2,303 matches
-
tehnica modernistă și ultrasofisticată (cuptoare cu microunde, mixere etc.) este etalată, spre deosebire de sufragerii, unde e locul unei estetici mai tradiționale. Fiind lipsiți de această tehnică, locuitorii Sântanei etalau doar semnul modernității și progresului Vestului. 5. Concluzii: cultura penuriei și ghetoizarea postcomunistă a consumului În această ultimă parte vom relua pe scurt câteva elemente expuse mai sus, vom indica trei probleme ce pot fi de interes în legătură cu acest caz și vom situa această localitate în cadrul diferențierii sociale de dinante și de după 1990
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este președintele postului de radio Total. A colaborat la „Viața românească”, „România literară”, „Steaua” „Meridian”, „Agora”, „Het Folk” (Belgia), „De Steem” (Olanda), „L’Événement de jeudi”, „Washington Post”, „New York Times”ș.a. Este considerat printre primii zece magnați ai presei românești postcomuniste. După 1989 s-a consacrat publicisticii politice. Situate în teritoriul reportajelor, textele lui N. tind în mod vizibil către statutul prozei. De la narațiunile din Întâmplări în liniștea unei fotografii, unde însemnele stilistice bogziene sunt arborate fără echivoc, el evoluează către
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc.; orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică; relația dintre sociologie și spațiul public din România, azi. La anchetă au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
piață. A fost simptomatică, În primele zile ale societății postdecembriste, percepția publică a sociologiei ca profesie salvatoare a societății aflate În criză, sociologii fiind solicitați să participe la crearea noilor mecanisme ale puterii și la construcția primelor strategii ale tranziției postcomuniste. Așteptările publice față de sociologie vizau, În chip indistinct, promisiuni vagi de furnizor autorizat de informații empirice esențiale cu privire la starea societății românești, la direcția ei de evoluție, paralel cu o presiune puternică În direcția schimbării paradigmei. Cea mai semnificativă și mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această cauză, analizele făcute asupra unor procese sociale, evenimente sau fapte sociale din acel răstimp au un aer ușor literaturizat. Influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc. Maria Larionescu: Spectrul marxismului s-a resimțit Îndeosebi prin ,,critica de delimitare și respingere” (C. Zamfir) a teoriilor sociologice burgheze. A existat și un efect pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologie care, de cele mai multe ori, valorifică experiența acumulată. Discursul modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile teoretice specifice ale sociologilor la provocările tranziției postcomuniste arată o gamă variată de concepte și teorii de nivel mediu de generalitate. În continuare voi oferi exemple din câteva domenii tematice: - teorii asupra socialismului românesc: foarte puțini sociologi români și-au dedicat eforturile analizei regimului comunist În România - programe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a istoriei lor; invocarea „tranziției” noastre este un aspect jenant. În plus, trimiterea la „tranziția spre comunism” arată devalizarea cuvântului tranziție de orice potențial explicativ; face parte din noua limbă de lemn, de esență diferită. Abordarea sociologică a mutațiilor structurale postcomuniste mi se pare mai rezonabilă ca formulare, deoarece „tranziția” nu este un nou „conținut epistemic” și nu Întrunește nici celelalte condiții pentru a se constitui În sociologie de ramură. În România, pe prezenta secvență de evoluție, accentul pe microsociologie este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
salarii și pensii, precum și creșterea mărimii acestora 9,6% Perfecționarea calității bunurilor și serviciilor 2,5% Transparența hotarelor și libera circulație 1,9% Starea educației 0,3% Asistența socială pentru păturile vulnerabile 1,1% Starea agriculturii 1,0% Democratizarea societății postcomuniste 1,9% Înviorarea economiei țării 2,7% Oportunitatea de a realiza propriul interes 1,4% Relațiile dintre populația dominantă și minoritățile etnice 0,4% Metamorfoza culturală a cetățenilor 0,4% Libertatea credinței 1,0% Dezvoltarea locală 0,8% Realizările democratice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei nu sunt aceleași, căci, până la urmă, cunoașterea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare, cine face toate astea, În condițiile În care clasa politică, intelectualitatea, instituțiile producătoare de viitor și populația trebuie mai Întâi reformate conform recomandărilor? Autorul Înclină să acorde această șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei comuniste În corpusul social și habitudinal al României comuniste (și chiar postcomuniste). Dincolo de acuratețea metodologică sau rafinamentul analitic, luările de poziție au și un caracter restitutiv, mărturisitor, pentru a fixa mai bine În memorie ceea ce a fost. Tinerii cititori, formați În ultimii cincisprezece ani, vor afla, cu acest prilej, că au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evoce” și să ,,prospecteze” În egală măsură. Cunoașterea antropologică a societății românești contemporane se vădește astfel a fi ea Însăși un ,,proces”, o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ordinea socială și morală. În condițiile crizei În care se găsește societatea occidentală, care și-a pierdut reperele și limitele, În condițiile fragilizării identitare proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Larionescu, Maria Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius Surse ale suportului politic pentru democrația din țările postcomuniste 1 41-59 Mărginean, Ioan Sondajele de opinie publică În România, azi 3 8-15 Măgureanu, Virgil Miza unității europene 4 132-139 Milca, Mihai Evoluții politice și geostrategice În regiunea Mării Negre Înainte, și după căderea comunismului. Elemente pentru o sociologie a relațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din Republica Moldova 3 90-95 Petre, Ioana Încredere și toleranță față de alte națiuni sau etnii. Cercetare comparativă asupra tinerilor din România și Ungaria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deja într-o asemenea măsură. încât a devenit forțată să se raporteze critic la sine pentru a-și gestiona atât împlinirile, cât și riscurile, incertitudinile sau pericolele. Tranziția societății românești actuale o privesc, astfel, dintr-o dublă perspectivă: ca tranziție postcomunistă și ca tranziție în cadrul modernității. În al treilea rând, mă refer la sociologie ca mod de cunoaștere a societății moderne și a tranzițiilor ei, pentru a chestiona măsura în care a păstrat acel ritm cu dezvoltarea societății care ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un simplu prefix ajunsese să despartă un trecut, de data asta modern, de un alt prezent, considerat postmodern, și chiar îndemna la prospectări în viitor. Același prefix începuse să fie invocat și pentru a caracteriza societatea noastră confruntată cu tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și chiar îndemna la prospectări în viitor. Același prefix începuse să fie invocat și pentru a caracteriza societatea noastră confruntată cu tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în lucrare că doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea mult pentru a explica transformările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trecut revolut. Problema centrală a acestei modernități târzii, recente sau contemporane (numită „a doua modernitate” de către unii) ar fi una a reflexivității, întrucât constă, așa cum afirmă Ulrich Beck, în „modernizarea modernității”. Într-un astfel de context, admit că și tranziția postcomunistă poate fi analizată ca un tip distinct de modernizare reflexivă. Căderea regimurilor comuniste din țările Europei Centrale și Orientale este considerată de mulți ca unul dintre indiciile intrării în noul stadiu al modernității. Tot astfel, comunismul ar fi de considerat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
disting un set de principii referențiale ale modernității, cum ar fi reflexivitatea, egalitarismul și subiectivitatea, dar și forme variabile de manifestare instituțională care se asociază cu variante distincte într-un set de modernități multiple. Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru a-i identifica structurile instituționale și acea traiectorie care o plasează în setul modernităților multiple. Urmând o astfel de argumentare, anumite ideologii interpretative sunt puse între paranteze, iar tranziția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru a-i identifica structurile instituționale și acea traiectorie care o plasează în setul modernităților multiple. Urmând o astfel de argumentare, anumite ideologii interpretative sunt puse între paranteze, iar tranziția postcomunistă nu este analizată doar prin raportare la trecut, ci și cu referire la un prezent comparativ care este oferit de perspectiva/realitatea integrării în Uniunea Europeană a unora dintre fostele țări comuniste. Teza mai generală și integrativă a acestei lucrări este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un nou stadiu al modernității, în care accentul este pus pe reflexivitate, în vederea modernizării modernității însăși; c) matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care se diferențiază de la o societate la alta în zone geografice diferite; d) tranziția postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pătrar - de fapt, aproape de sfârșitul secolului XX - o nouă epocă, marcată de prefixul post, părea că și-a făcut loc. Modernitatea și-ar fi atins sfârșitul, iar postmodernitatea ar fi început să se afirme ca epocă postindustrială, postcolonială, postistorică, postfordistă, postcomunistă, postnaționalistă, postmaterialistă, postdeterministă sau post-ce-vreți-să-adăugați. Noua epocă post se afirmă astfel mai întâi prin negație. Ea anunță sfârșitul modernității inițiate de Iluminism și consacrate de dezvoltările din secolele al XIX-lea și XX odată cu specificarea despărțirilor, uneori tranșante, de acest
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]