7,907 matches
-
să se subintituleze diferirea eminesciană a intertextului romantic. Toate lucrările la care ne-am oprit subliniază, indiferent de unghiul din care este abordată opera eminesciană, maniera specifică în care este transpus intertextul romantic. Cu bună dreptate scria N. Iorga spiritul ponderat care e d. G. Călinescu se ridică împotriva prejudecății că Eminescu a cunoscut toată cultura timpului său și i-a dat în toate domeniile o interpretare personală, deosebit de adâncă; dar aceasta nu înseamnă că, împreună cu o receptivitate fenomenală, marele poet moldovean
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
X și Y, el va decide cantitățile respective din cele două bunuri astfel încît să răspundă egalității utilităților marginale specifice, adică UmX = UmY. Jevons enunță două legi fundamentale: "Legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor" și "Legea egalității utilităților marginale ponderate ale bunurilor", exprimate matematic după cum urmează: = ; = ; < ; < ; Setul al doilea de formule arată că utilitatea procurată de ultima unitate monetară cheltuită pentru A este inferioară utilității procurate prin ultima unitate monetară folosită pentru cumpărarea lui B. Deci individul are interesul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai are interesul să-și modifice cumpărăturile, iar echilibrul se instalează. Conflictul presupus între muncă și capital este imaginar. Conflictul real se produce între producători și consumatori. Deci prețurile normale sînt cele ce satisfac condiția de egalitate a utilităților marginale ponderate. Nu este indicat să căutăm în altă parte o explicație a raporturilor de schimb sau a prețurilor mărfurilor. Jevons este convins că a dat astfel un fundament nou, superior tezelor liberale. Libertatea schimbului trebuie menținută fără rezerve. Din relația de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producție sînt mai mici decît cele marginale. În stare de echilibru general, valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate este egală cu a celor vîndute. Walras construiește un model teoretic al legăturii dintre ramuri, la baza căruia stă legea egalității utilităților marginale ponderate, rezultînd că cererea pentru un produs se face și în funcție de prețul altor produse. Dacă creșterea prețului unui produs determină creșterea cererii pentru un altul, atunci se poate spune că produsele sînt reciproc substituibile. Dacă ea determină scăderea cererii altuia, ele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
distinge prin următoarele caracteristici esențiale: a) pornind de la postulatul utilității marginale și al concurenței perfecte, el construiește, cu ajutorul unui sistem de ecuații, un model de echilibru general al prețurilor și schimburilor într-o economie; b) bazîndu-se pe teza utilității marginale ponderate a bunurilor cu prețurile produselor, el consideră că, din punctul de vedere al prețului de echilibru, cererile consumatorilor sînt funcții ale acestor prețuri; c) oferta de bunuri o exprimă cu ajutorul serviciilor efectuate de deținătorii factorilor de producție: munca, pămîntul și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ca o situație în care nici consumatorul, nici producătorul nu au interesul să modifice cantitatea de bunuri și servicii pe care le cer sau le oferă pe diverse piețe. Pentru a-și construi modelul, Walras utilizează legea egalizării utilităților marginale ponderate ale bunurilor cu prețurile produselor. Rezultă că cererile consumatorilor, pentru prețurile de echilibru, sînt funcții ale acestor prețuri. Walras nu explică repartiția veniturilor, dar rezultă că remunerarea serviciilor productive, salariile, dobînda capitalului, chiria solului se determină ca și prețurile mărfurilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu prețurile produselor. Concepte de bază: * utilitate marginală și utilitate totală; * valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb; * abundență și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tabloul personal de trebuințe al unui individ, în contextul teoriei lui Karl Menger? * Ce este gradul final de utilitate, în concepția lui William S. Jevons? * În ce constau "legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor" și "legea egalităților unităților marginale ponderate ale bunurilor"? * În ce constă teoria "ratei finale a randamentului capitalului" sau a "productivității marginale a capitalului"? * Prin ce caracteristici se distinge concepția lui Léon Walras privind valoarea-utilitate? * Prezentați contribuția lui Alfred Marshall în domeniul teoriei valorii și al prețurilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bursa japoneză (TSE), cei mai importanți indici sînt Nikkei 225, TOPIX și J30. Primul indice bursier, de peste 60 de ani calculat zilnic în yeni de către cotidianul japonez Nihon Keizai Shimbun, reliefează evoluția întregii piețe japoneze. Este un indice de preț ponderat, fiecare element constitutiv (companie) fiind o fracțiune a indicelui, proporțională cu prețul său. El reunește mari companii japoneze care activează în domenii variate, de la industria alimentară, de textile, chimică, de minerit, de construcții, farmaceutică, de electricitate, pînă la cea de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pune problema coordonării politicilor naționale, a delocalizării politicilor macroeconomice de la statul-națiune către o instanță supranațională. Pe de altă parte, progresele înregistrate în domeniul eficacității aparatului productiv clasic au încetinit. Creșterea productivității totale a factorilor (ecartul dintre creșterea producției și media ponderată a creșterilor factorilor de producție) s-a diminuat cu aproape două puncte procentuale în raport cu anii '60, în majoritatea țărilor OECD. Această tendință reflectă mai puțin o ipotetică epuizare a progresului tehnic, cît carențe ale reglării economice. În privința cauzelor, părerile sînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsanyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma FBS, asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson. În ce privește conținutul precis al FBS
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de FBS. b) Imposibila definire a unei funcții a bunăstării sociale Dacă FBS trebuie să fie o medie ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria economică rămîne incapabilă să definească o soluție unică și socialmente optimală de îndată ce se pune problema repartiției bunăstării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
recomandă a se utiliza atunci când se cunoaște efectivul populației și pentru alte momente în cursul anului; media cronologică simplă se folosește în cazul intervalelor de timp egale, iar cea ponderată pentru intervale de timp inegale. footnote> simplă: − ca medie cronologică ponderată. Structura populației În interiorul colectivităților umane, delimitate în timp și spațiu, se pot diferenția anumite subcolectivități, în funcție de o serie de caracteristici de grupare: demografice, social-economice, culturale, teritoriale etc. Aceste grupări realizate după diverse caracteristici sunt utilizate în analizele economico-sociale și demografice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
aduce un aport important la descifrarea mecanismelor interne care condiționează evoluția acestui fenomen. La fel ca în cazurile anterioare (după sex sau vârstă), se poate demonstra că rata generală a mortalității la nivelul țării este, de fapt, o medie aritmetică ponderată a ratelor de mortalitate specifice fiecărui județ. În descoperirea factorilor ce influențează mortalitatea generală, un rol important îl are calculul ratelor de mortalitate specifice pe medii, lucru care se realizează utilizând relațiile. În cazul României, studiul mortalității pe medii evidențiază
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
baza determinării IDU, indiferent de variabilele utilizate, indicele pentru longevitate este singurul neajustat, ceilalți doi, al educației și al veniturilor, fiind ajustați prin aplicarea unor formule mai complexe. Indicele educației s-a calculat până în anul 2009 ca o medie aritmetică ponderată a indicilor celor două variabile luate în calcul pentru determinarea sa, gradul de alfabetizare având o pondere de două treimi iar cealaltă variabilă (media anilor de școală sau gradul de cuprindere în școală) de o treime. Indicele pentru venituri a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Umane din anul 2010, care, pe lângă modificarea variabilelor și a nivelelor maxime și minime ale acestora, modifică și modul de calcul atât al indicilor individuali, cât și al IDU. Astfel, indicele educației nu se mai determină ca o medie aritmetică ponderată, ci ca o medie geometrică a indicilor individuali ai celor două variabile luate în calcul (media anilor de școală și durata preconizată de școlarizare). Indicele pentru venituri se calculează aplicând în locul logaritmului, logaritmul natural. De asemenea, formula de calcul a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
activității întreprinderii; Coeficientul de stabilitate - reflectă ponderea personalului care nu și-a schimbat niciodată locul de muncă, în totalul personalului întreprinderii. Un alt indicator sugestiv, care reflectă mișcarea/stabilitatea forței de muncă este vechimea medie, calculată ca o medie aritmetică ponderată a grupelor de vechime în cadrul întreprinderii (vi) și numărul personalului pe grupe de vechime (ni). 8.4. Indicatorii statistici ai calificării forței de muncă Nivelul de calificare a personalului reprezintă o problemă deosebit de importantă pentru orice întreprindere, cu implicații directe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
efectuarea formalităților legate de investiție). Nu se poate nega posibilitatea de aplicare concomitentă a tuturor tehnicilor menționate. Dar dacă reieșim din condițiile specifice de dezvoltare a economiei fiecărei țări concludem că aplicarea cea mai optimă și rațională ar fi implicarea ponderată a fiecărei tehnici menționate. Republica Moldova este o țară care Încearcă primii pași pe piața capitalurilor antreprenoriale străine. De altfel, nu dispunem de o recunoaștere internațională, ceea ce respectiv nu ne dă posibilitate să beneficiem de o imagine pozitiv determinată. Din aceste
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
volatilitate al unui titlu se calculează din evoluția trecută a acestuia ( istoric) și din evoluția de ansamblu a pieței. Noțiunea de risc al titlului este reprezentată în teoria piețelor financiare prin coeficientul de volatilitate. portofoliului de piață este o sumă ponderată a volatilității titlurilor individuale componente, și a ponderii lor în totalul portofoliului: , unde gi este ponderea titlului i. Se remarcă: 1. Legătura invers proporțională între prețul de achiziție și rata venitului așteptată pentru o acțiune de capital. Adică, cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
1995, p. 390.). În cazul investitorului avers la risc, funcția de utilitate fiind concavă, putem scrie relația 2: U(px +(1-p)y) U (px)+U((1-p)y)=p.U(x)+(1-p)U(y) Prin urmare, decidentul va prefera utilitatea câștigului ponderat cu caracter de certitudine (pct.A), loteriei cu recompensele x și y (pct. B). Gradul de aversiune la risc (concavitatea curbei de utilitate), se măsoară prin coeficientul lui Arrow-Pratt: (x)= 2. Din punctul de vedere al instituțiilor de intermediere implicate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
va pune în legătură rentabilitatea și riscul pentru un portofoliu compus din două titluri individuale. Prima ecuație revine la: Pentru =0 portofoliul conține numai titlul y; pentru =1, portofoliul se reduce la titlul x. Rentabilitatea portofoliului apare ca o medie ponderată a rentabilităților titlurilor individuale. (8) rP = unde Dacă titlul x are mai multe valori posibile de rentabilitate care sunt echiprobabile, atunci se calculează ca o medie aritmetică simplă a acestora. Riscul portofoliului nu este egal cu suma ponderată a riscurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
o medie ponderată a rentabilităților titlurilor individuale. (8) rP = unde Dacă titlul x are mai multe valori posibile de rentabilitate care sunt echiprobabile, atunci se calculează ca o medie aritmetică simplă a acestora. Riscul portofoliului nu este egal cu suma ponderată a riscurilor individuale. Ecuația riscului nu mai are caracterul liniar al ecuației (8). El nu este mai mic decât riscul fiecărui titlu, ci doar față de riscul cel mai mare al titlurilor componente. Pentru ecuația riscului se folosesc covarianța și coeficientul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
configurații de portofoliu. Vom analiza următoarele cazuri particulare: a) titlurile corelate perfect și pozitiv; b) titlurile corelate perfect și negativ; c) titlurile necorelate. a) Cazul corelației perfecte și pozitive 11: În acest caz particular, riscul portofoliului apare ca o sumă ponderată a riscurilor individuale. Introducem în ecuația (9a): Ecuația precedentă pune în evidență relația dintre rentabilitatea portofoliului (rP) și riscul acestuia (P). Dependența este liniară, reprezentată de o dreaptă crescătoare, deoarece panta este pozitivă (conform ipotezei de lucru). Fig. II.5
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
are dreptul investitorul în perioada pâna la scadență, se deduc din suma de achitat, la momentul inițial. Accentuăm pe modul de calcul a indicilor bursieri prin procedeele indicelui de preț simplu agregat (cazul indicilor de generația I) și al indicelui ponderat aritmetic cu capitalizare bursieră. În cazul indicelui de preț simplu agregat, formula de calcul presupune împărțirea sumei cursurilor curente la un divizor (D): Divizorul D la data de referință (momentul 0) este suma cursurilor titlurilor la acea dată (), iar 100
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
indicelui (capitalizarea bursieră la data de referință); ==> ponderi reprezentând capitalizarea bursieră a societății "i" relativă la capitalizarea pieței la momentul 0 (data de referință); ==> preț relativ al acțiunilor companiei "i". Indicele calculat la momentul "t" este deci o medie aritmetică ponderată a prețului relativ al titlurilor componente, în care: pit este cursul titlului "i" la momentul "t"; qi0 este volumul de titluri "i" tranzacționate. În cazul unor modificări ale numărului de titluri componente (descrise de ) sau ale volumului de titluri tranzacționate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]