1,105 matches
-
Elenă Marin Alexe Cu sclipirea încremenita în priviri cerga albă își doarme visul rece și tăcut în strânsoarea brațelor iubitoare posesive și suverane ale arborilor Păsările negre dansând în ochii mei pătează neprihănita cernere cu lacrimi îndoliate în alese incrustații de filigran Inima zbuciumata sub povară gândurilor se adăpostește la focul Iubirii Lui ocrotitoare care îi săruta timid pulsul domolindu-i
Viscol by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83355_a_84680]
-
orice mamă e așa, nu ? Cineva a făcut mai demult o anchetă despre ritualurile legate de scris. În cazul meu, trebuia să fie sănătos Alexandru, sora mea, părinții, când trăiau - deși atunci voiam să fug de ei, că erau prea posesivi. Eu fiind bolnavă, aveau și ei la fel de mare grijă de mine, cum am eu acum de Alexandru. Dar, în general, trebuia să fiu cu creierul liber de anumite responsabilități, de multe responsabilități, ca să pot să uit, să mă eliberez. Trebuie
Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
a acestui principiu, izvorâtă din experiența populară și transmisă de la o generație de părinți la alta, se referă la măsura în dragostea față de copil și este formulată astfel: pe copil să-l săruți numai când doarme. Da, o dragoste manifestă, posesivă, egoistă, sufocantă, poate avea urmări negative asupra educației copilului. O altă cerință a susnumitului principiu este păstrarea măsurii în satisfacerea dorințelor exagerate și a capriciilor copilului. Totul este ca părinții să reziste solicitărilor și să nu se abată de la normalitate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-mi pasiunea culiselor, a subteranelor cu șobolăneli prin care se coace dintotdeauna istoria. Revin. Nu vă dați seama ce uriașă deosebire e să copilărești printre câini de vânătoare, și nu cu bișoni cu fundulițe, pekinezi arțăgoși, caniși de canapea, tekeli posesivi ș.cl. De bună seamă că, îmbătrânind, am trecut la motani, infinit mai comozi. Însă acea legătură tainică, frisonantă, de totală fidelitate cavalerească, dintre ogari și vânător ține pur și simplu de mistică. Mă opresc. Sunt convins că Eugen Negrici vă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai profund înțeles, tatăl continuă: Așa va învăța că degetul e al său, pentru că acest plânset vrea să însemne: degetul meu! vai! degetul meu. Și de la al meu, la eu, nu mai e decât un pas, un singur pas, de la posesiv la personal, pas prin care durerea se împlinește. Și eu-ul, conceptul de eu.... Văzând cu ce priviri dezorientate îl privește Marina, Avito tace, cufundându-se în propriul eu. * Carrascal veghează la evoluția micului sălbatic, meditând la paralelismul dintre evoluția
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reinventată prin mimetism, fantomele obiectelor sfîrșesc prin a fi obiectele însele, carcasele își recuperează conținutul, grafiile gratuite promit, într-o altă viață, dezvăluiri esențiale. IOAN Ștefan Câlția: pofta imensă de a povesti face din el un personaj inepuizabil, imprevizibil și posesiv. Vecin cu Bosch, călător prin terifiantele spectacole sabatice, amestecă savant halucinația cu viclenia în dezlănțuiri infernale care mai mult incită decît înspăimîntă. Infernul său nu are nimic punitiv, el creează chiar o anumită stare de confort; ființa se relaxează, morfologia
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și de blîndețe, dar totodată prizoniera unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire posesiva, cît și cu exercițiu de supraviețuire. Poate de aceea este modelul narativ atît de util și de adecvat unei teorii neurobiologice. Urmînd îndemnul lui Carrière, că fiecare dintre cititori să devină, la rîndul său, povestitor, spunînd altora poveștile din această
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Elisabeta Lăsconi Postmodernism posesiv După aproape două decenii de la apariție, romanul Possession de A.S. Byatt apare în limba română, confirmând că postmodernismul a impus formulele sale noi în ficțiune, că a reușit să inoveze reinventând genurile și producând o sinteză superioară. Titlul propus de
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
reapărea, fără avertisment, când avea chef, În mijlocul vreunui calcul de deversor sau stație de pompare. Gând Întrerupt, deviat. În urmă și În mine, nor de cuvinte, translândumă instantaneu În altă limbă, o limbă secretă, În surdină, doar pentru auzul „dublului” posesiv și despotic. Limba secundă Își impunea treptat jocul și obsesiile. Am trimis până la urmă cinci scurte texte de proză unui poet faimos prin debutanții pe care Îi lansase, Miron Radu Paraschivescu (MRP, cum i se spunea). Conducea o minusculă revistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cuibul lângă șosea în noaptea accidentului, aproape de mașina răsturnată, se îndreaptă spre o fâșie izolată de pământ de pe coasta Alaskăi, pe Kotzebue Sound. Pe măsură ce se apropie de cuibul lor, în creierul lor se activează un întrerupător sezonier. Devin fioros de posesivi teritorial. Își atacă până și propriul pui derutat, cel pe care-l îngrijiseră pe tot drumul înapoi, alungându-l cu lovituri de cioc și fâlfâiri de aripi. Perechea albastră-cenușie devine cafenie, de la fierul care ruginește în aceste mlaștini. Se acoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să facă o criză urâtă și numai gândul mă îngrozea. — De ce să facă o criză? Privirile noastre s-au întâlnit. — Era obsedat de mine, a spus, de parcă nu ar fi fost cel mai evident lucru. Era teribil de gelos și posesiv. Era tare dificil. Atunci de ce te-ai mai dus să îl vezi, dacă te înspăimânta gândul unei crize? De ce nu i-ai spus să aștepte până a doua zi la lucru? Știam dinainte ce urma să răspundă. Credeam - nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
dau eu cu aspiratorul pe covoare, dragule, și îți fac și patul, dacă vrei..., sfârșise ea pe un ton complice și conspirativ (deh, moștenire de la ilegaliștii din care se trăgea). Bart zâmbise complezent și atunci picanta doamnă Camelia, sărutându-l posesiv și voluntar în poarta vilei impozante din Cartierul Primăverii în care își făceau veacul, de la Petru Groza și Gheorghiu Dej citire, moșii și strămoșii ei, îl rugase să nu-și facă griji, că avea să găsească ea cu ușurință adresa
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
căsnicii pe viață, căci asta dorise el să construiască împreună cu Camelia. O căsnicie pentru toată viața, și ei doi să fie și soți și amanți, și prieteni și iubiți, și să stea spate în spate în fața greutăților vieții... Camelia, fire posesivă poate, îl rănea de multe ori controlându-i e-mail-uri, corespondența, buzunarele. O să treacă, va înțelege că îi sunt fidel, își spusese el cu speranța că lucrurile se vor schimba, dar ele nu se schimbaseră în bine... Dimpotrivă, Camelia era tot
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
felurile."; și în alt loc: "Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate: îmi satisface (măcar în parte) apetitul de sclavie, nevoia imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate!" În urma acestui act "posesiv", Emil Codrescu rămâne strivit sub apăsarea propriei "realizări" erotice. Imaginea dispare ("I-am chemat imaginea, dar imaginea n-a venit"), rămân doar simple urme insignifiante (un degetar, un ac de siguranță, o mănușă...), materie moartă într-un timp mort. Faptul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu lumina, cu energie solară. Restabilește bucuria de a trăi, optimismul. Purifică aura energetică, alchimizează, transformă, regenerează, aducând în corp energie solară. Utilă pentru a dizolva legăturile energetice nedorite ce le-am creat cu alte persoane. Ține la distanță persoanele posesive și încurajează exprimarea cu fermitate a propriei opinii. Elimină dependențele, facilitează încărcarea cu energie. Piatră vitalizantă, favorizează independența pe toate planurile. Are efect antidepresiv, este foarte eficace în tratarea tulburărilor afective sezoniere. Ne eliberează de sentimentul că suntem dezavantajați, criticați
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
toți dădură năvală să salte masa plină de colaci, colive, lumânări legate în prosoape și o cracă uscată de pom cu mere și cu nuci. Cine n-ajungea, punea mâna pe mâna vecinului, săltând ritmic în dansul ritual. Cel mai posesiv înșfăcase masa un individ cu chelia conturată de o bandă neagră de păr vânjos, tunsă ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
află În județul Brașov, iar nu În Prahova. Torturarea limbii române de A.N. Petcu nu se oprește la articolul reprodus, pe care tocmai Îl analizai, ci se manifestă și În alte articole. Dumnealui nu știe să facă acordul articolului posesiv, ceea ce rezultă din scrierea „Cinstirea celor care au luptat pentru Reîntregirea Neamului Românesc”, apărut În „Ziarul Lumina” din 8 Noiembrie 2010, tot la pagina a doua. Întâi, ar trebui să știe autorul că, la 1 Decembrie 1918, nu Neamul Românesc
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
epocă distingem figura Întâiului patriarh al României, Miron Cristea, al episcopului greco-catolic Iuliu Hossu de Gherla, al profesorului Nicolae Iorga, al oamenilor politici Alexandru Vaida-Voievod și Iuliu Maniu”, În care oricine dintre noi ar putea sesiza acordul greșit al articolului posesiv. Acordul gramatical corect cerea ca formele potrivite ale articolului posesiv să fie cele ce urmează:,, ... a episcopului..., a profesorului..., ale oamenilor politici...” Și mai bine ar fi fost dacă s-ar fi scris „..., figurile oamenilor politici...” Asemenea bolșevicului agramat și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
episcopului greco-catolic Iuliu Hossu de Gherla, al profesorului Nicolae Iorga, al oamenilor politici Alexandru Vaida-Voievod și Iuliu Maniu”, În care oricine dintre noi ar putea sesiza acordul greșit al articolului posesiv. Acordul gramatical corect cerea ca formele potrivite ale articolului posesiv să fie cele ce urmează:,, ... a episcopului..., a profesorului..., ale oamenilor politici...” Și mai bine ar fi fost dacă s-ar fi scris „..., figurile oamenilor politici...” Asemenea bolșevicului agramat și criminal Ion Ilici Iliescu, care spusese „Tratatul care l-am
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
uita către acoperișul clădirii cu două etaje. - Ce-a fost asta? întrebă el nedumerit. Tânăra femeie, Strella, se adresă și ea lui Gosseyn: - Îți mulțumesc pentru că m-ai trimis aici. (Îl luă pe Pan Lyttle de mână cu o atitudine posesivă), o să fie totul bine, ai să vezi. Crang dădu buzna pe ușa clădirii cu două etaje. Ieși repede înapoi: - I-am spus portarului dinăuntru să cheme o ambulanță. Gosseyn spera ca ambulanța avea să vină repede. Observase deja că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
infinit al imaginației. Dacă jocurile Daniei sunt jocuri ale seducției și disimulării, jocurile lui Sandu sunt jocuri ale minții și simulării. El transformă trupul iubitei într-un simulacru, într-o imagine din spațiul virtualului, într-o proiecție a eului său posesiv și înglobant. În momentul în care a obținut holograma mentală, trupul propiu-zis, devenit un simplu obiect, poate fi îndepărtat. Deși Marcel și Sandu procedează identic, metodele lor sunt diferite. Marcel preferă realitatea cărnii, pe care o fragmentează la infinit, pe
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
târziu de tot și, cam ațâțat de băutură, intră în dormitor cu o idee fixă, de mult nutrită, și cu dorințe conjugale. Olimpia dormea, horcăind ușor, cu plapuma pe jumătate căzută. Stănică se așeză pe marginea patului și o bătu posesiv cu palma pe umărul gras. Olimpia sări în sus. - Ce-nseamnă asta, de mă sperii în toiul nopții? - Femeie scumpă! declamă Stănică. Olimpia se întoarsepe partea cealaltă și căută să adoarmă din nou. - În definitiv, zise Stănică, încercînd s-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care știe ce vrea și care are „răspunderi“; dar ei sunt ușor de dovedit ca fiind stăpâni de specie joasă, stăpâni subalterni, mimetici, stăpâni cu suflet de slugă. Țara în care trăiesc este „a lor“, și ei reprezintă chiar vulgul posesiv al acestei țări, depunerea de jos, impură, adică forma vulgară a existenței acesteia. Percepțiile dispar odată cu apariția habitudinii. Prin uitare suntem inundați de percepții, prin acomodare, secătuiți de ele. La o anumită vârstă, fatalitatea devine limpede; ea lasă să se
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
văd în stilul pe care-l copiază decât carapacea, maniera specioasă, și fac din asta un ritual, cel al stilului „executat“. Or, stilul, în momentul în care irumpe într-o creație, are caracter de viziune, se face singur, este el posesiv și-l posedă pe creator asemeni unei crize de friguri, ca sub o temperatură în care organismul creatorului devine „organul“, instrumentul care se lasă condus de febra stilului - nu creatorul execută stilul, ci stilul îl execută pe creator. Discipolii, propagatorii
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Dumnezeirea creștină are sens antropologic: mai curând, Dumnezeu este cel care are chipul omului și se lasă prins în asemănarea cu acesta din urmă. Când creștinul zice că omul a fost făcut „după chip și asemănare“ cu dumnezeirea, el înțelege posesiv această asemănare, ca un drept pe care îl are asupra lumii, în măsura în care lumea nu se poate asemăna cu dumnezeirea. Iar dumnezeirea apare ca întreită întrucât există acest triunghi în care omul reprezintă termenul mediu, pârghia transformărilor. Dumnezeu este Tată numai
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]