3,246 matches
-
istorică, socială, ideologică, filozofică, culturală, didactică, lingvistică, estetică. Prin critica ideilor, el a demonstrat că invariantele din ideile literare fac posibil un alt tip de lectură a literaturii, identificându-se constantele literaturii asiatice, europene, americane, mondiale. A evidențiat că reformularea polemică a literaturii universale se datora respingerii, în numele policentrismului, de către literaturile islamice, africane, asiatice, sud-americane și postcoloniale, a ierarhiilor stabilite de canoanele eurocentriste și americane. În concluzie, declarându-se militant al schimburilor culturale, Marino s-a situat mereu pe terenul relațiilor
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
Hegel. Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări și adaptări, chiar și o schiță a unei gra¬matici sanscrite sau un dicționar de rime, compun o operă vastă și originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică și polemică, ceea ce arată o minte iscoditoare, o bună educație filosofică și o voință uriașă de a stăpâni multe domenii. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea și a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A publicat primul său poem la
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
care dintre acestea/ mă va ucide oare?”. În vinovăția sa, poetul răsfrânge parabola talantului: „vinovat de cuvintele spuse/ sunt, Doamne,/ de relele mele/ și de gândurile mle/ vinovat de ce mi-ai dat/ și nu am înmulțit...”. Există și o latură polemică în poezia lui Ion Iancu Vale, Acolada mare fiind semnificativă: „vor întreba, sfidător și deloc retoric/ cei care fără regrete, abuziv și discreționar/ împart pâinea noastră cea de toate zilele/ (atât cât să nu mai rămână/ pentru a da și
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TĂCERE POLEMICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru că sfidează simultan Și clipa și eternitatea Ca și în cazul marelui Will Întreb poate inutil Eminescu a existat într-adevăr Sau Tăcerea l-a
TĂCERE POLEMICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345771_a_347100]
-
2013 Toate Articolele Autorului Pentru că sfidează simultan Și clipa și eternitatea Ca și în cazul marelui Will Întreb poate inutil Eminescu a existat într-adevăr Sau Tăcerea l-a catapultat din cer Costel Zăgan, Hiperbole blitz, 2005 Referință Bibliografică: TĂCERE POLEMICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 829, Anul III, 08 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TĂCERE POLEMICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345771_a_347100]
-
în Scytia Minor (azi Dobrogea, România). Sfinția Sa - afirmă cercetătorii operei - a cultivat dialogul în sensul tradiției instituite de Platon și continuată de Cicero. Numeroase scrieri din ansamblul primelor manifestări literare autohtone au un profund caracter demonstrativ cu accente patetice sau polemice, aliniat la scrierile anterioare sau contemporane lui. Teotim I de Tomis, despre care vestitul istoric Hieronymus (n. 340/350 - m. 420) arată în opera sa De viris ilustribus că a scris anumite opere „în stilul vechii elocințe” Se înțelege că
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
pe Gabriel Liiceanu). Acesta a fost rolul esențial al Profesorului: să creeze o întreagă generație în cultura românească, o elită studioasă. Este absolut firesc și normal ca o personalitate atât de remarcabilă să fi inspirat numeroae scrieri, numeroase dintre ele polemice. Despre Nae Ionescu au scris Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă (Ulysse printre sirene. Amintiri universitare), Constantin Noica, Emil Cioran (Nae Ionescu și drama lucidității, în "Vremea", 6 iunie 1937), Măriuca Enescu (Cantacuzino) și chiar Nicolae Iorga (în O viață
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
scrierea sa Iera paralila (Sacra parallela; Sfintele paralele) grăitoare și revelatoare extrase din creația omiletică și paremiologică a Sfântului Theotim I Filosoful episcop al Tomisului între anii 392 - 403 d. Hr. În școlile românești din epoca feudală vasta operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale și deosebite. La Academiile domnești de la București și Iași această operă era lecturată, explicată, copiată, pusă în relație cu principiile dogmatice, liturgice, omiletice, morale
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
au estompat diferențele confesionale, sociale, politice și suferința a unit oamenii, deși sistemul își dorea cu asiduitate să-i dezbine: „Ionescu era adventist reformist, Iliescu și Gachi erau ortodocși iar eu eram catolic. Ne rugam toți împreună, fără a face polemică. Suferința ne făcea egali. Dușmanul comun era ateismul.” (Ioan Ploscaru, Lanțuri și teroare, Ediția a-II-a, Revăzută și adăugită, Ed. Signata, Timișoara, sine anno, p.272). Condițiile din închisorile comuniste impuneau un regim alimentar la limita subzistenței astfel că marea majoritate
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor ." (Costel Zăgan) SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI Orice scriere a lui Cioran este polemică.Poate chiar excesiv polemică.Aceasta este scrisă la 24 de ani.Venind după Pe culmile disperării și Cartea amăgirilor, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI conține divagații filosofice și politice. De foarte tânăr,Cioran știe că orice cunoaștere este un act
SCHIMBAREA ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345461_a_346790]
-
în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor ." (Costel Zăgan) SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI Orice scriere a lui Cioran este polemică.Poate chiar excesiv polemică.Aceasta este scrisă la 24 de ani.Venind după Pe culmile disperării și Cartea amăgirilor, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI conține divagații filosofice și politice. De foarte tânăr,Cioran știe că orice cunoaștere este un act tragic.Punctul de pornire
SCHIMBAREA ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345461_a_346790]
-
al libertății interbelice. Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu în conștiința contemporanilor Arșavir Acterian - “Nae Ionescu a fost un vorbitor cu o putere de captare magnetică a atenției ascultătorilor, de altfel, ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cosacrate în domeniu), echilibrul și maturitatea, limpeditatea judecăților de valoare, limbajul artistic presărat de inovații lingvistice, cuvinte și sintagme unice create. Stilul preponderant eseistic, dezinvolt, dezinhibat, subtil, cu largi și elegante volute desfășurate pe mai multe paliere, nuanțat academic sau polemic alert, excelând printr-un verbiaj de ,,un extraordinar magnetism” , poartă amprenta modernității și originalității, fiind inconfundabil. Mergând pe ideea susținută de Eugen Coșeriu, și anume că poeții sunt conștiința morală a națiunii, el se oprește, de preferință, asupra liricii. Masivele
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
recuperarea critică”, el dedică (după 1990) volume incitante lui Liviu Rebreanu, Sorin Titel, Marin Preda, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu , Ion Creangă, ineditul abordării acestora constând tocmai în pespectiva sociologică vie, actuală, neosificată, foarte modernă a cercetării literare întreprinse, în tonul polemic, uneori jovial, alteori ironic, grav, foarte accesibil lecturii, în documentația exhaustivă și argumentația solidă, în trimiterile culturale, critice, amețitoare, mozaicale. „Impresionant câtă informație utilă vehiculează și câtă viață conține această recentă carte despre Liviu Rebreanu!”- apreciază Teodor Tanco . Cele cinci
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
și, mai târziu, repartizat la un regiment de infanterie din Bacău, împreună cu un bun prieten și coleg de breslă. Puținele clipe libere ce le rămân după instrucție sunt dăruite scrisului. Colaborează la publicația locală „Bacăul”, continuând să se ocupe frecvent polemic și critic față de deficiențele fenomenului literar contemporan, în articole precum: „Literatura războiului actual”, în „Bacăul”, nr. 2152, 22 iunie 1943; „Ceva despre noi”, în „Bacăul”, nr. 2166, 6 iulie 1943; „Muncă și literatură”, în „Bacăul”, nr. 2222, 31 august 1943
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
și a continuității ca instrument de luptă națională datează din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, luptele sociale din Transilvania stînd la baza unei confruntări romano-ungare de lungă durată. Cunoașterea originilor latine ale națiunii române este anterioară acestei epoci polemice. Aceasta este reperată, pe la 1400, de către dominicanul Jean de Sultănicii, apoi, în 1532, de călătorul italian Francesco Della Vaile, care află de la interlocutorii săi valahi că românii se trag de la Roma antică. Această cercetare este promovată, în secolul al XVII
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al XVIII-lea de către Școala Ardeleană. Această tradiție este reînnoită prin contribuțiile aduse de cercetările lingviștilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului XX. Ruptura politică și socială realizată prin instalarea regimului comunist nu distruge, însă, filiația, adesea polemică, între lucrările lui Densusianu, Pușcariu, Rosetti și Niculescu. Astfel, importanța lucrării Histoire de la langue roumaine a lui Densusianu, apărută la Paris în 1938 și reeditată la București în 1975, și studiile lui Rosetti se eșalonează din anii '30 pînă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
european este o atitudine esențial anglo-saxonă altfel spus, specific anglo-saxonă care nu a reușit decît să încadreze nord-vestul Europei, lăsînd într-o mare măsură în afara acestei structuri spirituale, sudul și întreg sud-estul continentului". Denunțarea hegemoniei anglo-saxone este una din temele polemice recurente la Nae Ionescu, foarte suspicios față de deschiderile ecumenice efectuate de Biserica anglicană la începutul anilor '20. Ipoteza unei Europe nesigure în privința identității sale, în afara influenței anglo-saxone și a protestantismului care alimentează Reforma și Renașterea, justifică întreruperea oricărei referințe la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conservatoare, d-sa a zis o vorbă foarte mult gustată, cum s-ar zice franțuzește, de d-nii Pătărlăgeanu și colonel Călinescu: "Partidul d-v. conservator n-are șef, n-are domiciliu". Asupra acestei glume enorme s-a țesut multă vreme polemică între noi și "Presa". Există sau nu un partid conservator? aceasta era întrebarea pe care o puneam noi confraților noștri și la care s-a sfiit de a răspunde d-a dreptul. "O fi existând, ziceau confrații noștri, făcîndu-se naivi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt întrunite. Singura deosebire e că crizele guvernamentale, în loc de-a veni de la Parlament, cum ar și trebui să fie, se produc pe tăcute, fără ca să fie mai puțin primejdioase. Paternitatea ideilor de mai sus o reclamăm pentru noi. În polemicele dese asupra titlului de "reacționari și retrograzi" cu cari am fost gratificați am arătat de atâtea ori că acele epitete erau pur și simplu copiate din țări străine și nu se potriveau deloc nici cu formarea partidelor în țară, nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din cauza spiritului de minciună care plutește asupra tuturor raporturilor, nu însă din cauza că latineasca sau greceasca i-ar fi punând piedici!... [ 28 iunie 1880] [""ROMÎNUL", ÎN NUMĂRUL SĂU DE ASTĂZI... "] "Romînul", în numărul său de astăzi, cuprinde un lung articol polemic, adresat nouă ca răspuns la acel sfat cu totul binevoitor pe care-l dădusem guvernului: de-a nu arăta înclinațiuni pronunțate pentru nici una din puterile mari, ci de-a menaja în mod egal susceptibilitățile lor, pentru că în mod egal avem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 247} Bravo! Nu e rău, pentru început. Școala "Romînului" n-a fost fără folos pentru onorabilii confrați. Noi constatăm numai ceea ce oricine poate vedea, că e cu mult mai deznădăjduit saltul mortal al onorabililor confrați decât atitudinea noastră arareori polemică, în genere calmă și din când în când ironică. Desperarea trebuie căutată cu totul într-altă parte decât într-aceea a partidului conservator. Atunci când vom fi deznădăjduiți, crează-ne confrații vom avea alte lucruri, mai bune poate de făcut decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înghițită de către copil. România, fiind țărmureană de amândouă părțile fluviului, deci și de la Galați până la Sulina, influența austriacă s-ar întinde, prin intermiterea României, până la gura aceasta, precum și peste brațul Sf. Gheorghe. Acesta ni se pare a fi adevărul asupra polemicei ridicate de ziarele oficioase din Viena și Berlin. Adevărul e în plină contrazicere cu ele. După cele ce zic ele, Rusia și Anglia ar fi conspirat pentru a despoia pe Imperiul austro-ungar de partea sa de supravegheare a Dunării și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru noi o datorie îndoit de plăcută de-a reaminti toate acestea cititorilor în ziua când trupele taberei intră în capitală, mândre de munca lor, și inspirând tuturor o bărbătească încredere în viitorul țării. [ 12 octombrie 1880] {EminescuOpXI 368} OBSERVAȚII POLEMICE Între multele neplăceri ale ziaristicei e și aceea de-a polemiza cu organe a căror voință e dictată de mai nainte de cine știe ce interese necunoscute. Stat pro ratione voluntas. Astfel de ex. întîmpinăm în "Neue freie Presse" din Viena nălucirile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înscrie cu drept cuvânt la activul convențiunii de la 1875. Convențiunea comercială de la 1875, acest act de pretinsă trădare, este un titlu de onoare pentru partidul conservator, care astăzi cu mândrie poate constata toate rezultatele sale folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]