129,018 matches
-
străinătate și atât de necesară mie! Iar un timp de răbdare care durează până în toamnă. Anul 1925 însă îmi aduce în fine satisfacția de a ieși din țară. Bunul meu prieten, compozitorul Fr. de Brzezinski îmi scrie că aș avea posibilitatea de a cânta într-un concert simfonic în Varșovia și nu trece mult și primesc o scrisoare de angajament din partea Societății filarmonice de acolo, semnată de președintele Filarmonicii Dl. Hoyvrscky, care mă întreabă în ce condiții aș veni. Natural că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică a miresei Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins tot mai mult de harul Său. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu stă departe de suflet și nu poate fi
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sobru sau înflorit în funcție de împrejurări, context, destinatar, ținta discursului tău, natura subiectului”<footnote Anca Oroveanu, Teoria europeană a artei și psihanaliza, București, Editura Meridiane, 2000, p. 189. footnote>; (2) o imagine a cadrului, a limitărilor impuse de către acesta și a posibilităților de alegere - „O astfel de concepție nu e întru totul incompatibilă cu o a doua: opțiunea pentru un stil anume poate avea motivații psihologice: cutare artist e prin fire mai în largul său în zona stilului înalt, sau umil etc.
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de text, dar mai ales ultima, explicitează într-un mod clar atât caracterul sintetic al operei lui Bach, cât și calitatea „monolitică” a stilului acestuia, adică prin tentativa (reușită) de realizare a idealului retoric de încorporare și înfăptuire a tuturor posibilităților pe care le oferă totalitatea tipologiilor retorice. Într-o opoziție iconciliabilă cu această concepție se prezintă, în termenii Ancăi Oroveanu, modelul „psihologic” sau, în termenii noștri - modelul antropomorfic și organic: „Stilul va dobândi de aici încolo (deși acest proces e
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mod indirect și oarecum incomplet, pe când, în cazul lui Beethoven, specificul structural și expresiv al lucrărilor lui îl conțin și îl exprimă într-un mod coerent și, am putea spune, complet în caracterele reprezentative ale personalității lui. Între aceste două posibilități de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă a propriei gândiri, caracter și temperament la o singură tipologie stilistică, ceea ce în termenii retoricii
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pe când, în cazul lui Beethoven, specificul structural și expresiv al lucrărilor lui îl conțin și îl exprimă într-un mod coerent și, am putea spune, complet în caracterele reprezentative ale personalității lui. Între aceste două posibilități de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă a propriei gândiri, caracter și temperament la o singură tipologie stilistică, ceea ce în termenii retoricii (muzicale) reprezintă cea mai slabă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
teocentrice asupra Omului, Aranovski emite o ipoteză asupra unui gen corespunzător ca imagine și funcții, însă într-un context diferit, al concepției antropocentrice ca și dominantă culturală: „Un asemenea gen trebuia să corespundă unui șir de condiții: 1) să dețină posibilități potențiale de a crea o «nouă sobornicitate», altfel spus să fie capabil ca, în virtutea condițiilor lui de interpretare, să se adreseze unui auditor numeros; 2) de aici decurge și condiția ca acest gen să se bazeze pe o formă și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
altfel spus să fie capabil ca, în virtutea condițiilor lui de interpretare, să se adreseze unui auditor numeros; 2) de aici decurge și condiția ca acest gen să se bazeze pe o formă și un ansamblu interpretativ mari, deci să aibă posibilitatea, în primul rând, a unei înrâuriri durabile, și în al doilea rând, o înrâurire acustică asupra auditorului; 3) un asemenea gen trebuie să dețină o formă canonizată pentru a putea determina un anumit orizont al așteptării din partea auditorului; 4) canonizarea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
emphasizes direct outgrowth, causality, and evolution, which suggest a common heritage and a continuous line od descent. [...] In short, history is the study of the past and not necessarily of a linear past.” footnote> Însă o asemenea imagine ar anula posibilitatea stabilirii unor linii de continuitate, interzicând, practic, verosimilitatea realizării unor comparații fecunde, în situația în care nu ar exista „săgeata” unei temporalități comune pentru toate varietățile „speciilor” stilistice, spre exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
secolului XX (de exemplu: creația coerent romantică a lui Serghei Rahmaninov, care moare în 1944). Într-o asemenea optică, devine vizibil faptul că ideea abordării diferențiate și, într-o anumită măsură izolate, determină în primul rând privilegierea specificului, eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise printr-o generalitate irelevantă sau chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
faptul că ideea abordării diferențiate și, într-o anumită măsură izolate, determină în primul rând privilegierea specificului, eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise printr-o generalitate irelevantă sau chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4. Colajul de stiluri drept concepție hiper-stilistică Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o „modulație” (reformulare) funcțională - determină nevoia completării nivelului structural stilistic golit astfel. Canonicitatea definind câmpul unor potențiale alegeri în plan stilistic, există două posibilități: (a) compozitorul se va conforma cu formularea deja canonizată a stilului, sau (b) compozitorul nu se va conforma, existând diverse grade ale acestei „nesupuneri”. Formularea unei concepții stilistice noi este realizată, de obicei, în planul temporal al generației următoare, însă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Sorin Lavric Pe umerii Gretei Tartler atîrnă fatalitatea de a fi tradus Parfumul lui Süskind. Impresia pe care varianta românească a făcut-o asupra noastră i-a răpit posibilitatea ca, în mintea noastră, numele ei să mai poată fi pus în legătură cu o altă tălmăcire. E cazul straniu în care succesul unei traduceri își transformă autoarea în prizoniera unei reușite. E situația neobișnuită în care meritul atrage izolarea, iar nimbul
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
lumii și căutare de sine" în care Alice are un loc important, a fost o confirmare a actualității personajului. Abordînd toate tehnicile, tradiționale sau experimentale, ilustrînd toate tendințele artei contemporane, precum și toate stilurile genului expoziția arată cît de mari sînt posibilitățile de interpretare cu ajutorul imaginii a unor texte considerate uneori o literatură marginală. De altfel, organizatorii expoziției subliniază clar că în criteriile lor de selecție intră tocmai acest element de interpretare personală, de lectură proprie pe care artistul plastic o dă
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
Prin forța lor repetitivă vorbele lui Marian Vanghelie capătă adâncimea litaniei, iar efectul lor asupra vajnicilor maneliști și admiratori de maneliști de la periferia sectorului 5 este garantat: "Conform Legii bugetului, există un capitol special în care am dreptul să prind posibilitatea vânzării spațiilor comerciale care prin Legea 550 am atribuții să le vând, și în cazul vânzării acelor spații comerciale sumele respective erau prinse pe capitolul respectiv". Totul este clar, limpede, eficient. Ferice de cetățenii care au un asemenea primar. Un
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei „Isvorașul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
reliefat faptul că întemeierea Arhivei bucureștene sincronizează țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând posibilitatea lansării alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ai ceva din imensa lui generozitate și dăruire, ar trebui să ai multe și meșteșugite daruri” - XVI - 2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Dumitru Hurubă Dumnezeu e din nou românaș de-al nost, adică a hotărât ca meciul Toamna 2006-Telespectatorii români să se joace cu prelungiri, dându-ne astfel posibilitatea să economisim un lemn de foc, o sacoșă de gaze naturale și să o iubim măcar câte-un pic pe Pandora care ne lăsase fără nici o speranță. Drept care zice și prietenul Haralampy: - Mă, bădițule, era Pandorica pământeanca cea mai faină
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
ales în preferința sa mărturisită pentru exactitatea de tip științific în dauna speculațiilor ambigue de tip filozofic. Cu alte cuvinte, cerînd prea mult esteticii, disciplină pe care voia s-o transforme din filozofie în știință propriu-zisă, Vianu și-a retezat posibilitatea de a elabora la rîndul lui una originală.
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
sa de a se confrunta pe o Ťpiațăť liberă a ideilor și valorilor literare" a dispărut odată cu putința de-a publica la o revistă sau la o editură la alegere. "Piața intelectuală" nu mai e guvernată de legile concurenței reale. Posibilitatea de autoreglare a cererii și ofertei dispare: Ideea de piață devine o rușine, mecanismele de selecție sînt puse în mișcare de rațiuni mult mai Ťînalteť - în fond de o ideologie, în numele unor legi și principii generale, vagi, manipulate de cei
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
ca succesor, cât și ca moștenitor al modernismului<footnote Optam aici pentru ideea conform căreia postmodernismul muzical reprezintă mai întâi de toate consecință logică a evoluției interne a modernismului muzical (pe durata desfășurării celor trei avangarde), dar și, implicit, ca posibilitate unică a înaintării evolutive. Considerăm a fi nelucrative imaginile în care postmodernismul muzical reprezintă un "accident", o eventuală "direcție greșită" sau o continuare "ineficientă" a proiectului modernist (Habermas). footnote>, în pofida "distorsiunilor" de interpretare pe care le induc o sumă de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]