11,959 matches
-
la altul, exact ca în copilărie. Ospătarii stilați, puși la papion și jachete albe, erau mereu în mișcare, servind, schimbând farfuriile, umplând paharele. După ce nu s-au mai auzit cuțitele și furculițele, la invitația lui Petre s-au adunat în jurul Pomului. Deși era încă devreme, dar având în vedere că a doua zi pe Beatrice și Mihai îi așteptau un program greu, Moș Crăciun deja venise, adaptându-se și el la necesități. Apăruseră la poartă și colindătorii și atmosfera era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zile și nu era mofturos la mâncare. Ieșirea din București îi luă ceva timp, dar, în continuare, șoseaua nu era aglomerată, avea ceva zăpadă, soarele se ițea printre nori... După Câmpina parcă prinsese aripi. Mai avea puțin, colinele erau înzăpezite, pomii străluceau cu podoaba lor albă... Deschise geamul să respire aer curat și dădu drumul la radio să se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Sus pentru aprobare. Venise primăvara, se apropia Paștele, cu deplasarea întregii familii la Bucura și Petre plecă cu mașina plină de "lenjeria fină" achiziționată de Camelia, un serviciu de tacâmuri, fețe de masă și câteva "aparate de menaj". În livadă, pomii ce-i plantase începură a înfrunzi, îl cuprinse o nemărginită bucurie, pe care nu avea cu cine s-o împărtășească. Avea pruni, meri, peri, cireși, caiși... De sus, de pe verandă, când privea în vale satul, vedea livezile albite de floare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vacanța de vară fetele ar trebui să vină aici. Sunt fructele, e pădurea... De Paști vom fi cu toții împreună! Am stabilit! Vin Camelia, fetele, vine și "amiralul". Cum până la Paști mai era puțin, începu febra pregătirilor. Pe verandă, cu parfumul pomilor înfloriți invadându-i simțurile, cu Toni picotind la picioarele sale, începu metodic să-și treacă, în caietul de note, "acțiunile", meniurile pe zile, cumpărăturile... În lipsa lui sosiseră saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu coada între picioare. Simțea că mai câștigase o bătălie, că mai obținuse o victorie minunată: își regăsise familia și familia îl regăsise pe el! Zilele următoare și le petrecu în livadă, cu Toni alături, cercetând cum s-au prins pomii noi plantați, cum au rezistat pe iarnă, cum se prezintă "veteranii". Totul era bine, pomii erau viguroși și plini de flori, promițând o recoltă bogată. Într-o seară trecu pe la badea Ion, spunându-i că are de gând să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
minunată: își regăsise familia și familia îl regăsise pe el! Zilele următoare și le petrecu în livadă, cu Toni alături, cercetând cum s-au prins pomii noi plantați, cum au rezistat pe iarnă, cum se prezintă "veteranii". Totul era bine, pomii erau viguroși și plini de flori, promițând o recoltă bogată. Într-o seară trecu pe la badea Ion, spunându-i că are de gând să meargă a doua zi, cu mașina, la Văleni, ca să-și cumpere un televizor, întrebându-l dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vor sau nu știu să răspundă. Tată, tu cred că ai răspuns la orice întrebare. Nu chiar, uite una auzită cu ani și ani în urmă la televizor, la care n-am aflat încă răspuns. Ce întrebare ? Cum se cheamă pomul care face ciori? Ana îl sărută și cu Toni după ea plecă în camera ei. După-amiază, cu Ana și Toni alături, stăteau pe băncuța de sub nuc. Observă un om care se oprise la gard. Bună ziua, vecine! Bună ziua! De mult voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
construcțiile avansau... Vorbi cu domnul Pavelescu, badea Ion, inginerul constructor și contabilul, trecu să-l salute pe primar, care nu mai contenea cu temenelele și plecă la căsuța lui. Îl întâmpinară, ca de obicei, în poartă, Toni, tufele de trandafiri, pomii plini de roade... Era fericit, era bucuros, scăpase de spaime, de griji, spera să-și regăsească liniștea. În casă toate erau la locul lor, se simțea mâna lui Carmen. Pentru cât timp va mai rămâne la Bucura, până se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009). Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentând 2% din suprafața teritoriului administrativ al comunei și se practică mai mult pe terenurile în pantă din toate satele comunei. 3.2.3. Viticultura În comuna Lespezi, zona viticolă este reprezentată prin 23
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, iar investiția pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
atragă părinții și elevii în realizarea unor lucruri deosebite, cum ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de cititori elevi și săteni, o pepinieră de pomi fructiferi, o cantină școlară, o ministațiune meteorologică, a înființat grădinița de copii, condusă de educatoarea Maria S. Ștefănescu care funcționa în clădirea Școlii de fete, a strâns, prin intermediul secțiunii „Ligii Culturale” al cărei președinte a fost, fonduri pentru terminarea construirii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sarea și piperul momentului respectiv. Gătitul miresei avea loc duminică dimineața, eveniment așteptat cu emoție de întreaga asistență. Mireasa împărțea batiste fetelor în semn de despărțire de viața de fată în casa părintească. Cu aceste batiste și cu ramuri de pom cu fruct dulce, fetele chiuiau voalul miresei, prilej pentru alte strigături: „U, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are vol Ș-o să-i facă mirele Când o tunde cânile Și cânile e flocos Ș-o să ias-un vol frumos
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota, unde a desfășurat o activitate didactică remarcabilă. În calitate de președinte al Cercului de Învățători, unde sub zidurile Mănăstirii Probota se întâlneau învățătorii din Buda, Budeni, Lespezi, Heci, Bursuc și Tătăruși, făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A.R. ILIE PASCAL - profesor. Născut la 15.06.1915 în comuna Cernăuca, raionul Sadagura, regiunea Cernăuți, din părinți țărani, a urmat 7 clase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
neliniștea, anxietatea, agitația frenetică, extazul, transa și moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva vase și șterguri rituale). Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea - odihnă către care omul se îndreaptă prin zbucium și durere - iată care sunt, cred eu, personajele spectacolului
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
superstițiile și temerile involuntare de care, indiferent că recunoaștem sau nu, nimeni nu scapă în viață se desprind din matca firească și nepatologică a opticii autoreferențiale. Toți suferim de ele. Cu timpul însă, din evantaiul de amenințări ce pîndesc în spatele pomilor și în așternuturile iubitelor, unele devin predilecte. Nu pisica tăindu-mi calea e semn de pericol iminent, ci ploaia. Nu soarele e semn de zi nefastă, ci grindina. Nu trecerea pragului cu piciorul stîng e act prevestitor de rele, ci
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
răspuns că e o tricicletă pentru mine, iar eu am insistat, într-o românească stâlcită: ,,Putu mine?!?!?! Putu mine?!?!?!" Până la stingerea ei, mama a evocat momentul acesta cu multă dragoste și cu haz. Și îmi mai amintesc încă un dar: pomul de Crăciun pe care l-am avut cu un an înainte de moartea tatei. Era împodobit cu mașini de pompieri, lanterne, pistoale, daimoni; era cel mai mare brad pe care l-am avut vreodată, un brad cum n-am mai văzut
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
căprioare scena unui măcel între traficanții de droguri. Un supraviețuitor grav rănit îi cere apă, dar Moss nu are apă la el și o logică simplă îl face să se gîndească la singurul supraviețuitor al pistoliadei. Îl găsește sub un pom, unul dintre cei doi car cresc solitar pe solul neprimitor, împreună cu o valiză cu 2 milioane de dolari pe care nu ezită să și-o însușească. Greșeala care declanșează întreaga poveste ține de faptul că Moss într-un acces de
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
Alex. Ștefănescu Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Există "săraci" care își trăiesc viața ca musafiri pe Pământ: ei locuiesc în camere confortabile fără să aibă o casă a lor, merg cu mașina fără să se încarce cu grija de a fi proprietarii unei mașini, se bucură de pomii înfloriți primăvara fără să fi plantat vreodată vreun pom. Ca musafiri pe Pământ ar trebui să trăiască numai artiștii, pe care merită să-i ocrotim și să-i răsfățăm cu toții pentru că ne dăruiesc bunuri mai valoroase decât diamantele. Dar aceasta
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Pământ: ei locuiesc în camere confortabile fără să aibă o casă a lor, merg cu mașina fără să se încarce cu grija de a fi proprietarii unei mașini, se bucură de pomii înfloriți primăvara fără să fi plantat vreodată vreun pom. Ca musafiri pe Pământ ar trebui să trăiască numai artiștii, pe care merită să-i ocrotim și să-i răsfățăm cu toții pentru că ne dăruiesc bunuri mai valoroase decât diamantele. Dar aceasta nu înseamnă că proprietatea trebuie interzisă moral artiștilor, prin
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]