3,781 matches
-
decembrie 1928, o propunere de a semna un protocol prin care Pactul Briand - Kellogg să intre în vigoare între cele două state fără a mai aștepta aplicarea lui de către ceilalți semnatari. În virtutea faptului că exista un tratat de alianță româno - polon, Varșovia a comunicat inițial la București inițiativa venită din partea Moscovei și ulterior a 8 Octavian Țâcu, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919 - 1939 Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 10 7 propus ca protocolul să fie semnat simultan
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
sovietice 14. Ministrul român de externe D. Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian Neagoe Ă, București , Editura Humanitas, 1991, p.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de pace de la Versailles 45 . În perioada 1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată cu ezitarea puterilor aliate de a-și asuma vreun angajament în problema Basarabiei. Securitatea frontierelor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
decembrie 1928, o propunere de a semna un protocol prin care Pactul Briand - Kellogg să intre în vigoare între cele două state fără a mai aștepta aplicarea lui de către ceilalți semnatari. În virtutea faptului că exista un tratat de alianță româno - polon, Varșovia a comunicat inițial la București inițiativa venită din partea Moscovei și ulterior a 8 Octavian Țâcu, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919 - 1939 Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 10 7 propus ca protocolul să fie semnat simultan
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
sovietice 14. Ministrul român de externe D. Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian Neagoe Ă, București , Editura Humanitas, 1991, p.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de pace de la Versailles 45 . În perioada 1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată cu ezitarea puterilor aliate de a-și asuma vreun angajament în problema Basarabiei. Securitatea frontierelor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e compusă din provincii în cari istoricește, de sute de ani, se află superpuse pături de popoare deosebite, ale căror relații din trecut n-au putut rămânea cu totul fără efect asupra stării actuale. Astfel găsim în Galiția două elemente, poloni și ruteni. Cei dendîi au fost istoricește stăpânitori, cei din urmă stăpâniți. Găsim în Ungaria un element istoricește superpus, maghiarii, popor energic, dar de-o aptitudine politică contestabilă; găsim în Boemia cehi și germani, c-un cuvânt pretutindenea sunt elemente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să pună în cestiune interesele cele mai importante ale Austriei și să provoace astfel o coliziune neevitabilă între cele două imperie vecine. Vor reuși oare bărbații noștri de stat să înlăture acest pericol printr-o politică înțeleaptă? Germanii, ungurii și polonii sunt de vederi identice asupra acestei cestiuni politice cardinale; ei nu pot decât să recomande statului pentru viitor o estremă circumspecțiune și abstinență. Însă este întrebarea dacă se va urma acest sfat... Deocamdată rămâne a se vedea ce deciziune va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slave și a unei țări autonome ce are-n Dieta ei un propriu organ de legislațiune. În Austria era un ministru fără portofoliu pentru Galiția, reprezentând într-un cabinet ce constituie predominațiunea rasei germane interesele și drepturile speciale ale naționalității polone. În urmă s-a numit un ceh ministru fără portofoliu. Când e vorba ca Coroana sau guvernul Imperiului să se înțeleagă cu una anume dintre naționalități, fie cehii, fie polonii, fie românii, un om de încredere al acelei naționalități e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
constituie predominațiunea rasei germane interesele și drepturile speciale ale naționalității polone. În urmă s-a numit un ceh ministru fără portofoliu. Când e vorba ca Coroana sau guvernul Imperiului să se înțeleagă cu una anume dintre naționalități, fie cehii, fie polonii, fie românii, un om de încredere al acelei naționalități e numit ministru fără portofoliu. Un asemenea ministru are totdauna o misiune specială, dictată de împrejurări. Ce treabă o să aibă cancelarul nostru fără portofoliu? Să ducă muștele la apă? Dar mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înclinăm pentru preponderanța austriacă, oricare [fapt] ce-ar îndreptăți pe Austria de-a crede în preponderanța Rusiei. Daca maghiarii n-ar fi la mijloc, daca românii din Ungaria ar avea drepturi politice analoage cel puțin cu al[e] croaților, cehilor, polonilor, n-am avea cuvânt a vedea în Austria o putere străină, și atunci s-ar putea vorbi de relații analoge cu acele ale Wurtenbergului. A alege între un stat în care românii se bucură de deplină libertate de dezvoltare și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi intrat în relații cu el, nu părăsea niciodată o rezervă rece față cu cei ce stăteau mai departe de el. Baronul a încetat din viață în ajunul unui eveniment important și anume înaintea întîlnirii împăratului Austriei cu țarul. Ziarele polone mai cu seamă vorbeau că această întîlnire o să aibă loc foarte în curând. Se vede însă că moartea cancelarului o să aibă un efect suspensiv și asupra acestei întîlniri. [2 octombrie 1881] ["PREAOSFINȚIA SA MUSIU CHIȚU... Preaosfinția sa musiu Chițu a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1881] LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE, ANECDOTE, TACLALE Ș. A. Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdotele populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor există o întreagă epopee populară în versuri lapidare, cum și-au făcut biserică, ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trimite câteva probe, cari desigur vor interesa. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul însuși apare isteț și batjocoritor, personificat ici în Pepelea, colo în Păcală. Cronicele noastre, descrierea din vremea lui Matei Basarab făcută de diaconul Paul din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn în lume nu are {EminescuOpXII 356} se cânta unisono de către toți mesenii. Măscăricii își făceau mendrele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru bisericele din provincia noastră metropolitană să o efectueze cu textul stabilit și cu ortografia adoptată acolo. Parteniu Cosma m. p. Propunător [10 octombrie 1881] ["ASEARĂ S-A REPREZINTAT PENTRU ÎNTÎIA OARĂ... "] Aseară s-a reprezintat pentru întîia oară Cazacii și polonii, dramă în 5 acte în versuri de d. Deroulede, tradusă în proză de d. M. Pascaly, care a interpretat rolul principal al hatmanului Flor Gheraz. Piesa a ieșit bine. Punerea în scenă n-a lăsat de asemenea {EminescuOpXII 365} mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia numai atunci când și românul de acolo ar fi în patria lui tot atât de ne]mpiedecat în dezvoltare precum e ungurul sau polonul; când monarhia l-ar considera și l-ar pune pe-un picior egal cu celelalte naționalități. Atunci în adevăr n-am avea cumpăna lui Shylock în mână nici în privirea intereselor, căci atunci românii monarhiei ar ocupa o zonă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să ție seama de următoarele lucruri: De la 1220 și pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de toată lumea, dreptul consuetudinar - Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii și polonii acestui complex de datine străbune - a regulat viața lor publică și privată în curs de șase secole. De la 1200 și pân [ă ] azi românii n-au avut revoluție politică. Mișcările lor din Ardeal din secolul trecut se datoresc insuportabilității condiției
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
est-slav). Dă și un palimpsest al traducerilor anterioare, și o antologie creștină, cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale, destul de simple, ale vechilor modele, supunându-le unor transformări artistice sub influența literaturii omiletice ucrainene, ruse sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente ale Cazaniei - dramatismul și retorismul, proza ritmată, narațiunea istorică, elogiul naturii și al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
evreului În cultura română, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2004. Pageaux, Daniel-Henri, „Une perspective d’études en littérature comparée: l’imagerie culturelle”, În Synthesis, VIII, 1981. Pamlényi, Ervin, Horváth Mihály, Művelt Nép, Budapesta, 1954. Panaitescu, Petre P., Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930. Panofsky, Erwin, Ideea. Contribuții la istoria teoriei artei, Editura Univers, București, 1975. Pantazi, Radu, Simion Bărnuțiu, Editura Științifică, București, 1967. Papadima, Ovidiu, Ipostaze ale iluminismului românesc, Editura Minerva, București, 1975. Papahagi, Pericle, Numiri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]