1,136 matches
-
cuplului Ceaușescu de a scăpa sfârșitului de care a avut parte) cu privire la ceea ce va urma în România post-decembristă s-au dovedit și continuă să se dovedească un piculeț mai exacte decât multe din concluziile nenumăratelor analize aruncate pe piață de politologi profesioniști. Știu că mottoul pe care l-am pus pe prima pagină a Kakistocrației: „Mă tem că, în decembrie 1989, românii au ieșit din casă revoltați, au ajuns în stradă revoluționari și au intrat în istorie fraieri”. a indispus multă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care îi oferă fostului diplomat român titlul de erou. E vorba de una și aceeași persoană pe care PDSR-ul dlui Iliescu, PSD-ul dlui Năstase și PD-ul dlui Roman au continuat să-l catalogheze drept trădător. Portavoce principală - politologul vizionar Silviu Brucan. Tot la Washington și tot președintele Iliescu anunță că sistemul de învățământ românesc va introduce studierea Istoriei Holocaustului. În scurtă vreme, premierul Adrian Năstase anunță oficial introducerea Istoriei Holocaustului în programul de studiu al cursanților Colegiului Național
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prânz - strateg electoral sub contract, după-amiaza - beneficiar a trei burse occidentale, pe la 17:00 - propagandist, spre seară - comentator imparțial pe trei programe de televiziune și patru posturi de radio, noaptea - constructor de partide politice din hârtie creponată, în zori - filozof, politologul renascentist român rămâne inepuizabil. Un campion aproape absolut al suptului la toate țâțele europene, atlantice, transatlantice, nord-atlantice dar și locale se dovedește cel poreclit astăzi, cu o tușă genială, Parvenide. Altfel, om cu multă doxă, foarte muncitor, Domnia sa a ajuns
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de unde a venit. Iar înainte s-o facă, i-ar pune shakespeariana întrebare: „De ce urli, mă, animalule?”. Poate că astfel am afla pe ce se bazează asemenea gigei, când amenință cu moartea. Cine a nenorocit țara, știm și fără ajutorul „politologului” Becali; doar ascultăm de peste câteva decenii la „profesorul” Brucan, nu? (Cotidianul, 28 februarie 2002) Fabrica de ciocoi (I) Nu cu mulți ani în urmă, în intervalele dedicate reclamelor, ecranele televizoarelor de mai pretutindeni se umpleau pentru 30 de secunde cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Pipera, căci, la urma urmelor, suntem liberi să vizităm pe cine vrem. Da, cred că profesorul britanic Tom Gallagher ridică în afurisirile sale fluviu și chestiuni care merită, trebuie discutate. Dar mi se pare inacceptabil să-l văd pe reputatul politolog îmbrâncit din Consiliul Consultativ al unei publicații pentru care a făcut extrem de mult, luat în tărbacă de autoproclamatul comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în unele cazuri, l-a făcut și mai dificil de rezolvat. Între aceste țări, la loc de frunte se află Rusia. Relațiile României cu Rusia se întind pe câteva secole și au fost subiect de studiu pentru mulți istorici, sociologi, politologi, analiști de toate soiurile. Povestea este lungă și oricât aș rezuma-o nu o pot spune, cât de cât mulțumitor, într-un articol de ziar sau chiar în mai multe. Oricum, azi este prima parte a acestei povești rezumate la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să zacă mai bine de două decenii. ,,Omul interzis” este ,,omul bolnav” al unei societăți ce se conduce după reguli aberante. În general, despre bolile individului și ale veacului În care trăiește, scriu sau vorbesc filosofii, eseiștii, sociologii, istoricii și politologii; poeții se Împotrivesc, ei nu descriu nimic. Or, În ,,Omul interzis”, poemele nu transcriu un cod al Împotrivirii, ci unul al Îmbolnăvirii omului cu cea mai teribilă maladie, veche de când lumea: trădarea de frate. Numit când Iuda, când ,,travestit” sau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În mare parte textele nu sunt finalizate. * Acoperă o arie problematică deosebit de vastă în lumea spiritului, astfel încât permite urmașilor să vorbească despre Weber filosoful (Jaspers îl consideră un al doilea Goethe al Germaniei), sociologul, economistul (este considerat Marx al burgheziei) politologul etc.. * În sociologie, paleta problematicii este, de asemenea, de mare întindere. Referindu-se la lucrarea postumă Economie și societate, R.Aron, în Les grandes doctrines des sociologie historique, apreciază că "aceasta reprezintă un tratat de sociologie generală, conținând o sociologie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
noii societăți a sociologilor și Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer (Berlin), Ernst Troeltsch și Alfred Weber (ambii din Heidelberg). * Fiind recunoscut de către posteritate nu numai ca sociolog, ci și ca politolog, filosof, economist etc., Max Weber a conturat profilul sociologului ca personalitate enciclopedică, cu deschideri largi spre toate domeniile vieții sociale. Încercând să ierarhizeze potențialitatea și orientarea sa științifică, Schumpeter notează: "Mai presus de toate, el a fost un sociolog. În
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
categorii de regimuri politice democratice: prezidențial, semi-prezidențial, parlamentar și directorial. Regimul semi- prezidențial este considerat o "formulă mixtă de guvernare", iar caracterul mixt este privit ca fiind punctul său slab. Problema acestui tip de regim o reprezintă, în opinia lui politologului, majoritățile parlamentare care nu întotdeauna generează stabilitate politică 29. Meritul analizei lui Alexandru Radu este acela de a introduce în literatura românească dedicată regimului semi-prezidențial doi autori de știință politică: Arend Lijphart și Giovanni Sartori. Potrivit lui Lijphart, există doar regimuri
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
faze prezidențiale și parlamentare", pentru Sartori șeful executivului oscilează în funcție de cum se schimbă majoritățile parlamentare. În opinia lui Alexandru Radu, această "oscilație a capetelor" este "soluția pentru a bloca conflictul potențial specific oricărei structuri de putere bicefale"32. De asemenea, politologul prezintă și teoria care neagă existența regimului semi-prezidențial ce aparține lui Matthew Shughart și John Carey, aceștia considerând că există în schimb două regimuri care asigură supremația primului-ministru regimul premier-prezidențial sau a președintelui regimul prezidențial-parlamentar33. Alți doi autori care abordează
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Tudor Drăganu, una dintre cele mai complexe analize pe această temă este Giovanni Sartori, care a publicat două articole pe această temă, primul dintre ele fiind tradus în limba română și regăsindu-se în anexa cărții Ingineria constituțională comparată 36. Politologul italian este singurul autor (cu excepția lui Ioan Vida, în doctrina autohtonă) ce susține că regimul politic românesc este parlamentar și nu semi-prezidențial. Argumentele sale se întemeiază pe prevederile Constituției: 1. Funcția de mediator a Președintelui este una specifică regimului parlamentar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ce ignoră sau modifică fundamental principiile prezidențialismului"5. Rezultă, de aici, și faptul că prezidențialismul pur este dificil de aplicat în afara unor condiții istorice, sociale, culturale și economice precum cele specifice Statelor Unite. Rămâne, ca atare, regimul politic semi-prezidențial, pe care politologi importanți îl consideră operațional pentru democrațiile incipiente. Înainte de toate, acesta oferă posibilitatea de a-i roda pe politicieni în exercițiul alternanței prezidențial-parlamentare (în funcție de suprapunerea majorității ce alege președintele cu majoritatea parlamentară sau de lipsa acesteia). Există, evident, discuții cu privire la limitele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Sălaj) cu 2.872.850 locuitori, reprezentând 12,7% din totalul populației. 8. Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) cu 2.666.288 locuitori reprezentând 11,8% din totalul populației. Au mai fost și alte planuri de regionalizare: politologul Molnar Gusztv (2001) propunea crearea unor regiuni cu identitate istorică mai bine definită; UDMR (2010) propune crearea a 5 macro-regiuni și 16 regiuni, printre care una care grupa județele Covasna-Harghita-Mureș; Președintele Băsescu propune înlocuirea celor 41 de județe cu 7
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ori pe aceea a drepturilor, de aspectele critice observabile la nivelul sistemului nostru politic, așa cum sunt personalizarea instituțională și deficitul democratic. 1. Referendumul și personalizarea politicii: o evaluare procedurală Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor"2, politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee"2. 1. Despre solicitarea invocării numelui lui Dumnezeu în Constituție Atunci când am început să mă documentez pentru elaborarea acestei intervenții, am pornit de la "prejudecata" că cei mai mulți (dacă nu chiar toți) politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sau specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte mulți dintre politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care s-au pronunțat până acum în privința solicitării în discuție au argumentat, mai mult sau mai puțin pe larg, împotriva ei. Există, însă, se pare, și excepții semnificative. Cel puțin potrivit site-ului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Universității "Al. I. Cuza" din Iași, a opinat că "nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituție. Câtă vreme invocarea divinității este neutră confesional, cred că este în regulă". Potrivit aceluiași site, politologul Lucian Dîrdală este de acord, susținând că "introducerea în textul constituțional a unor referiri la divinitate este binevenită, în condițiile în care se reflectă un fundament important al identității noastre colective, dar fără ca aceste prevederi să poată legitima politici discriminatorii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în manualele de istorie, în cadrul unor simpozioane sau alte evenimente speciale. Nu trebuie precizat în Constituție. Este o anomalie ca în secolul XXI să existe astfel de prevederi în Constituția României"8. Opinia citată mai sus a fost exprimată de politologul Daniel Șandru. Am ținut să o invoc aici în special din două temeiuri. Primul este convingerea că ea constituie o opinie corectă, pe care o împărtășesc, ca atare, în totalitate. Al doilea temei este acela că ea exprimă excelent, fie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe cei care împărtășesc tradițiile și credințele religioase majoritare. 3. Scurt comentariu despre obligativitatea predării religiei în școală și dreptul la libertatea conștiinței Într-o luare de poziție similară în bună măsură în concluzii cu intervenția de față, profesorul și politologul Ioan Stanomir observa că introducerea obligativității predării religiei în scoală "poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință"9. În ce mă privește, cred că profesorul Stanomir a dorit să fie diplomat în acea luare de poziție. Contradicția între obligativitatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
înțelege!) decât o bază instituțională a democrațiilor. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură prezidențială ar putea altera fragila democrație românească și ar agrava tendința personalizării instituționale. Rămâne, ca atare, regimul politic semi-prezidențial, pe care politologi importanți îl consideră operațional pentru democrațiile incipiente. Înainte de toate, acesta oferă posibilitatea de a-i roda pe politicieni în exercițiul alternanței prezidențial-parlamentare (în funcție de suprapunerea majorității ce alege președintele cu majoritatea parlamentară sau de lipsa acesteia). Există, evident, discuții cu privire la limitele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
E încă un motiv pentru a considera că problema referendumului este una ce trebuie reglată cu maximă finețe în ansamblul nostru constituțional. 2. Referendumul și personalizarea politicii (Daniel Șandru Conf.univ.dr.) Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor", politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Colecția UNIVERSITARIA 124 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Jean Blondel, politolog francez, este Profesor Emerit la Institutul Universitar European din Florența. A studiat la Paris și Oxford, iar cariera didactică și de cercetare sa desfășurat cu precădere în Marea Britanie, la Universitatea Essex (19641984), dar a activat și în Statele Unite, Franța și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
general al politicii în lume. Putem atunci descoperi mai ușor în ce măsură caracteristicile pe care le găsim într-o anumită guvernare sunt neobișnuite, sau dimpotrivă, mai degrabă comune. Comentariile despre efectul sistemelor electorale, de exemplu, a devenit considerabil mai sofisticat pe măsură ce politologii au privit aceste efecte într-o manieră generală. Comentariile despre durata ocupării funcțiilor liderilor sau a membrilor de cabinet au devenit mai exacte și astfel mai valide pe măsură ce au ajuns să fie făcute pe baza comparațiilor universale. Acesta este într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
părut să sugereze două concluzii. Prima, că absolutismul era un aspect de domeniul trecutului; a doua, că societățile urmau să fie guvernate pe baza statului de drept și a principiilor constituționale. Aceasta însemna că nu mai era necesar nici ca politologii să studieze guvernările absolutiste, nici ca economiștii să studieze economiile de barter. Constituțiile au fost atunci percepute ca centrul analizei guvernărilor, politologii devenind specialiști în drept constituțional. Această perspectivă a ajuns treptat să fie percepută ca limitată atât din punct
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]