3,630 matches
-
zi, nimic nu mai amintește de miracolul serii precedente, de îmbujorări și ochi sclipitori. Anul cel nou are deja o săptămână împlinită. Școala a început, nici pruncul nu mai trebuie înfășat. „Moșii” de la răsărit vin cu întârziere, dar vin la plural. Benissa, decembrie 2010 Referință Bibliografică: Spania - Magii cum sosira / Gabriela Căluțiu-Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gabriela Căluțiu-Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
rămâne mereu aceeași. Călătorii Hermannstadtului îl iau cu ei la plimbare, dându-i contur hotărât și peste hotare. Au deprins obiceiul de a se-ntoarce periodic la „punctul zero”, îmbogățind spectrul orașului cu aromele depărtărilor. Or ști ei de ce. Chiar dacă pluralul Sibiuri există, în sufletul fiecărui concitadin Sibiul se (în)tipărește tot la singular. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania aprilie 2013 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - SIBIUL - SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 850
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la singular și -des la plural). par`a/s, -des s. m. ban > paral`ï/s, -des adj. bănos n`az/os, oja s. m. naz > nazl`ï/s, -des adj. năzuros bùz/i, -a s. m. gheață > buzlù/s, -des
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
e sau i). Accentul cade pe vocala din interiorul sufixului, iar adjectivele formate îl preiau în această poziție. Adjectivele cu sens privativ sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent, calm | uźùz/i, -ă ieftin. Există adverbe de mod ce
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe"; sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări"; sg. xanjibo "mâncărime">pl.
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe"; sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări"; sg. xanjibo "mâncărime">pl. xanjibe "mâncărimi"; sg. xarpibo "fărâmitura">pl. xarpibe "fărâmituri"; sg.
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
care poeta îi adoră și le dedică versuri pline de romanță și culoare. Macii devin o prezență constantă atât în volumul despre care se face vorbire, cât și în multe alte scrieri ce poartă semnătura poetei timișorene. Cuvântul maci - la plural obsesiv - este folosit de aproximativ șaptezeci de ori pe parcursul lucrării, poeta atribuindu-i semnificații speciale, pornind de la cele arhicunoscute: macii cresc peste tot, sunt firavi, se apleacă ușor la orice adiere de vânt, dar nu se frâng; printre corolele lor
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
folosite în literatură sunt bazele aritmeticii Booleene, exact cu același sens. Spre exemplu comparați cele două expresii: Ionel sau Mioara va lua premiul I Un premiu. Se folosește singularul Ionel și Mioara vor lua premiul I Două premii. Se folosește pluralul Clar că sunt reguli matematice introduse până și în vorbirea curentă. Științele se interpătrund vrând nevrând. Cea mai evidentă conlucrare între aceste două ramuri ale științei o constituie definițiile. Pot, cu ajutorul cuvintelor, să definesc ori să explic ce este un
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
vinete. - Lasă, te voi ajuta și eu, poate așa terminăm mai repede, am zis în timp ce căutam un cuțit și un castron. - Ce vorbești? Sunt trei tăvi de vinete și trei de ardei, apoi trebuie să le tocăm. Deja vorbea la plural, după toate aparențele, devenisem subit colegi de platou, în filmul ”zacusca de la miezul nopții”. - Și apoi nu trebuie să le incorporeze și să le fiarbă? întrebasem în grabă, întrerupându-l, nesigură de tehnologia minunăției de zacuscă. - Ba da, dacă va
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
p. 341. 1 Bădiliță, Cristian Șapte călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos, studiu introductiv la Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo creștină, Ed. Humanitas, 1998, p. 8 și passim. Pentru detalii despre temă: de același, Apocalipsa lui Pavel, Ed. bilingvă, col. "Plural", Polirom, Iași, 1997. 2 Ibidem, Op.cit., p. 10 și passim. 3 Kalidasa, Sacontala. Ed. Tineretului, 1959, trad. G. Coșbuc. 4 Călinescu, George Opera lui M. Eminescu, vol. II, p. 252. 5 Negoițescu, Ion Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Lucrați în perechi” Fiecare elev din perechea formată scrie un substantiv la numărul singular, apoi colegul său îl trece la numărul plural. După ce toate perechile formate au alcătuit coloana de substantive inversează cerința de lucru. a. Exemplu: nr. singular nr. plural casă case 69 drum drumuri floare flori albină albine Elevii care au scris substantive la numărul plural le trec la numărul singular și invers. b. Exemplu: nr. plural nr. singular pomi pom băieți băiat școli școală elevi elev Exemple de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
coloana de substantive inversează cerința de lucru. a. Exemplu: nr. singular nr. plural casă case 69 drum drumuri floare flori albină albine Elevii care au scris substantive la numărul plural le trec la numărul singular și invers. b. Exemplu: nr. plural nr. singular pomi pom băieți băiat școli școală elevi elev Exemple de exerciții pentru consolidarea cunoștințelor: 1. Treceți substantivele la numărul plural: creion; carte; caiet; stilou; masă. 2. Treceți substantivele la numărul singular: păduri; case; câini; elevi; pomi. 3. Precizați
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
se vorbește; a III-a despre care se vorbește. Formele pronumelui personal la: numărul singular: eu, tu, el, ea; numărul plural: noi, voi, ei, ele. Pentru însușirea cunoștințelor despre pronumele personal se poate da tabelul următor: Persoana Nr. singular Nr. plural I eu noi a II-a tu voi a III-a el, ea ei, ele 77 3. Tehnica „petalelor” Împart elevii clasei în cinci grupe și dau la fiecare o petală din hârtie glasse, pe care este scrisă cerința de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem, voi vedeți, ei/ele văd. Persoana verbului: I (eu învăț, noi învățăm); a II-a (tu înveți, voi învățați); a III-a (el/ea învață, ei/ele învață). Predarea - învățarea părților de propoziție În clasa a III-a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural, perfect deschis. Textele narative sînt lizibile de-ar fi și numai pentru faptul că dețin semnificații în termenii unei logici a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). ¶Barthes 1974 [1987]. text scriptibil [writerly text]. Un text care nu se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
faza 5, încarnarea, pogorîrea spiritului în serviciul vieții, ceea ce tradiția numește "micile mistere"), în vreme ce intensificarea nedefinită a simțurilor ocupă emisfera de sus (faza 6, înălțarea la cer, urcarea vieții în serviciul spiritului, ceea ce tradiția numește "marile mistere"). Jos, științele, la plural, sus, cunoașterea, la singular, în centru conștiința. Centrul este perpetuu germinativ: conștiința devine din ce în ce mai intensă, ea se învîrte din ce în ce mai repede și stabilește din ce în ce mai multe raporturi tot mai încărcate de sens"4. În Chipuri imobile se spune că vom ajunge să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
of Transdisciplinarity, New York, State University of New York Press, 2002, trad. de Karen-Claire Voss; Manifesto da Transdis-ciplinaridade, Lisabonna, Hugin, 2000, trad. de Bardus; La transdisciplinarité. Manifeste, Damasc, Librairie Isis, "Afaq" nr.2, 2000, trad. de Dimitri Avghérinos; Transdisciplinaritatea. Manifest, Iași, Polirom, "Plural", 1999, trad. de Horia Mihail Vasilescu; a 2-a ed.: Iași, Junimea, 2007; O manifesto da transdisciplinaridade, Săo Paulo, Triom, 1999, trad. de Lucia Pereira de Souza; a 2-a ed.: 2001 ; a 3-a ed.: 2005. • Dominique Violet, Paradoxes
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
vezi jocurile de rol. contextualizare de tip relațional/intersubiectiv valorificând, de fapt, anumite forme de intracontextualizare redimensionare a coordonatelor contextuale în cadrul unei anumite situații de comunicare (de exemplu, adresarea către unul sau mai mulți interlocutori; folosirea sau nu a unor plurale inclusive etc.: ,,Voi, adică toți copiii grupei...", ,,Voi, adică [+ se indică sau se numesc trei dintre copiii din grupa respectivă]" etc.). (d) Comunicarea-interacțiune Comunicarea ca proces înseamnă acțiune, înseamnă manifestare pe multiple planuri, înseamnă comportament de emițător, de receptor, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fonologic * sunt specifice modificările formei cuvintelor (prin prisma dificultății de a pronunța anumite sunete/grupuri de sunete, a asocierii anumitor cuvinte/realități denumite de acestea 68 (gădiniță pentru grădiniță, ocogon pentru octogon, mesuță pentru măsuță în asociere cu forma de plural mese etc.); * ritmul vorbirii, intonația etc. sunt motivate cel mai frecvent de starea de spirit a copilului; * pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/structuri; * la nivel lexical-semantic * se constată prezența preponderentă a cuvintelor ,,concrete", trimițând către referenți din realitatea apropiată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
coordonate, a exprimării eliptice, respectiv a repetițiilor ca modalitate de potențare a valențelor persuasive ale mesajului (,,stă departe, departe..."); * se constată dificultăți în realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv-dativ ale substativelor și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul frazei, sunt actualizate propoziții/fraze scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din perspectiva operației implicate) etc. ( Din punctul de vedere al formei, se impun pentru vârstă preșcolarității: întrebări valorificând un vocabular adecvat vârstei, pronunțate corect; întrebări reflectând forma literară a limbii române și normele în uz ale acesteia (anumite forme de plural, de feminin, fenomenul acordului etc.); întrebări cu un contur intonațional precis, model pentru copii; formulări simple, de tip propozițional, clare, concise; construcții cu topică preponderent obiectivă etc. ( Selecția tipului/tipurilor de întrebare/întrebări, construcția acestora prin adaptarea din punctul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. * exerciții morfologice exerciții de asociere a diferitelor materiale didactice valorificate în cadrul activităților de educare a limbajului cu nume-substantive comune/proprii, cu însușiri-adjective (culori, dimensiuni etc.), cu acțiuni-verbe, cu numerale etc.; exerciții de modificare a formei cuvintelor: de la singular la plural și invers, de la masculin la feminin și invers, de la persoana întâi la persoana a doua/a treia, de la timpul prezent la timpul trecut/viitor etc.; exerciții de utilizare a articolului hotărât/nehotărât; exerciții de fixare a formelor corecte de genitiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a diverse metode evaluative; * evaluarea finală realizată la sfârșitul unei secvențe instructiv-educative; de exemplu, la sfârșitul ciclului preșcolar; ca elemente evaluate 333: * evaluarea parțială cu trimitere la anumite valențe ale unităților (științifi-ce/tematice) de conținut; de exemplu, formele de singular/plural, de genitiv/da-tiv ale substantivului, acordul adjectivului cu substantivul determinat, personajele unui basm povestit de către educatoare/educator, formulele de salut etc.; * evaluarea globală cu trimitere la domenii de conținut (de exemplu, comunicarea orală), la caracteristici ale copilului preșcolar în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]