16,876 matches
-
mare măsură, un corelat al devoțiunii față de iubita - de odinioară, de acum, și de acum încolo -, cu care eul liric comunică fără încetare, grație permeabilității universurilor abisale, inconsistente material, dar pline de substanță spirituală. Gnomului i se schițează, passim, un portret, edificator pentru non-apartenența sa la lumea creației autentice, din care trebuie, și este, definitiv exclus. Caracterizat direct, ca „arătare tâmpă și vicleană”, dar și indirect, ca ignorant, încleiat în mâzga subtelurică, murdar în cuget, fără intuiția valorii, acest personaj monovalent
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum eu și fiara i-am sărit la gât” - Avatar). Modalitatea de enunțare trădează aprecierea pozitivă a Poetului pentru lup, în toate circumstanțele, în care apare, în noblețea, splendoarea și specificitatea sa. Portretul acestui avatar se compune în timp, dar pare a se definitiva în Avatar, acolo unde fiara fulgera, confuză ca o nălucă (v. aliterația consoanei difuze “f” și a celei mai luminoase vocale “a”), intermitentă, ca o aducere-aminte din alte vieți
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții conturând în aceeași manieră specifică temeinicei cercetări ampla activitate a celui prezentat. Parcurgând cartea, vom observa că, pe baza analizei activității didactico-pedagogice, pastorale, catehetice și a celei național-bisericești, a părintelui, se poate contura portretul spiritual al acestuia. Acest fapt reprezintă, de altfel, împlinirea cuvintelor Mântuitorului care spune: „după roadele lor îi veți cunoaște” (Matei 7, 16). Profesorul și, mai apoi, părintele Grigore Pletosu, s-a achitat cu brio de sarcinile ce-i parveneau din
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
oferit musafirilor regali o primire deosebit de afectuoasă și de respectuoasă. Familia Regală a fost servită cu ouă roșii și cozonac, după tradiția sărbătorilor Sfintelor Paști. După intonarea Imnului Național și luările de cuvânt ale gazdelor și oaspeților, a fost dezvelit portretul în ulei al Reginei Elena, realizat de pictorul Valentin Tănase. Portretul va fi plasat în holul de intrare al școlii. După dezvelirea tabloului a fost intonat Imnul Regal al României. Familia Regală a vizitat câteva dintre clasele școlii, cancelaria profesorilor
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]
-
Regală a fost servită cu ouă roșii și cozonac, după tradiția sărbătorilor Sfintelor Paști. După intonarea Imnului Național și luările de cuvânt ale gazdelor și oaspeților, a fost dezvelit portretul în ulei al Reginei Elena, realizat de pictorul Valentin Tănase. Portretul va fi plasat în holul de intrare al școlii. După dezvelirea tabloului a fost intonat Imnul Regal al României. Familia Regală a vizitat câteva dintre clasele școlii, cancelaria profesorilor și a luat parte la adunarea elevilor și profesorilor, din curtea
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]
-
în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții conturând în aceeași manieră specifică temeinicei cercetări ampla activitate a celui prezentat. Parcurgând cartea, vom observa că, pe baza analizei activității didactico-pedagogice, pastorale, catehetice și a celei național-bisericești, a părintelui, se poate contura portretul spiritual al acestuia. Acest fapt reprezintă, de altfel, împlinirea cuvintelor Mântuitorului care spune: „după roadele lor îi veți cunoaște” (Matei 7, 16). Profesorul și, mai apoi, părintele Grigore Pletosu, s-a achitat cu brio de sarcinile ce-i parveneau din
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
întru apărarea patriei: „Dezechipaaaareeea! Iarăși bățul de chibrit aprins, iarăși centurile aruncate, iarăși graba de a se termina odată și odată coșmarul. Și se găseau suficiente motive să se poată repeta jocul, până când satisfacția caporalului era deplină” (pag. 93). Arta portretului la Gheorghe Andrei Neagu evită procedeul bătătorit al descrierii fizice sau al narării unor fapte, atitudini și comportamente iar nota definitorie fiind, cum spuneam mai sus, aluzia subtilă, ironia și vorba în doi peri, mușcătura perversă, ireverențioasă; o tehnică literară
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
2010, „Dumnezeiasca Euharistie - centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului” - la Editura „Emia”, „Din cuvântul înțeleptului - la ceas de sfat și sfătuire...” - la Editura „Bunavestire”, în anul 2011, „Armonii culturale și spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale”; „Oameni și cuvinte. Portrete și descrieri”, la Editura „Top Form”, în anul 2013, „Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” - volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboș și Cristian Șerban, la Editura „Cristimpuri”; „O remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
culturale și spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, județul Vrancea. Septembrie 2012 - cartea cu titlul: „Armonii sacre în lumea contemporană”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, județul Vrancea. Octombrie 2012 - cartea cu titlul: „Oameni și cuvinte. Portrete și descrieri”, la Editura „Top Form” din municipiul București. Aprilie 2013 - a apărut cartea cu titlul: „Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” - volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboș și Cristian Șerban, la Editura „Cristimpuri” din
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
vorba, să mă umple apoi cu pâine, din cea veche și uscată, să mai spargă o ceapă iute lângă-o brânză nesărata. Pot să fiu, mira-m-aș tare, buna de pus pe perete lângă un ștergar brodat și-ncadrată de portrete, dichisita cu migala în culori cu fainoșag, să mă privească țăranul, de mine să-i fie drag. Pot să fiu orice vrea Domnul, oală, strachina, ulcior, fluieraș de jucărie, cuc, căluț sau domnișor, coca sunt în mână lui, coca suntem
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
mai toate artele și genurile literare - dădusem greș." Mărturisire făcută în contextul unei relații aparte cu Sebastian, pe care Aderca se amăgește - criticii toți se amăgesc... - a-l fi înțeles. Nu putem spune că-i așa sau nu, dar punînd portretul, de pe pagină de ziar, care ne-a rămas de la el, cu nedreptele însemnări călinesciene, înclin să bănuiesc (sic!) că un cititor de azi al cărților lui Sebastian își găsește, la Aderca, cheia. Roman-ului lui Mirel, al lui Holban, îi
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
veri ca de nisipuri, mirosind a sudoare și a asfalt. În schimb, în cîte-un aprilie de fotografie, cînd primăvara orașului te păcălește, merită să risipești pe caldarîm pași sprijiniți de toiag. Arghezi a făcut-o o viață. Și studiile de portret, detaliu de centru, detaliu de mahala, le-a adunat, în dezordinea lor memorialistic-literară, în Cu bastonul prin București. Carte galben-pătată, cu autor și Ateneu în foto, pe copertă. O justificare mai lungă decît se obișnuiește face din "Bucureștii mei" un
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
fost să fi rămas mai mult timp! Brăila avea nevoie de un gospodar, cum ne arată frântura de gospodărie țărănească păstrată întreagă în inima Domnului Pătra și refăcută în miniatură pe strada Lalelelor în Cazasu a fi cel al cărui portret am încercat să-l schițăm aici. Și am făcut-o și pentru că, prin ceea ce a realizat și se bucură de reușită, Domnul Viorel PĂTRA, profesor pensionar, nu a uitat să se bucure ilustrând cum nu se putea mai bine deviza
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
zile de arest abuziv se împlineau. A fost apoi „transferat” în 1985 în SUA, care i-a acordat „cetățenia de onoare”, la presiunile opiniei publice internaționale<footnote Pe larg, în vol. Testamentul Părintelui Calciu (1925-2006). Ultimele sale cuvinte, cu un portret biografic și șapte evocări, alcătuit de Răzvan Codrescu, Lucian D. Popescu, Claudiu Târziu. București, Editura Christiana, 2007. Alte titluri semnate de părintele Calciu: Rugăciune și lumină mistică. Eseuri și meditații religioase. Cu un cuvânt înainte de Răzvan Codrescu. Cluj, Editura Dacia
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Cu puține neologisme, ca în postavangarda de ieri, criticul narează următoarele: „Spiritualitatea briantă a analistei emerge fecund, secundată de o ironie savuroasă, condescendentă pe alocuri, în paginile volumelor ...” 16. Același limbaj de protipendadă critică îl comunică autoarea într-un sclipitor portret revenit lui Victor Iancu. Iată doar un exemplu: „Oximoronică și voit șocantă, ipostaza parodică a unui Blând Dracula poate fi circumscrisă literaturii consumiste, de al doilea sertar. 17. Deși nu se află la prima tentativă de coabitare cu formula dramatică
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
înțelegerea sui generis a textului brebanian din Pândă și seducție, autoarea îi așază înainte comentariul despre Mateiu I. Caragiale Ea formulează următoarea concluzie: Dacă personajele masculine ale lui Mateiu I. Caragiale aparțin tipologiei dandy-ste, atât prin vestimentație, cât și prin portretul fizic, androgin și efeminat, aerul de mister, bivalența sexuală sugerată, în același cod sunt incluse și reprezentantele sexului frumos, atitudinea de dezgust față de acestea, încondeierea pervertirii lor, preferința pentru camaraderia prostituatelor, constituind argumente suficiente în susținerea acestei afirmații. 23. La
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
mag toți ai mei dormeau Într-o sculptură maica la războiul de țesut taica Înjura pe bătătură Vacă era dusă la păscut câteva poeme desuete se-ngânau prin timpul vertical lângă vechea mea masă de lucru stătea-n coate un portret banal frații aveau case și neveste iar Gioconda-capra dădea lapte și bunicul Îmi trăgea cu ochiul dintr-o poză de la șapte-ș-șapte o eclipsă de evenimente oamenii făceau navetă-n Lună un Pisoi și-o Scroafă mai festivă căutau prin zoaie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ne zic că dvs vorbiți moldovenește” “Dar, se pare că ne Înțelegem ...” “Și Încă foarte bine!” Am zâmbit amândoi. Amar. “La Întâlnirea de astăzi nu v-ați legat Însă de politică, de istorie, ci de mame. De fapt, ați evocat portretul mamei În poezia cu același titlu. Un chip care pare atât de Îndepărtat de ziua de azi.” “Ne-am Îndepărtat de Dumnezeu și am uitat de unde venim. Ne uităm valorile. Pare că Cel Rău biruie. În România e la modă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vrea din ce în ce mai independentă, așa încât hotărăște să divorțeze de vechiul soț, martorul vulnerabilității ei dintr-un trecut de care a ajuns să se jeneze. Mutatis mutandis, până la un punct romanul lui Cezar Paul-Bădescu seamănă cu impresionanta carte a lui Matei Călinescu, Portretul lui M. Aceeași experiență limită a vieții de zi cu zi trăite în preajma unui bolnav, incapabil să ducă prin forțe proprii o existență normală. Sensul este însă complet schimbat. La Matei Călinescu scrisul are drept temei o imensă afectivitate, iubirea
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
temei o imensă afectivitate, iubirea pentru cel în suferință, durerea neputincioasă de a ști cum va evolua boala, dar de a nu putea să i se opună, compasiunea pentru inocența cu care fiul său își înfrunta tragicul destin. Totul, în Portretul lui M, îndeamnă la înțelegere și participare. La personajul lui Cezar Paul-Bădescu, dimpotrivă, tânărul soț își asumă soarta cu un fel de blazare, se privește pe sine cu cinism, iar propria sa viață nu îi produce decât o imensă scârbă
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
fost imaginea: "Scara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
atât de multe camere dosnice... Am uitat locurile, ochii, prenumele. Poate nici nu le-am știut vreodată. Nu eram interesat decât de mine însumi, pe vremea aceea. Dar dumneavoastră, Sensible, orice ați face, veți avea mereu pentru mine farmecul acestui portret pe care v-ați hotărât atât de greu să mi-l dați. Nu veți pierde niciodată această figură luminoasă și care nu știe să ascundă nimic, cu spâncenele ca niște aripi deasupra privirii ca o carte deschisă, pe lângă care am
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
De la tuluri care se desfiră și se-adună, trase-strînse de potriviri de sunete, la plușuri epice, pe care te lungești de plăcerea unei istorii poetice a poeziei, de la beauté avant toute chose, și la petice de catifea sau de piele, portrete concentrate, țepene, deși stofa lor e vorba. De toate găsești, în mica prăvalie de antichități din familie, "cînd o ușă/ deschide-se ca o copertă." Cartea, ilustrată de autor, mai puțin un crochiu al Miei Foarță și două desene ale
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
fără greșeală - " expoziția este un comentariu decorativ - un joc de suprafețe spectaculoase și de existențe umile - al lumii însăși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă, atît în tridimensional, cît și în desen, deși se joacă insistent cu ideea de portret, de fapt cu aceea de autoportret, și multe dintre lucrările sale ar putea fi asociate, ca intenție și ca finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care să trădeze vreo încercare de a ieși din
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
ar putea fi asociate, ca intenție și ca finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care să trădeze vreo încercare de a ieși din propriul său univers. Seria de capete, ușor asimilabilă unei galerii de portrete, nu are de fapt nici o legătură cu portretul. în timp ce sculptorul individualizează, palpează psihologii și sondează viața interioară a personajului, Daniela Făiniș construiește chipuri generice, regizează expresii goale și, finalmente, pune în mișcare o lume halucinantă de măști. Chipul uman nu
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]