2,752 matches
-
3 CURĂȚIREA VASELOR Înainte de a fi folosite pentru noi determinări cantitative, vasele trebuie să fie perfect curate. Curățirea se face prin spălare cu apă sau alți solvenți potriviți (acizi diluați sau concentrați, hidroxid de amoniu, cu alcool, acetonă, etc.). Sticla, porțelanul, cuarțul etc. se curăță ușor de urmele de grăsime cu un amestec de acid sulfuric concentrat și bicromat de potasiu sau de sodiu, numit și amestec cromic. În timpul curățirii, vasul conținând amestec cromic se rotește astfel încât amestecul să atingă toată
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de sodiu, numit și amestec cromic. În timpul curățirii, vasul conținând amestec cromic se rotește astfel încât amestecul să atingă toată suprafața interioară a vasului. Acest amestec acționează ca un agent oxidant și îndepărtează astfel grăsimea prinsă pe suprafața sticlei sau a porțelanului. Curățirea se face mai repede la cald, iar dacă vasul de curățat nu se poate încălzi (pipete, biurete, etc.) atunci se lasă să stea cu soluția cromică la rece, mai multe ore sau peste noapte. Înainte de a se folosi amestecul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
acidulată cu acid sulfuric. La spălare cu acest din urmă amestec, vasele de curățat nu trebuie să aibă urme de lichide organice (benzină, sulfură de carbon, alcool, etc.) deoarece se pot produce explozii. Pentru spălarea vaselor de sticlă sau de porțelan se mai pot întrebuința, fie numai acizi tari concentrați, fie soluții alcoolice de hidroxizi alcalini, soluții apoase de săpun sau detergenți etc., toate la rece sau la cald. Baloanele și flacoanele conice se pot spăla și astfel:se introduc bucățele
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cu apă. Procedând astfel se folosește concomitent puterea de absorbție a celulei și capacitatea de dizolvare a acizilor sau alcaliilor. Se mai utilizează și curățirea cu aburi, introducând în vasul respectiv vapori de apă timp mai îndelungat. Curățirea creuzetelor de porțelan sau de cuarț se pot face prin fierbere cu acizi tari sau prin topire cu puțin pirosulfat de potasiu. Creuzetele filtrante, ca și cele obișnuite, se curăță în funcție de natura precipitatului care se află în creuzet, după ce cea mai mare parte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pierde apa de cristalizare dacă sunt lăsați în aer. Cristalul se distruge transformându-se într-o pulbere. Fenomenul se numește eflorescență. NaOH cristalizat este delicvescent Pierderea apei de cristalizare poate fi ușor pusă în evidență. încălzește într-o capsulă de porțelan piatră vânătă (CuSO4·5H2O). Se obține o pulbere cenușie, aproape albă. Dacă vei adăuga câteva picături de apă va reapărea culoarea albastră a pentahidratului. Pierderea apei de cristalizare a CuSO 4 Câteva mărimi fizice sunt stabilite în funcție de proprietățile apei: punctele
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de jos pe care le-a cântat Villon. O tristețe difuză plutește peste toată această lirică, deși o dată poetul publică un Decret împotriva tristeții. El evadează uneori în bucolic și se refugiază în ambianța domestică, securizantă, cântând mobilele vechi, cristalurile, porțelanurile și tabieturile, ceremonialul meselor intime, alteori evocă boema de odinioară, cu o umbră de ironie în căutarea nostalgică a bucuriilor elementare. Senzualitatea, bine temperată, se infuzează în substanța versurilor ca o atracție spre lumină și viață. Cărticica de versuri pentru
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
idealizate, proprii amintirilor autorului. Se includ în această categorie narațiunile inspirate de mediul școlar - Normaliștii, Învățătorii (1935), Revizori și inspectori (1936, în colaborare cu V. Munteanu), Seria Marga Munteanu (1939), și de cel rural sau provincial - Vitrina cu păpuși de porțelan (1934), Pământul ispitelor-Delta (1935), Trenul albastru (1937), Satele (1938). O a treia posibilă grupare tematică este oferită de evocarea romanțată a unor biografii reale sau imaginare - Greta Garbo (1939), Decebal (1941), Zile și nopți în furtună (I-III, 1959-1961). Romanul
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
de observație rămâne omniprezentă, situațiile și comportamentele sunt contabilizate cu sobrietate, dar aici funcționează o neinspirată tendință de coborâre a esențialului în cotidian, de unde și o impresie de vulgarizare întinsă peste zonele de viață investigate. Romanul Vitrina cu păpuși de porțelan este o compunere epică grațioasă, intermitent meditativă, transcriind povestea provincialului visător Mircea Severin, care imaginează scenariul unei iubiri perfecte și ireversibile. Pământul ispitelor-Delta aspiră la statutul de roman social, surprinzând realități la care participă numeroși trăitori din zona atât de
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
a rămas în manuscris. J. a făcut câteva încercări dramatice: Biletul de loterie, piesă de teatru pentru școlari și săteni (1939), și Furtună în sat (1947). SCRIERI: Normaliștii, Bolgrad, 1933; ed. îngr. Constatin Mohanu, București, 1984; Vitrina cu păpuși de porțelan, Bolgrad, 1934; Pământul ispitelor-Delta, București, [1935]; Învățătorii, București, 1935; Revizori și inspectori (în colaborare cu V. Munteanu), București, 1936; Trenul albastru, București, 1937; Satele, București, 1938; Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (în colaborare cu Lucian Predescu), București, 1939
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde familia se refugiază în 1940, după Dictatul de la Viena, luându-și bacalaureatul în 1943. Debutează în același an la „Revista Fundațiilor Regale”, cu un ciclu de poeme (Vitrina cu păpuși de porțelan ). Între 1943 și 1946 face Școala de Ofițeri, fiind lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent. Se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, dar o abandonează. Lucrează o vreme ca învățător. Între 1946 și 1951 este redactor
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
are o fostă? zic uluită, Înainte să-mi dau seama că tocmai am făcut o gafă. — Flissy Menkin. De la Somerset Menkins? Aha, zic, de parcă aș avea cel mai mic habar ce naiba e aia Somerset Menkins. Sună ca o firmă de porțelan. Sau ca nu știu ce boală galopantă. — Anul trecut, știam că o să fie și ea la nunta aia și mi-am petrecut practic toată săptămîna pregătindu-mă pentru asta. Și gîndește-te că eu eram Îmbrăcată! — Mă rog, o să acord mai mare atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și pe aceasta, dau peste o cutie Înaltă de vreo doi coți, făcută din lemn deschis, lustruit. O Întorc uimită spre mine - și se pare că nu e o cutie. E un dulăpior cu uși duble și mînere minuscule de porțelan. Și pe el sînt gravate cuvintele „Pantofii copilului“. — Ce... ridic privirea. — Deschide-l. Jess radiază toată. — Hai! Îl deschid - și Înăuntrul lui sînt rafturi micuțe, ușor Înclinate și căptușite cu antilopă albă. Pe unul dintre acestea se află cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
au văzut vreodată. Ceea ce nu face decît să demonstreze clar că sînt oameni cu gust. Spre deosebire de Elinor, care nu a venit niciodată În vizită și s-a mulțumit doar să-i trimită lui Minnie păpușa aia veche și oribilă de porțelan cu bucle și ochi care te bagă În sperieți, de zici că e dintr-un film de groază. Îmi pun haina cea nouă Marc Jacobs pe care mi-a luat-o Luke de Crăciun și-mi Înnod eșarfa Denny and
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
implicare puțin obișnuită tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
care unica ieșire posibilă duce spre paradisurile artificiale ale visului și himerelor, spre spațiile imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase sau macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
notația atentă, participarea afectivă și, mai ales, înregistrarea diverselor puncte de vedere asupra evenimentelor au la bază premisa „Adevărul nu are, nu poate să aibă - așa cum s-ar crede - singular. Există adevărul unui om și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
fantomatic al unor personaje dau senzația instabilă, plutitoare, a visului. Ș. a lăsat în manuscris un volum de poezie. SCRIERI: Valiza cu zăpezi, Iași, 1977; Jurnal de una singură, București, 1980; Jur că voi spune adevărul, București, 1983; Glonțul de porțelan, București, 1984; Magazinul de clepsidre, București, 1987; Podul de vise, București, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Laurențiu Ulici, Focuri de artificii, RL, 1977, 23; Radu G. Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
LCF, 1977, 14; Laurențiu Ulici, Focuri de artificii, RL, 1977, 23; Radu G. Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii sugestive, LCF, 1978, 31; Constantin Stan, „Jur că voi spune adevărul”, LCF, 1983, 52; Grigore Mureșan, „Glonțul de porțelan”, CNT, 1984, 18; Victor Atanasiu, Calibrul glonțului, SLAST, 1984, 40; Constantin Sorescu, „Jur că voi spune adevărul”, SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11; Mircea Vasilescu, Un roman construit prin metaforă, RL, 1985, 20; Al. I.
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
31; Constantin Stan, „Jur că voi spune adevărul”, LCF, 1983, 52; Grigore Mureșan, „Glonțul de porțelan”, CNT, 1984, 18; Victor Atanasiu, Calibrul glonțului, SLAST, 1984, 40; Constantin Sorescu, „Jur că voi spune adevărul”, SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11; Mircea Vasilescu, Un roman construit prin metaforă, RL, 1985, 20; Al. I. Friduș, „Glonțul de porțelan”, CL, 1985, 5; Cristian Moraru, Balistică și narațiune, AFT, 1985, 8; Dan Măran, „Magazinul de clepsidre”, SLAST, 1987, 9; Radu Levârdă
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
Victor Atanasiu, Calibrul glonțului, SLAST, 1984, 40; Constantin Sorescu, „Jur că voi spune adevărul”, SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11; Mircea Vasilescu, Un roman construit prin metaforă, RL, 1985, 20; Al. I. Friduș, „Glonțul de porțelan”, CL, 1985, 5; Cristian Moraru, Balistică și narațiune, AFT, 1985, 8; Dan Măran, „Magazinul de clepsidre”, SLAST, 1987, 9; Radu Levârdă, Patosul angajării politice, RL, 1989, 46; Popa, Ist. lit., II, 943. A.F.
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
ca între zidurile etanșe ale unei cetăți nevremelnice; va trebui să strigăm tare ca să ne auzim și... o să ne fie atît de dor!..." (p. 73). Numai că pentru aceasta nu e niciodată timpul. Închizînd cartea ne rămîne o imagine de porțelanuri de Sèvres și cristaluri de Bohemia, clinchetitoare și neștirbită ca acest portret fără patină a unui copil rococo: "cocoțat pe taburetul înalt din fața pianului de concert, gol, cu trupul slăbuț de înger-copil răsucit din mijloc într-o mișcare dulce, cu
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care Își expun brânza pusă la vânzare, iar indienii din munți, cărora nu li se permite să folosească sticlă sau porțelan, le folosesc ca farfurii În care Își servesc mâncarea. Rajahii Dhian Singh, Sachet Singh și Hira Singh obișnuiau să mănânce din cupe și vase similare, stând cu suita lor pe stofe albe, Întinse pe pământ. Fiecare oaspete avea una sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1934; cele două saloane Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea destinate dansului nu erau Încăpătoare pentru „aristocrația” bucureșteană; mai mult „pe pereții sufrageriei erau Întinse tapiserii Gobelin, iar bufete din secolul al XV-lea erau Încărcate de porțelanuri de Saxa și faianțe scumpe (...). Camerele erau pline cu obiecte de mare preț și de valoare artistică, adunate de soția ministrului” <ref id="29"> 29 Ibidem. </ref>, Monia. Aceasta, fiica ministrului rus de finanțe Abazia, a trăit mai mult timp
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
și atitudinea delicată ce se poate ghici în spatele lor au fost puse în legătură de comentatorii primei sale culegeri (Chemări, 1955) cu lirismul lui St. O. Iosif. [...] T. Utan este un timid și poezia este pentru el un joc cu porțelanuri fragile, o trecere printr-un câmp de flori, cu spaima enormă de a nu le strivi. Extazul este frânat cu infinite precauții, confesiunea capătă un limbaj mai obiectiv din aceeași frică de expunere totală, din teama poetului de a vorbi
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
56 de ani). Altcineva a spus că reușea să dea marfa pentru că „românii vindeau foarte foarte ieftin și erau produse noi... Ungurilor le plăcea asta” (L.N.). Existau câteva categorii de bunuri care se vindeau în Ungaria: farfurii, căni, pahare, echipament, porțelanuri; echipament pentru instalațiile de apă din gospodărie; lenjerie intimă, batiste, pijamale, sutiene, cearșafuri de pat; mobilă; flori; miez de nucă. Pentru a obține aceste bunuri, locuitorii din Sântana aveau două posibilități, ambele implicând statul ca producător. Pentru produsele ce se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]