907 matches
-
timp reședința raionului Pogoanele din regiunea Buzău, în care a fost inclusă și comuna Căldărăști; în 1952, ele au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind trecut în subordinea comunei Pogoanele, revenită la județul Buzău. Comuna Pogoanele a devenit oraș în 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pogoanele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Buzău, în care a fost inclusă și comuna Căldărăști; în 1952, ele au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind trecut în subordinea comunei Pogoanele, revenită la județul Buzău. Comuna Pogoanele a devenit oraș în 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pogoanele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,82%), cu o minoritate de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
fost incluse în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind trecut în subordinea comunei Pogoanele, revenită la județul Buzău. Comuna Pogoanele a devenit oraș în 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pogoanele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,82%), cu o minoritate de romi (3,04%). Pentru 5,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,64%). Pentru 5,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cele două sate ale comunei aveau împreună circa 5000 de locuitori, chiar dacă Pogoanele fusese creat abia cu 50 de ani în urmă, iar Căldărăștiul a fost grav afectat de incendiul din 1880. În 1925, Anuarul Socec arată că această populație crescuse la peste 6000. La recensământul din 2002, populația a ajuns 7795, după
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de porcine, păsări dar mai ales ovine, caprine și bovine. În cadrul orașului Pogoanele funcționează 108 societăți cu capital privat, o societate cu capital mixt și 25 de persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice. Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
funcționează 108 societăți cu capital privat, o societate cu capital mixt și 25 de persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice. Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de . Din această suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de . Din această suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
de stat: Regia Autonomă a îmbunătățirilor Funciare, Ocolul Silvic, etc. Sistemul de irigații cuprinde o suprafață amenajată la irigat de . Sectorul industrial are în acesti ani un aport de 5% la economia locală. Unitățile existente pe platforma industrială a orașului Pogoanele s-au desființat sau și-au redus activitatea. Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase și neferoase, care furnizează locuri de muncă pentru 40-60 de persoane, dar care nu au flux continuu de operare
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
a lungul timpului. În intravilan se află unitățile indstriale alimentare Romagribuz, fabrica de brânzeturi Zguras, unitatea Bachus, moara mălai și făină, brutăria. În satul Căldărăști sunt moara și brutăria Agromec și un abator. Activitățile comerciale reprezintă 35% din economia orașului Pogoanele. Pe plan local funcționează 48 de unități, care comercializează în proporție de 80% produse alimentare și numai 20% bunuri de larg consum. De asemenea există și un depozit de en-gros, piață agroalimentară și piață orașenească alături de piața obor - saptamânal (duminica
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
(n. 17 octombrie 1967, Pogoanele, România) este un antrenor român de fotbal, care este sub contract cu clubul Al-Shamal. Ca fotbalist, a cunoscut consacrarea la Steaua București pentru care a jucat nouă sezoane. Cu Steaua a evoluat în finala Cupei Campionilor Europeni din 1989, pierdută
Ilie Stan () [Corola-website/Science/319799_a_321128]
-
nu vinde din pământul pe care-l avea. Pe la jumătatea anilor '30 ai secolului al XX-lea, familia Moromete dintr-un sat teleormănean duce o existență chinuită. Deși fusese împroprietărit cu pământ după Primul Război Mondial și avea acum 14 pogoane, 24 de oi și o căruță cu doi cai, Ilie Moromete (Victor Rebengiuc), capul familiei, are mari probleme în a plăti datoriile la bancă și impozitul pe terenul agricol („fonciirea”). Familia sa este numeroasă. Ilie Moromete are trei băieți din
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
a apucat să-l caligrafieze, notarul a uitat cum îl cheamă pe copil, văzând pe stradă pe cineva cunoscut pe care-l chema Eftimie a rebotezat astfel copilul. După ce s-a căsătorit a primit ca zestre de la soția sa zece pogoane de pământ. În 1936 se încorporează în contigentul lui aflat la centrul de recrutare de la Turnu Măgurele. În vara lui 1944 vede pentru ultima oară Sființeștiul, fiind încorporat în compania 18 pontonieri. La Tiszalök, pe Tisa, trupele române au construit
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și Boaba, Valea Rea, Orjanca
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
întreținere a acestui spital.” Astfel, prin acest testament, a lăsat moșiile: Dăbuleni, din județul Romanați, Comojeni, Nedeia și Nedeița, Măceșul și Măceșul Mare (Sârbesc și Rumânesc) din județul Dolj și dealurile cu viile Cernăteștilor din județul Săcuieni. Aceste moșii, împreună cu pogoanele, dealurile, viile, bălțile, acareturile, gârlile (râuri și pârâuri) și veniturile din prețurile arenzilor. De asemenea, a mai lăsat unele case și prăvălii din București, cu chiriile cestora, ca după veniturile și arenzile luate de pe moșii să întrețină cheltuielile spitalului, pentru
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
PaK 40. Performanțele tunului antitanc în timpul Bătăliei pentru România nu sunt cunoscute. În timpul luptelor dintre forțele germane și trupele române după evenimentele din 23 august 1944, tunul Reșița s-a dovedit a fi foarte eficient. Pe 29 august, lângă satul Pogoanele, elemente ale Diviziei 21 Infanteriei au folosit cu succes o secție de tunuri Reșița pentru a forța o coloană germană aparținând Diviziei 10 Panzergrenadier să se predea. În timpul luptelor de urmărire din Transilvania și Cehoslovacia, tunurile antitanc se aflau în
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
a pune în posesie cu terenul la care erau îndreptățiți pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864. Dintre aceștia : A." 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C.
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane și 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane și 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4 persoane, populația localității era de aproximativ 1260 locuitori, care aveau 562 animale de povară cu care lucrau acest teren, aproximativ 200 vaci cu lapte, 300
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]