956 matches
-
Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Mânerău Refacere 1 pod rupt sat Șerel │Comuna Pui │ 27 Refacere 1 podeț rupt sat Rușor Refacere 1 podeț distrus sat Băiești Refacere 1 pod distrus sat Fizești Refacere 1 podeț distrus sat Fizești Refacere 2 podețe distruse sat Ohaba Ponor Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Tomești - L = 0,015 km - avariat │Comuna Tomești │ 74│ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │20 Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Vața de Jos │ │ │ │ │L = 0,1 km - afectat zid de sprijin Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
De menționat că caracteristica principală a alunecărilor din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a acestor forme de relief. În multe cazuri sectoarele cu alunecări de amploare sunt numite de către localnici “ponoare” mai ales în raioanele centrale ale Codrilor -Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și relief glaciar actual. În Munții Carpați se conservă relieful glaciar cuaternar. Relieful litoral: Relieful carstic s-a format carstificându-se (calcare, sare, ghips) și este diversificat în raport de condițiile locale. Curpinde relief carstic de suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Munții Alpi din Austria. Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni formate prin tasare numite
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Este traversată de paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna. Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle. Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o reprezintă apele. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
lipsite de cursuri de apă. La marginea platoului se remarcă prezența rocilor impermeabile, care formează o cunună montană, cu Vf. Momuța (930 m) ca cel mai înalt punct altimetric. Platoul Vașcău este sărac în ape permanente, ele pierzându-se în ponoare. Printre aceste văi se remarcă: valea Cohuri-Ponor, valea Ponoraș și valea Recea. Cea mai semnificativă, ca debit și lungime, este valea Pampăr, care vine de la Călugări, trece prin Izbuc, apoi se pierde într-o uriașă gură de peșteră numită Cîmpeneasca
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Debitul său variază în funcție de cantitatea de precipitații, vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile fiind mai puține. Din afluenții râului Crișul Negru de pe teritoriul orașului Vașcău se amintește: În Platoul Vașcăului apele permanente sunt destul de reprezentative, aproape toate pierzându-se în ponoare. Numeroase sunt ochiurile de apă din doline, numite tăuri, formate datorită impermeabilității versanților cu argilă de calcifiere. Cele mai însemnate lacuri sunt: Începuturile vieții omenești în zona orașului Vașcău sunt atestate arheologic încă din paleolitic. Bogăția bazinului hidrografic, climatul destul de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
My stoimy stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi! Încă trăiește
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
rămlean" adică "fiu de roman." În variant românească hidra fuge de și se adăpostește în munți prin zona Closanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan Iorgovan își încearcă paloșul pe o stâncă uriașă care se prabușeste și formează podul de la Ponoare. În zona Cheilor Corcoaiei (cheile lui Hercule) are loc prima luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice, cu numele unor credincioși din Ponor care au plătit pictura. Iconostasul este tot din lemn și pictat în întregime. Ușile împărătești sunt simple, din lemn, pictate , se poate vedea și anul picturii, 1844. Pictura ușilor împărătești reprezintă pe apostolii Petru și Pavel, arhidiaconii Laurențiu și Ștefan
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de către pădurarul Avram Cuș la o mică deschidere într-un con de grohotiș, aflată în versantul drept a Văii Firei (Dealul Humpleu
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
înlțime față de patul pârâului. Odată cățărată săritoarea de la intrare se pătrunde într-o sală rotundă de 30 m diametru, înalta de 10-15 m. Podeaua aproape orizontală este acoperită de bolovani și mâl rezultat din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
de argilă roșie. Sectorul aval începe cu Sala Confluentelor, care se lărgește treptat în Sala Mare, impresionantă prin dimensiuni, orizontalitate și netezimea pereților, ce sunt fete de fălii. Această sală este străbătuta de un parau ce se pierde într-un ponor care poate forma un lac. Spre sud, sala se îngustează treptat transformându-se într-o galerie de 5—6 m lățime, plină de bolovăni. Podeaua dispare brusc într-o prăpastie adâncă de 30 m fracționata la jumătate de un bolovan
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
, comuna Ponoarele, județul Mehedinți, a fost construită în 1766 . Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată și sfințită în anul 1851 pe ruinele altei biserici. Se spune că prima
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare a pîrîului Ciurului în subteran. Acesta, după un parcurs scurt față de lungimea peșterii, se varsă printr-o cascadă în cursul de apă
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
Alb, planul său fiind publicat, sub semnătura lui I. Viehmann, în lucrarea Peșteri din România. În anul 1975, T. Rusu stabilește originea apelor din peșteră și, împreună cu I. Viehmann și Maria Alb, întreprind o ridicare topografică a zonei carstice dintre Ponorul Văii Macră — Valea Luncilor și se cartează Peștera lui Cotuna, care face parte din același sistem carstic. În anul 1977, membrii Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
o sală de mari dimensiuni (50 x 20 x 20 m), bogat concreționată, închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face parte dintr-un sistem carstic bine definit, a fost săpată de apele ce se pierd prin Ponorul Văii Macră și, probabil, de cele captate în subteran prin Ponorul de sub Stanul Ciuții.
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]