10,542 matches
-
lui Attias: nu există o Biblie, ci mai multe; și nu Biblia este cartea fondatoare a iudaismului. Pe lângă Pentateuc (primele cinci cărți din Vechiul Testament), esențial pentru gândirea iudaică, alte cărți sunt minore iar în unele din ele nici măcar nu e pomenit numele lui Dumnezeu. Cât privește Cântarea cântărilor, abia lectura alegorică a lui Rabbi Akiba, la sfârșitul secolului I și începutul secolului II, a situat-o în rândul celor importante, interpretând dragostea profană descrisă în ea drept un raport dintre Dumnezeu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
1989. Nici unul nu suflase o vorbă despre existența corespondenței și nici azi nu am idee dacă Ierunca i-a scris, la rândul lui, lui Steinhardt. E interesant de relatat cum am aflat de corespondență. Pe la sfârșitul anilor 1990, m-am pomenit cu Liiceanu că-mi cere spre republicare Contradicția lui Maiorescu, teza mea de doctorat cu bucluc din 1970. Am crezut că o citise și-l interesase și, deși pentru mine cartea nu mai reprezenta decât un document bio-bibliografic, n-am
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
moment dat. Apoi s-au pupat și au plâns. Gheorghe, nu te-am întrebat până acum, am vrut să o fac de când ai venit, mi-a fost rușine... de ce te-ai despărțit de Elena? Mama soacră plânge și acum când pomenim de ea... Ați avut de toate și, după douăzeci și ceva de ani... Și la mine au existat probleme, dar le-am rezolvat, ne-am gândit la copii și chiar la tine, să nu te facem de râs... Mama o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-l trezească. Asta trăiește, este doar ușor rănită la umăr... păcat căi frumoasă și tânără... Anunță-l pe domnu’ doctor... Ai grijă să nu simtă ceva maiorul... Atât mai reuși să audă Ilona, apoi leșină iarăși. Peste câteva ore, se pomeni într-o încăpere necunoscută, culcată pe un recamier, învelită cu o plapumă albastră, neînfățată. Lângă pat, prins de speteaza unui scaun, era un flacon, golit mai mult de jumătate, care alimenta tubul de perfuzie, al cărui ac îl avea înfipt
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și tupeistă, știi tu, cum ne place nouă, bărbaților. Își mai umplu un pahar, al lui Gheorghe era încă plin, apoi continuă: N-am fost până în decembrie acasă, am mai prins și două delegații în afară, în schimb, m-am pomenit cu soțioara în București și nu singură. Nu o să uit ziua aceea. Tocmai intervenisem pentru cineva la vamă, îmi ieșise și mie cinci mii de parai, când colo, bucurie! În holul hotelului, cine crezi că mă aștepta? Lucica, cine alta
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
fost mereu. Acum primesc ăștia tineri, nu noi. Ia, uite ce fru mos îi stă. Sunt nucleul unui atom grăbit să explodeze. De plictiseală. S-a plictisit să trăiască. Dar mai ales să existe. În vârful patului, mătușa tușește. Te pomenești că acum îți trebuie pastile și pentru răceală. Și singurul ochi cu care vede mă imploră. Mă imploră ori să moară, ori să se teleporteze în trecut, acolo unde fuma iarbă și visa să facă dragoste cu Nichita. Pe rafturi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
facă bine să pună și el umărul cu forța speranței, a gândului, a cuvântului și a faptei, pentru ca tot răul să se transforme În Bine, Frumos, Lumină, Viață Împlinită pentru noi și urmașii noștri. Așa să fie! Și pentru că am pomenit de urmași noștri, să Începem cu ei, pentru că ei sunt Lumina, Împlinirea, Viața noastră pe pământ. Și, mai Întâi, să-i Învățăm ce este țara lor: Țara ta sunt brațele mamei care te țin la piept În siguranță. Țara ta
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Îmbrace la pensie de la Armani (cum e moda acum); ce să mai spunem că poate ar vrea moșul sau baba să mai vadă vre-un spectacol, vernisaj, concert sau poate chiar să se plimbe prin lume?! Unde s-a mai pomenit așa ceva și apoi la ce le trebuie?! La gunoi cu ei, că numai ne Încurcă! Îi ținem bine numai pe senili ca să ne laude lumea ce grijulii suntem cu părinții noștri și apoi nici nu ne Încurcă, că nu mai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
prezentați pe domnul George-Emil Palade, de ce nu-l dați ca exemplu tinerilor, exemplu de luptă pentru VIAȚĂ. Când a venit acasă l-ați tratat cu condescendența superiorilor ironici: nu-l puteați trece cu vederea, dar nici nu l-ați mai pomenit vreodată. Și mai sunt și alții ca el, cu sau fără Înalta distincție, care au trebuit să se prezinte pe posturi comerciale, deoarece televiziunea națională nu era interesată. Curat murdar! Că tot suntem În anul Caragiale și televiziunea națională prezintă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lam văzut la TV spunând că se va Întoarce la cei pe care i reprezentase cândva. Și văzând asta , nu e normal să te umfle râsul ?! Că plânsul ne-a umflat deja. Știți despre este vorba, nu ? L-am mai pomenit pe undeva, tot așa, drept exemplu, așa că nu mă mai ostenesc să-i spun numele. Nu merită. Și câți ca el, câți ca el.....asta e marea noastră durere, că prea multe otrepe ne conduc și aleargă după un osicior
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nimic. Dacă nu, hai să ne-ntoarcem. Mi-ai stricat tot cheful. Măi, măi, măi, se minună el. Grozav le-a mai potrivit cine le-a potrivit! Se gheboși cu capul între umeri, supus, umilit și intrigat, nemaiînțelegând nimic. Se pomeni făcând drumul îndărăt după ea: De ce te superi? N-am vrut să te supăr. Nici eu, crede-mă, se dezvinovăți ea. Atunci ce facem? Nu mergem? Vreau să văd și eu balul ăsta. Dacă-i bal, bal să fie! Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i zică așa? Poate pentru că stătea toată ziua cu capu-n jos, înțepenit pe scaun, cu proteza rezemată de tejghea, și când nu servea și mai mult nu servea citea ziarele. Invalidul, un om ciudat cum nu se mai pomenise în orice caz, ea, bătrâna, nu mai pomenise. Bănuia că e scrântit. Altfel, de ce-ar ajuta-o pe ea și pe noră-sa atât de mult, sau i-o fi plăcând de noră-sa! Dar era prea bătrân pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ziua cu capu-n jos, înțepenit pe scaun, cu proteza rezemată de tejghea, și când nu servea și mai mult nu servea citea ziarele. Invalidul, un om ciudat cum nu se mai pomenise în orice caz, ea, bătrâna, nu mai pomenise. Bănuia că e scrântit. Altfel, de ce-ar ajuta-o pe ea și pe noră-sa atât de mult, sau i-o fi plăcând de noră-sa! Dar era prea bătrân pentru asta, și, pe urmă, prea tăcea. Nu spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bine că vă-ntâlnesc! Nu l-ați văzut pe prefect? Hei, oameni buni! strigă Miluță. Cine l-a văzut pe prefectul orașului? Ha? Ce? gâlgâi o voce ca un clopot de biserică. Prefectul!? Burjui! S-a zis cu el! Te pomenești că l-au și arestat, se sperie Miluță. Nu se poate! strigă Cerboaica. Acu un ceas m-am despărțit de el. Ce-a fost am văzut, ce-o veni vom vedea... Cine-o mai apuca. Jigodiilor! Ați intrat în ceasu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sfârșitul secolului al XVI-lea. Ei mai erau folosiți la paza străinilor, ambasadorilor și misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din 1636, erau întrebuințați numai pentru trimiterea scrisorilor. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sechestrele pe accesoriile serviciului poștal, pe trimiteri; amenzile pentru transporturi particulare neautorizate, pentru sustragerea de la plata taxelor; termenele pentru depunerea reclamațiilor și despăgubirile acordate în caz de pierdere sau sustragere din conținutul trimiterilor; scutirile de la plata taxelor etc. Legea nu pomenea nimic în legătură cu serviciul poștal rural, o lipsă înlăturată chiar în același an. Tot începând cu anul 1865, birourile poștale și telegrafice își schimbă denumirea în stațiuni de clasa I-V. În județul Suceava, exista numai la Fălticeni o Stațiune de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
i punea în cârcă pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui Karl Marbe, fără să-i pomenească numele. Dimitrie Gusti insinuează la un seminar că acesta nu face decât să repete Das Heilige (1917) a lui Rudolf Otto, autor pe care îl citase de mai multe ori în cursul de filozofia religiei din 1924-1925. C-tin Rădulescu-Motru
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
avea o atitudine personală în fața lumii și a vieții. Deci autenticitate, nu originalitate. Nae Ionescu nu este „un vânător de originalitate cu orice preț, dar prețuiește mai presus de toate efortul personal în lucrarea filozofică a spiritului“. Metafizica sa e pomenită laudativ și în articolul „Existențialismul“. Aici Popa se vădește un naeionescian pur, atunci când pledează pentru filozofia existențială (Kierkegaard, Nietzsche), antiabstractă și antisistemică, împotriva filozofiei existenței (Heidegger, Jaspers). Blaga, simțindu-se pus în categoria filozofilor sistematici și a acelora care, mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută și de un savant onest și scrupulos precum Mac Linscott Ricketts, care a pomenit-o - în mod neutru - în monumentala sa monografie despre Mircea Eliade. Au citat-o, direct de la sursă, și unii cercetători români, fără intenția de a o folosi ca muniție ideologică. Constantin Noica a refuzat să mai răspundă „obiecțiilor meschine“ ce
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
serie de prejudecăți caracteristice acestuia din urmă. El pleacă de la problema durerii, căreia îi acordă poziția fundamentală în cadrul metafizicii buddhiste, în timp ce Scheler nu e prea interesat de ea. De asemenea, informațiile despre platonism provin din altă sursă, ca să nu mai pomenim despre partea finală asupra creștinismului ortodox, care nu intra în atenția filozofului german. Textul lui Nae Ionescu e mai degrabă o replică la Liebe und Erkenntnis. Deși nu-l pomenește, el polemizează cu Scheler, care afirmase că, în buddhism, iubirea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
informațiile despre platonism provin din altă sursă, ca să nu mai pomenim despre partea finală asupra creștinismului ortodox, care nu intra în atenția filozofului german. Textul lui Nae Ionescu e mai degrabă o replică la Liebe und Erkenntnis. Deși nu-l pomenește, el polemizează cu Scheler, care afirmase că, în buddhism, iubirea este nu origine, ci consecință a cunoașterii. În antiteză, el consideră că iubirea buddhistă „trebuie neapărat concepută ca tot așa de originară ca și cunoașterea însăși, ca reflexul emoțional al
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație precum „psihologia contemporană recunoaște un primat al vieții sentimentale“ trebuiau să fie plagiate din volumul lui Underhill, chiar dacă ele pot să existe acolo într-o formă asemănătoare. Sau de ce faptul că Nae Ionescu pomenește „subconștientul“ arată neapărat o dependență de afirmațiile lui Underhill asupra „inconștientului“ (în realitate paginile indicate nu își corespund nici în idei, nici în intenție). Același lucru este valabil pentru „dubla personalitate“, cu atât mai mult cu cât ceea ce spune Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior discutate, și aceasta conține multe alte considerații cu totul străine de cartea lui Underhill. Cât de riguroasă este comparația întreprinsă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cartea lui Henri Delacroix, Études d’histoire et de psychologie du mysticisme (1908), pe care o recunoaște în prefață drept o sursă majoră de inspirație a cărții sale. Nae Ionescu era de mult familiar cu Sf. Tereza, pe care o pomenește adesea atât în cursuri, cât și în publicistică. Un alt exemplu comun la cei doi autori este acela privitor la numărul 3 de la începutul prelegerii a XIX-a, Semnificația metafizică a incarnației. Nae Ionescu se referă la Pitagora. Underhill la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nouă injurie gratuită e menită să anuleze dintr-un condei una dintre instanțele în care „oglinda“ e vădit superioară „modelului“. Apoi, afirmația că ideea relativei conaturalități a limbajului mistic cu cel poetic e „preluată“ din Underhill - deși aceasta nu o pomenește în acel context (cum susține Marta Petreu), ci în alt capitol - are din nou ca obiect un adevăr atât de banal, încât ne scutește de alte comentarii. Tot la un alt capitol se face trimitere pentru afirmația naeionesciană că limbajul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]