1,339 matches
-
8), În mod direct (societatea A deține titluri ale societății B) sau indirect (societatea A controlează societatea B, care, la rândul ei, controlează societatea C). În general, operațiunile amicale au sorți de izbândă, cu excepția cazurilor În care structura tranzacției prezintă „portițe” de care pot profita terțe părți pentru a face o contraofertă mai atractivă. Asta s-a Întâmplat atunci când managerii și acționarii băncii ABN Amro au acceptat oferta companiei Barclays. La scurt timp după acest moment, un consorțiu condus de Royal
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
țintă pe care o administrează și pe care se angajează apoi să Îi convingă cu privire la rentabilitatea operațiunii, astfel Încât să obțină aprobarea lor. În general, aceste operațiuni amicale reușesc aproape întotdeauna, mai puțin În situația În care structura tranzacției are anumite „portițe” care pot oferi oportunitatea de a face o contraofertă mai atractivă unei terțe părți. Operațiunile de creștere și dezvoltare externă și mai ales ofertele publice de achiziție (OPA) sunt asociate de multe ori cu noțiunea de preluare ostilă a controlului
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
dar nu tot, îi mai rămâne un „rest” ce trebuie deprins cu altcineva. Exigențele la unele examene sunt mari, peste puterea sistemului de a le activa direct, în școală, la nivelul abilităților și competențelor elevilor. În plus, se tot inventează „portițe” și zăgazuri selective așa, ca să ne aflăm în treabă și să demonstrăm celor din „exterior” cât de serioasă este învățătura. Un sistem de învățământ care „secretă” așa ceva se descalifică prin el însuși, demonstrând astfel cât de „bun” e, care e
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Istoria noastră. Olvido se uitase la el, apoi Își pusese o mână pe a lui, fără să miște buzele o vreme, până când, Într-un sfârșit, a isese: când am să te Înjunghii, Faulques, vreau să te Îmbrățișez așa, căutându-ți portița din oțel, pe când tu intri În mine, ori mă violezi, fără să-ți scoți măcar armura. Și acum, rezervând tuturor acestor lucruri un spațiu pe peretele interior al turnului de pază, pictorul de război Încerca să reproducă nu fresca teribilă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
intruziune în propria lor viață, victimele trăiesc într-o continuă stare de panică. Iată de ce, ca să reluăm titlul cărții lui Stelian Tănase ce analizează acest simptom, „acasă se vorbește în șoaptă”. Fiecare se gândește cum să inventeze o soluție, o portiță de scăpare, cum să evite, să ocolească, să se țină cât mai departe, să scape de amenințările văzute și nevăzute ce vin din partea neîncetatei supravegheri. Toate acestea generează adevărate nevroze, iar efectele lor rămân de neînțeles pentru cei ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
artizanilor culturnici) care dirijează textele explozive Înspre tribune mai puțin vizibile sau mai Îndepărtate de un focar local de interdicții. Cărțile indezirabile sunt mutate de la o editură la alta, iar textele neintegrabile În volume pot apărea În anumite reviste 54. Portițele diverse absorb producțiile subversive integrându-le În masa producțiilor consumabile. Pozițiile recalcitrante sunt tratate cu „influențare pozitivă” din partea angajaților Securității sau cu profesionalismul conspirativ al redactorilor de carte (Georgeta Dimisianu, Elena Negreanu) și al funcționarilor din CCES (Elena Docsănescu, Vasile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
izbeliște; început; închisă; încrucișată; înfloritoare; înmormîntare; întinsă; întîlnire; întoarcere; întortocheată; întunecoasă; labirint; lată; lemn; liberă; loc; locație; mare; nu mereu; merg; de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă; vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mincinos; minciună; moarte; monedă; mulți; mulțumire; neatins; nedorit; neglijent; neglijenta; neglijență; nelegiuire; neprins; nevătămare; nisip; de noi; norocos; oala; obligații; omul; păstra; păși; penitenciar; pește; pica; pică; a pierde ceva; pierdea; pierduse; pîinea; pleacă; poc!; pod; politician; politicieni; poliție; pompier; portiță; prin gaură; prindea; prins; printre degete; program; un prosop; pușcărie; a rata; rămîne; răsufla; răsuflare; rău; refugiu; de rele; responsabilități; reuși; reușita; ridica; de rușine; salivă; salva; salvator; salvează; sapă; satisfacție; săpun; săpunul; seminare; sesiune; singur; a sparge; stres; strică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lemnar; lemnoasă; libertate; liniște; loc; lucruri; lume; mama; maro; masă; masiv; mergi mai departe; mister; mînă; moarte; mort; musafir; negru; nimic; noroc; nou început; oaspeți; ocazie; odaie; opreliște; păpușă; părăsire; pauză; permisiune; perspectivă; piedică; plec; pleca; a pleca; plimbare; poc-poc; portiță; protecție; restricție; revenire; rezistentă; rotație; schimbare; scîrțîi; scîrțîie; scîrțîit; scop; serios; solidă; sonerie; speranță; stăpîn; de sticlă; spre succes; suflet; șanse noi; școală; tablă; tare; termopan; trage; trîntește; trîntit; undă; ușă; uși; ușiță; ușoară; ușor; utilitate; veche; viață; vine; vis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grup: „Văd că astăzi porți pantofi cu tocuri TGMO”. Când e întrebat ce înseamnă „tocuri TGMO”, el va spune în gura mare „Tocuri Tra-Ge-Mi-O!” și va începe să râdă. Femeia poate râde pe moment, dar realizează că s-a deschis portița zeflemelei sexuale explicite - cel puțin din partea acestui bărbat - de fiecare dată când va veni cu tocuri mai înalte la serviciu. De fapt, nu prea știe cum să reacționeze la această glumă nesărată. Pe de o parte, se simte măgulită că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
important pentru clienți și totul se va aranja. +++ Ideea 13. Transformați fiecare angajat într-un MRC Fișele de post sunt importante, dar majoritatea au un defect major, dacă nu chiar fatal. Prin realizarea unei fișe de post comune oferiți o portiță de scăpare angajaților care nu își asumă responsabilitatea pentru stabilirea unei relații cu clienții și dezvoltarea afacerii. Dacă sunteți decis să vă slujiți clienții și să creați legături durabile cu aceștia, atunci fiecare persoană din organizația dumneavoastră trebuie să vă
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
clopul / Și pe mândra cu mijlocul / Ș-apoi cum mi-a fi norocul!"106 Natura personificată devine participantă directă la împlinirea unui destin "scris în carte", paralelismul semantic punând în valoare relația om cosmos: " Măi bădiță, Ioniță, / Leagă calul la portiță / Și-i dă fân cu floricele, / Vin` la mama de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Scrie-n carte că-s a ta, / Pe fereastră mi-i fura / Și-oi veni cu dumneata, / Toată lumea vom
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cucu și cu pupăza; Să mă duc din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine ți-o cântat cucu, / Te-o luat cine-ai vrut tu; / Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semn de ceartă în casă. Se crede că acela care-i certat în ziua de Schimbarea la Față a Domnului va fi certat pe întreg anul. Cînd vine [cineva] de undeva, ca să nu fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ca să piară dimprejurul ei, să-și scuipe în sîn. Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Fetele nu se împodobesc cu mintă-n cap, că la din contra, acea fată și-ar atrage toată ura asupra sa. Dacă se ceartă doi, și apoi unul părăsește casa și voiește să-i facă rău celui dintîi, și închide portița după sine cu spatele, apoi nime’ nu va veni la cel dintîi și toți îl vor urî, iară dacă are fete de măritat, nime’ nu va veni să le ceară. Să nu te uiți noaptea în oglindă sau să fluieri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă, așa cum nu-i nime’ în stare să culeagă macul presărat. Dacă vrei să nu-ți poată lua nimenea mana de la vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
convine acestor "deschideri" către scena ficțiunii. Și aici, Mini se află tot pentru prima oară în casa Rimilor, nouă, motiv suficient pentru a vedea cu ochi curios, nefamiliarizat, amplasamentul și interioarele: "...nedumerită bine asupra adresei celei noi (...), atinsese cu precauțiuni portița grilajului vopsit proaspăt și urcase scara necunoscută cu acea emoție pe care o poate da o scară urcată pentru întîia oară." Accentul sub care se află sugestia insolitării vizitatoarei (nedumerită, înfruntînd noul, necunoscutul) explică intenția subtilă a textului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
avea pene verzi și roșii, dar nu vorbea, ca cei de la desene animate. Un papagal tăcut, care-și ținea gîndurile și înjurăturile și spusele celorlalți numai pentru sine, de egoist ce era. Cornel îi mai deschidea din cînd în cînd portița de la colivie, să vadă cum se înalță pînă la bec și dincolo, dar papagalul se prăbușea după primul avînt al deschiderii aripilor, căci tata îi tăiase penele de la capătul aripilor. Papagalul a fost găsit într-o dimineață chircit și țeapăn
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ambii servitori în casa unchiului băiatului, Marin postăvarul. Cererea lor de căsătorie nu poate fi acceptată căci „să văzu nevârstnici, vreun mijloc de chiverniseală nu are nici o parte, nici alta“, susține consiliul ecleziastic, dar s-ar putea găsi o mică portiță de salvare. Marin, în calitate de stăpân și rudă, ar fi trebuit să-i păzească mai bine pentru a evita ca în casa lui să se întâmple așa fapte de rușine. Prin urmare, ar avea datoria să se ocupe de tineri și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi pusă și în legătură cu creșterea numărului celorlalte documente, cu conștientizarea importanței documentului scris, cu implicarea autorităților laice și religioase în ținerea regulată a arhivelor. femeile au inițiativa, devansându-i cu mult pe bărbați. Pentru ele apelul la justiție reprezintă o portiță de salvare, o ieșire din viața mizerabilă în care trăiesc. În plus, ele se află în frunte și din cauza faptului că suferă mai mult decât un bărbat, iar statutul social care le este atribuit constituie una din condițiile imanente ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu dânsa, atunce numai poate nici în viață, ne cum după moarte, să o pârască la judecătoriu cum au făcut prea curvie, nici poate să-i opreas că zeastrele, nice alt nemica“. Și totuși, mitropolitul îi lasă boierului nostru o portiță de salvare. Dacă va dovedi că ea a continuat să păcă tu ias că și după ce s-a angajat prin scrisoare, îi va da zestrea. Averea Maricăi Filipescu, așa cum reiese din testamentul său, este colosală și cu prin de un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la castronelul lui și, cum l-a găsit gol, a plecat liniștit să facă o plimbare prin sat, să-și revadă amicii. Putea să aștepte și seara pentru a mânca. Important era că-și regăsise, în sfârșit, casa. Casa cu portița care scârțâia, cu castanul din curte, cu trandafirii, cu tufele de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Porc "Murdar ca un porc" (Sale comme un cochon): Murdar ca grajdul în care a fost ținut închis atâta vreme (grajduri dintr-acestea încă se mai găsesc la unele ferme; nu de mult, am putut auzi chiar eu, în spatele unei portițe ieșite din balamale, grohăitul insistent al unui dobitoc ce tânjea după afecțiune). Potrivit unei idei încă larg răspândite, porcului îi place să se scalde în noroi, îi place să clocească în propria-i murdărie. Și totuși, când vine vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]