unui partid nu poate vedea lumea decît prin lentila ideologiei partidului respectiv. Fatalmente
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despărțirea e o realitate. Bălăiță nu se mistifică deloc cu iluzia trecutului. Obișnuit să privească oamenii prin prisma destinului, se interesează de evoluția lor pentru a vedea dacă i se confirmă sau nu anumite pronosticuri. Uricaru, tip de debater efervescent, plonjează imediat în discuții literare și politice, dar cu ochii pe ceas, în limitele unui program cu numeroase puncte de efectuat. Nu are timp de evocări nostalgice, sau poate, fiind mai tînăr, n-are nostalgii. *Mă uit în bibliotecă și încă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
observat-o deja sau au s-o vadă mai mulți.” E convinsă că eforturile ei de Pygmalion feminin au eșuat. Se resemnează însă cu ideea că a căutat să facă totul „corect și fără fisură”. Tace cîteva minute, după care plonjează în reverii: „Cineva, un domn - ce-i drept cam copt -, mi a spus: C., tu ești o lume. Dacă m-aș mai naște o dată, tot nu m-aș plictisi cu tine.»” Ca să nu-i sparg visul, n-am scos o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
George Țanu 14 Cluj, 20 nov. ’78 Dragul meu Eugen, Era mai mult decât firesc ca eu să fi fost acela care scrie primul, dar o stare abulică pe care n-am putut-o Învinge vreo 3 săpt. m-a plonjat Într-o blazare din care am ieșit doar prin 20 oct. De ce? La 1 nov., a fost debutul sesiunii jubiliare (30 ani de la Înființarea Institutului ns.), iar eu veneam cu 3 lucrări (prezentate 2, care au devenit și publicabile). Alerta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un copil rămas orfan?”. New York, februarie 2004 (Familia, nr. 6/2004) Cu mâna stângă, cu mâna dreaptătc "Cu mâna stângă, cu mâna dreaptă" Brusca detentă social-politică, În 1989, În estul Europei, a smuls din camera lor de lucru mulți scriitori, plonjându-i În stradă, În mijlocul mulțimilor exaltate. Nu puțini au fost cei care au schimbat, apoi, rapid mâna dreaptă a „creației literare” cu stânga publicisticii imediate. Și În depărtări, mulți dintre noi nu am rezistat dorinței de a ne adresa, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu eram sigur ce influență avuseseră bunele mele cuvinte asupra celor care selecționau bursierii Programului literar din Yowa. Așteptam nerăbdător revederea, În acel moment atât de Încărcat pentru toți cei din Est. Lungile convorbiri telefonice dintre New York și Yowa mă plonjaseră Într-un trecut de care mă despărțeam greu. Interlocutoarea accelerase tangajul meu reluat Între acolo și aici, atunci și acum. Mă bucuram, fără reținere, de această voce vie, prietenă, risipitoare cu umorul, sensibilă, sceptică, nu te săturai s-o asculți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ani. „Vei simți prezența, semnul atât de așteptat al cuiva care din altă parte aude strigătele tale”... Am Întârziat mult asupra acestor cuvinte. Le transcriu, la rându-mi, ca o confirmare și ca un răspuns. Anxios, ca un adolescent, am plonjat, dintr-o dată, În acel ciudat colț de lume unde a iubit și a ars Alejandra. Față de strategia trufașă și feroce pe care și-o exersa Secta Orbilor printre martirii deznădejdii și ai focului, printre mormintele statuare ale bulevardelor magnetice, Încifrata
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
postul de bibliotecar, procurat de tatăl său. Scriitorul acceptase soluția fără iluzii, de vreme ce nota În Jurnal că se simte, „În sfârșit, sub șenile”. Nu va suporta, de altfel, decât trei ani apăsătoarea corvoadă. Când revine, căsătorit, la Berlin, În 1914, plonjase deja În mult mai riscanta identitate de „scriitor profesionist”. Drumul obișnuit al bursierilor scriitori, compozitori, pictori, invitați acum la anualul Program artistic berlinez, către frumoasa clădire În care se află, astăzi, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst), trece de fiecare dată pe lângă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să le semene. Cum nu este Întâmplător că ferocitatea cu care critica a respins și forfecat fără milă nuvela Perfecționarea unei iubiri, venind după marele succes al microromanului său de debut, Tânărul Törless, l-a afectat dureros și l-a plonjat Într-o criză de autointerogare pusă, după cum rezultă din jurnalul său, sub Îndemnul (devenit reproș) al cuvintelor lui Goethe: „să accezi doar la plenitudinea vieții umane”. De fapt, tocmai În așa-zisa „plenitudine” și Într-o convențională percepție a existenței
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
limitată (incomparabilă cu cea din România), era lăudat În Occident tocmai pentru acest pragmatism aparent benign. Pentru autorul de la Budapesta, Însă (ca și pentru cel de la București, aș adăuga), „dezgustul și depresia” cu care se scula În fiecare dimineață Îl plonjau instantaneu În „lumea pe care voia s-o descrie”, model „socialist” al universului concentraționar. „Nu știu dacă În Occident, Într-o societate liberă, aș fi fost capabil să scriu romanul cunoscut azi sub titlul Fără destin și care a obținut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]