27,062 matches
-
de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prezentare simplificată a modelului de regresie multiplă din figura 8. Desigur, în seria factorilor comunitari care au favorizat emigrarea temporară în străinătate apar și cei legați de structura demografică a localității și de ocuparea locală a forței de muncă: o pondere mare a populației active în condițiile în care navetismul de la sat la oraș este redus, deci ocuparea salarială a forței de muncă este diminuată și favorizează propensiunea spre emigrarea în străinătate. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
forței de muncă: o pondere mare a populației active în condițiile în care navetismul de la sat la oraș este redus, deci ocuparea salarială a forței de muncă este diminuată și favorizează propensiunea spre emigrarea în străinătate. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate are variații considerabile în funcție de regiunea istorică (tabelul 8). Numai trei factori favorizanți ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare de persoane plecate temporar în străinătate are variații considerabile în funcție de regiunea istorică (tabelul 8). Numai trei factori favorizanți ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect etnic sau religios și despre localizarea satului în contexte local-regionale favorabile comunicării cu orașul și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect etnic sau religios și despre localizarea satului în contexte local-regionale favorabile comunicării cu orașul și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare decât media la nivel național sub aspectul prezenței maghiarilor, catolicilor, protestanților sau neoprotestanților, - au o pondere mare de populație de 30-59 ani, - sunt de tip centru de comună și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
religios și despre localizarea satului în contexte local-regionale favorabile comunicării cu orașul și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare decât media la nivel național sub aspectul prezenței maghiarilor, catolicilor, protestanților sau neoprotestanților, - au o pondere mare de populație de 30-59 ani, - sunt de tip centru de comună și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare de populație de 30-59 ani, - sunt de tip centru de comună și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002tc "Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002" Dincolo de această regularitate generală, pot fi înregistrate conjuncturi regionale specifice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002tc "Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002" Dincolo de această regularitate generală, pot fi înregistrate conjuncturi regionale specifice care favorizează sau frânează propensiunea spre plecarea temporară în străinătate: - în sudul țării, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, plecarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, plecarea temporară cea mai intensă nu s-a făcut din satele cu stoc mare de educație, ca în celelalte regiuni ale țării; - la nivelul Moldovei, propensiunea spre emigrare a fost potențată în satele cu o pondere mare de absolvenți ai școlilor profesionale și de ucenici; - plecarea accentuată a tineretului din mediul rural este specifică satelor ardelenești; - deficitul de ocupare salarială prin navetism rural-urban a favorizat plecarea temporară mai ales în satele din Moldova și din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a populației, iar ultimul poartă marca situației ecologice, de context de comunicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a populației, iar ultimul poartă marca situației ecologice, de context de comunicare. Cele șase tipuri trebui înțelese nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a populației, iar ultimul poartă marca situației ecologice, de context de comunicare. Cele șase tipuri trebui înțelese nu în sensul de „clase”, ci de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de date indiferent dacă analiza se face în raport cu ponderea de sate de un anume tip din județ (figura 10) sau cu ponderea de populație rurală în raport tipologia satelor)1. Satele de tip tradițional cu un nivel redus de educație școlară sunt specifice estului Moldovei, sudului și vestului Munteniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de date indiferent dacă analiza se face în raport cu ponderea de sate de un anume tip din județ (figura 10) sau cu ponderea de populație rurală în raport tipologia satelor)1. Satele de tip tradițional cu un nivel redus de educație școlară sunt specifice estului Moldovei, sudului și vestului Munteniei și sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere mare în special în cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
județ (figura 10) sau cu ponderea de populație rurală în raport tipologia satelor)1. Satele de tip tradițional cu un nivel redus de educație școlară sunt specifice estului Moldovei, sudului și vestului Munteniei și sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere mare în special în cele două arii culturale ale Olteniei, în Alba-Hunedoara și în Dobrogea (prin Tulcea). Tipul de sat cu populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în condiții de omogenitate etnic-religioasă de populație românească ortodoxă - sunt cele din nordul Munteniei și din Oltenia. În fine, ariile culturale rurale cu profil marcat în special prin ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării sunt Banat, Arad-Bihor, Alba-Hunedoara și Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării sunt Banat, Arad-Bihor, Alba-Hunedoara și Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de maximă favorabilitate pentru dezvoltare, cu mulți tineri și un stoc ridicat de educație școlară. Firesc, acestea au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu Tulcea, Vrancea, Brăila și sudul Olteniei. Calcule proprii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sanitară sau cultura de tip religios. Indicele respectiv are valori maxime, așa cum era de așteptat, pentru satele tradiționale și valori minime în cele de imigrare. Nu este încă suficient de clar din ce anume derivă profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dinamică de tip cultural poartă amprenta compoziției sociale a populației și intensității interacțiunii cu orașul. Satele cu un nivel de dezvoltare peste medie și cu o orientare valorică accentuată spre modernitate sunt mult mai active sub aspectul interacțiunii cu orașul. Ponderea celor care merg cel puțin o dată pe săptămână la oraș pentru cumpărături este de aproape trei ori mai mare în satele de imigrare și în cele moderne, comparativ cu situația din satele tradiționale sau izolate (tabelul 12). Între tipul cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
temporară în străinătate există o puternică asociere (tabelul 13): lipsa de experiență de migrație este specifică, așa cum era de așteptat, satelor de tip tradițional și izolat; comunitățile cu maximă experiență de migrație temporară în străinătate sunt caracteristice satelor cu o pondere mare de maghiari; comunitățile cu un nivel mediu de experiență migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu populație sosită din alte localități ale țării); comunitățile în faza incipientă a procesului de migrație circulatorie externă sunt prezente în special în satele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural în străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost cel al emigranților din satele cu o pondere mare de minorități etnice. A urmat valul din satele în care experiența alterității și capitalul social necesar au fost asigurate prin diversitate religioasă și prin experiență de migrație în interiorul țării. Cel de-al treilea val pare să fie cel al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat” se opune lui „global
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]