1,705 matches
-
erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Dric”, după cum e pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după Hârlău și Cotnari și înaintea Iașilor. Însăși vechea stemă a orașului Huși avea un scut cu o clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el mult alcool (!), „pe când acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul al XIX-lea, se accentua caracterul de „oraș de podgorii” și centru principal pentru comercializarea vinului. În sudul Basarabiei se transportau 90.000-100.000 de vedre de vin, în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vin, în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia mult podgoria hușeană, lăsa fiului său Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia mult podgoria hușeană, lăsa fiului său Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată că cele mai renumite podgorii sunt la Cotnari, Odobești, Nicorești, Iași și Huși. În afară de vin, se produceau cantități
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată că cele mai renumite podgorii sunt la Cotnari, Odobești, Nicorești, Iași și Huși. În afară de vin, se produceau cantități mari de rachiu și de bere. Pomii fructiferi, din diferite soiuri, se cultivau pe suprafețe mari. Cultura pomilor fructiferi era situată la loc de cinste. Gutuiul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului al XIX-lea, creșterii duzilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului al XIX-lea, creșterii duzilor și a viermilor de mătase. În 1851, se crease un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în târgul Huși, unde cumpărând locuri își fac case și, fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și atribuțiile unui oraș, aici dezvoltându-se, pe lângă vechea viață comercială, culturală și politică, și o activitate industrială. Intravilanul orașului Huși are o extindere considerabilă a spațiilor verzi, formate atât din parcuri și livezi, cât mai ales din livezi și podgorii plantate în curțile gospodăriilor locuitorilor. Dacă adăugăm aerul curat și proaspăt din zona extraurbană, care se deplasează către partea mai joasă a depresiunii, unde este așezat orașul, constatăm că, spre deosebire de marile centre urbane, aici există o atmosferă sănătoasă, atât cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înființată în 1961). Agricultura, cea mai veche îndeletnicire a hușenilor, a evoluat în coordonatele firești impuse în primul rând de climatul local, favorizată fiind de platourile întinse pentru cultura cerealelor, și de dealurile însorite, prielnice culturii viței-de-vie. Vinurile obținute din podgoriile Hușului au făcut cunoscut numele acestuia în țară, alături de cel al Cotnarilor, Odobeștiului sau Focșanilor. O monografie a raionului Huși, apărută după 1944, consemna suprafața arabilă de 79.118 ha. Ulterior, prin constituirea celor 38 de G.A.C. și G.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
își face opera. Nimeni nu mai merge măcar pe o noapte acolo. După grozava-i boală de acum un an, Dinu n-a fost măcar invitat să-și petreacă convalescența în condițiuni acceptabile. În campania electorală, când cutreiera județul și Podgoria, nici n-a poftit pe Adina să petreacă acolo zilele calde, ci a stat în București. Și cu toate acestea, ce nu datorește lui Dinu? Când a înmormântat pe Ionel, a decis să-i facă un mausoleu la fel ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Traian Băsescu. * Cocoșul galic revendică Muntele Găina. * România Mare e revendicată de Casa regală. * Un eschimos, care vrea să rămână în anonimat, revendică Ghețarul de la Scărișoara. * Ceapeurile lichidate și mormanele de fiare vechi ale fabricilor sunt revendicate de Petre Roman. * Podgoriile de la Cotnari sunt revendicate de succesorii lui Dabija Vodă, în baza unui document cunoscut: „Când eram Vodă la Moldova, / Hălăduiam pe la Cotnari”. * Viile de la Uricani sunt solicitate de Dimitrie Cantemir, în baza documentului „Descriptio Moldaviae”. * Litoralul este revendicat de urmașii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
urmat la Secția de farmacie. Dintre multiplele sale preocupări, s-a aplecat asupra analizelor de chimie alimentară și, cu deosebire, asupra chimiei vinurilor. În vederea caracterizării vinurilor din România, prof. Șumuleanu și Ghimicescu au întreprins studiul complex al vinurilor din marile podgorii ale țării, elaborând primele metode microchimice pentru dozarea unor componenți ai vinului. Date obținute de profesorul Gh. Ghimicescu și colaboratorii fiind de referință, nu le va putea omite nici un cercetător. Lucrările publicate în țară și în străinătate, prezentate la congresele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În consecință, Își fac de cap nestingheriți; e cazul gândacului din Colorado, care distruge nu doar cartoful, dar și tot ceea ce e solanacee; adică e vorba tot de o degradare a noului areal. La fel, filoxera ne-a distrus vechile podgorii. “Turismul” speciilor este un proces spontan, care decurge În sensul firesc al creșterii entropiei, al omogenizării. Astfel Încât el așteaptă, În fiecare caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură omul, conștient ori inconștient. Și iar ajungem la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
portughezi simpli, muncitori, având simțul primar al distracției, puțin grosieri în comportament) și ai ei (genevezi de viță veche, austeri, de extracție calvinistă). Două lumi care nu se amestecau, ca apa și uleiul. Elvețienii îmi cereau vin, se interesau de podgorie, an de vinificație etc, chestii de rafinament, viță de oameni obosită. Portughezii beau bere, direct din sticlă. Nu au interacționat nici un moment, stăteau complet separați. Sentiment apăsător, de eveniment care trebuie să treacă, să se producă rapid. Mă întreb unde
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bani și mâncam împreună pentru a uni firimiturile: unul venea cu un măr, altul cu trei cartofi și o conservă apoasă de pește. Alții doar cu bunăvoința și cu plăcerea de a fi împreună. Chefurile cu vin adus de prin podgoriile Vrancei sau bere ieftină de la "dozator", bere rece Mărgineni sau Ghidigeni, cu culoare și miros de șampon de urzică, singura pe care ne-o puteam permite. Din fericire, atunci nu plăteam nici publicitatea mincinoasă, nici gulerul de țiplă strălucitoare adăugat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
noastre nu ne reuneau în același loc și niciodată acasă la noi, între larii și penații noștri. Ci întotdeauna aiurea, în locuri diferite, de preferință împrejurimile orașului, în acele încântătoare grădini pline de umbră și de liniște, de pe dealurile și podgoriile vecine, de unde priveam orașul risipit la picioarele noastre, alb și diafan în arzătorul soare de vară, ca de pe Fiesole, sau din Boboli, voluptoasa, incomparabila Florență. În cadrul acesta vara, în locuri diferite, nu mai puțin pline de farmec, iarna, întâlnirile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
găsească vreodată într-o situație la fel cu a lui. Și, mai mărturisesc un lucru. Eu nu cred că vechii atenieni au posedat vreodată vinuri mai bune decât poseda, la epoca de care vorbesc, Iașul nostru, Iașul cu celebrele sale podgorii, Socola, Valea Adâncă, Șorogari și mai cu seamă Uricani și Cotnari. Am de altfel convingerea că generoasele vinuri ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
figură care-mi evocă întotdeauna parfumatul vin roș de Socola); sau care, uneori, ia tonuri calde și dulci, amintind nuanțele rubinului sau altor nestimate (cum e cazul vinului de Uricani). Că, în fine, între actuala decadență a Iașului și declinul podgoriilor sale, americanizate, industrializate, modernizate, nu se poate să nu existe o relație strânsă, pentru că relația aceasta e logică și necesară. Dar asta e o simplă ipoteză a mea; o ipoteză pe care am construit-o poate mai mult cu inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia, Galata, Frumoasa, Bărboi, Sf. Sava, Ioan Botezătorul, Banu, Mitocul Maicilor, Sf. Haralambie, Buna Vestire, Sf. 40 de Mucenici, Podgoria Copou, Sf. Andrei, Sf. Dimitrie Balș, Sf. Constantin și Elena și Sf. Treime. A susținut opera editorială a Bisericii Ortodoxe Române și a publicat lucrări personale: Mitropolitul Iacob Putneanul, făclier al Ortodoxiei românești, al năzuințelor de unitate națională și de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Onoare“ pentru calitățile excepționale de dascăl și pentru remarcabilele realizări științifice. După o viață bogată în realizări, prof. univ. dr. Georgeta Filipescu a trecut în neființă la 4 februarie 2011 și a fost înmormântată în Cimitirul „Sf. Atanase și Chiril“ Podgoria Copou din Iași. GÂLEA, DAN (1948-2008) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Personalitate marcantă a vieții academice ieșene, prof. univ. dr. ing. Dan Gâlea a fost un distins om de știință, formator a zeci de generații de cercetători și specialiști de renume
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]