1,302 matches
-
localizate sau generalizate pot fi determinate și de o leziune nerecunoscută intraoperator; necesită reintervenția cu tratamentul peritonitei și al cauzei acesteia sub acoperirea unor măsuri de terapie intensivă corespunzătoare;o complicație postoperatorie rar întâlnită după tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice este hernia intercostală [69]. De asemenea, o complicație destul de rară, dar foarte gravă și dificil de tratat, care poate apare după tratamentul chirurgical al pacienților cu hernii diafragmatice posttraumatice, este chilotoraxul. Acesta se rezolvă de cele mai multe ori numai prin drenajul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
o complicație postoperatorie rar întâlnită după tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice este hernia intercostală [69]. De asemenea, o complicație destul de rară, dar foarte gravă și dificil de tratat, care poate apare după tratamentul chirurgical al pacienților cu hernii diafragmatice posttraumatice, este chilotoraxul. Acesta se rezolvă de cele mai multe ori numai prin drenajul pleural aspirativ asociat cu hiperalimentație pe cale parenterală, dar poate impune reintervenția pentru executarea ligaturii canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
tratamentul chirurgical al pacienților cu hernii diafragmatice posttraumatice, este chilotoraxul. Acesta se rezolvă de cele mai multe ori numai prin drenajul pleural aspirativ asociat cu hiperalimentație pe cale parenterală, dar poate impune reintervenția pentru executarea ligaturii canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pentru executarea ligaturii canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții operați pentru hernii diafragmatice posttraumatice [1, 2]:hemoragiile postoperatorii intraperitoneale sau intrapleurale rezultate prin hemostază deficitară la nivelul leziunilor asociate viscerale sau din leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții operați pentru hernii diafragmatice posttraumatice [1, 2]:hemoragiile postoperatorii intraperitoneale sau intrapleurale rezultate prin hemostază deficitară la nivelul leziunilor asociate viscerale sau din leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale secționate, precum și din pediculii intercostali; hemoragia digestivă superioară rezultată fie în urma unei leziuni asociate gastrice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
și la timp (în condițiile diagnosticării precoce a complicației postoperatorii), măsuri de terapie intensivă complexe, energice și precoce instituite. La cazurile existente în statistica personală a fost necesară reintervenția la 3,8% dintre acestea [1, 2]. MORTALITATEA În hernia diafragmatică posttraumatică rata mortalității generale variază de la 4,3% în seriile în care predomină plăgile diafragmatice până la 37% în seriile în care traumatismele închise sunt majoritatea. În general, diverși autori raportează o rată a mortalității cuprinsă între 20 și 25% [49]. Șocul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sunt cele mai citate cauze de deces intraoperator și postoperator precoce. Sepsisul și insuficiența multiplă de organe predomină între cauzele de deces tardiv. Coagulopatiile, insuficiența respiratorie, acidoza refractară și embolia pulmonară sunt alte cauze de deces postoperator [70]. În herniile posttraumatice imediate se înregistrează cea mai înaltă rată a mortalității intra- și postoperatorii, datorită gravității leziunilor asociate cranio-cerebrale și viscerale abdominale sau toracice, care determină decesul pacientului chiar dacă repararea herniei diafragmatice s-a efectuat fără probleme deosebite. De asemenea, herniile diafragmatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
care determină decesul pacientului chiar dacă repararea herniei diafragmatice s-a efectuat fără probleme deosebite. De asemenea, herniile diafragmatice postoperatorii strangulate înregistrează o rată a mortalității mult crescută față de cele operate în fază cronică necomplicate. Rata mortalității generale prin hernii diafragmatice posttraumatice este mai mică decât cea raportată pentru traumatismele diafragmului, și care variază între 33% (după Z. Popovici - [69]) și 50% după alți autori (Maddox și colab. - [45]). Mortalitatea postoperatorie în leziunile traumatice ale diafragmului se înscrie între 10% (Reber și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
2]. Decesele intraoperatorii au fost rezultatul tulburărilor date de rupturile hepatice complexe. Cauzele de deces postoperator au fost următoarele: pneumotoraxul controlateral în tensiune, cu insuficiență respiratorie acută și leziunile cranio-cerebrale (cu comă gradul II - IV). La pacienții operați pentru herniile posttraumatice cronice nu am înregistrat decese. Rezultate foarte bune în tratamentul pacienților cu hernii diafragmatice se pot obține în condițiile unui diagnostic corect și prompt, al unei terapii intensive adecvate, precum și al unei colaborări interdisciplinare eficiente, mai ales în tratamentul bolnavilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
înregistrat decese. Rezultate foarte bune în tratamentul pacienților cu hernii diafragmatice se pot obține în condițiile unui diagnostic corect și prompt, al unei terapii intensive adecvate, precum și al unei colaborări interdisciplinare eficiente, mai ales în tratamentul bolnavilor cu hernii diafragmatice posttraumatice, știut fiind faptul că aceștia sunt de cele mai multe ori politraumatizați, iar leziunile asociate sunt responsabile în cea mai mare parte de mortalitatea perioperatorie. SECHELE POSTOPERATORII Instalarea insuficienței diafragmatice în etapa postoperatorie este rezultatul lezării ramurilor nervilor frenici. Cu excepția dezinserției freno-costale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hernii recidivate diafragmatice, este identificarea și rezolvarea cauzei care a stat la originea recidivei herniare. În statistica personală am întâlnit recidiva herniei diafragmatice postraumatice într-un singur caz (1,3%). Există o frecvență ridicată a strangulării la herniile recidivate. Hernia posttraumatică recidivată a fost localizată pe partea stângă. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost reprezentată de tensiunea în sutura frenică asociată cu existența sepsisului. Pacientul cu hernie posttraumatică recidivată și strangulată a asociat un tablou
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
ridicată a strangulării la herniile recidivate. Hernia posttraumatică recidivată a fost localizată pe partea stângă. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost reprezentată de tensiunea în sutura frenică asociată cu existența sepsisului. Pacientul cu hernie posttraumatică recidivată și strangulată a asociat un tablou clinic mixt. Calea de abord la care s-a recurs a fost calea combinată (laparotomia + toracotomia) [1, 2]. HERNIILE DIAFRAGMATICE POSTOPERATORII În statistica personală am identificat 6 pacienți cu hernii diafragmatice postoperatorii (7
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
asociat un tablou clinic mixt. Calea de abord la care s-a recurs a fost calea combinată (laparotomia + toracotomia) [1, 2]. HERNIILE DIAFRAGMATICE POSTOPERATORII În statistica personală am identificat 6 pacienți cu hernii diafragmatice postoperatorii (7,6% din totalul herniilor posttraumatice) [1, 2]. Aceste hernii postoperatorii s-au dezvoltat după cum urmează: pe o ruptură diafragmatică nerecunoscută intraoperator (4 cazuri), pe un diafragm suturat (1 caz), postoperator, pe un diafragm nelezat, dar hipotrofic (1 caz - vârsta pacientei, fiind de 77 ani). Intervențiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
grave scade și vâscozitatea sângelui, caz în care debitul cardiac necesar necesităților organismului este menținut prin creșterea frecvenței cardiace. Cauzele producerii anemiilor pot fi hemoragiile, traumatismele, hemoliza, carențele alimentare, intoxicațiile, unele infecții și boli genetice. Anemiile posthemoragice pot fi acute (posttraumatice), sau cronice (atunci când au loc pierderi mici și repetate de sânge), anemiile carențiale sunt produse de insuficiența substanțelor necesare hematopoezei, în ordinea frecventei a fierului (anemia feriprivă), și a vitaminei B12 (anemia megaloblastică), iar anemiile hemolitice, produse prin distrugerea hematiilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
în special ariile asociative) și hipocamp. Depopularea neuronală și glială are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Rezultatul este instalarea demenței; in functie de etiologie există mai multe tipuri de demențe: Alzheimer (cu determinism genetic), vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă, anoxice, toxice, carențiale, dismetabolice. Psihopatologic, în sindromul demențial au loc scăderea atenției (amneziei antero- retrogradă) și alterarea comportamentului (dezorganizarea activității cognitive cu producții delirante, tulburări de vigilență și afectivitate). Are loc degenerarea extrapiramidală, cu manifestări parkinsoniene, și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în primul rând de pericardita tbc (până la 70% din cazuri), apoi de cele virale, bacteriene, posttraumatice, după roentgenoterapie pe torace. Se consideră că pericardita reumatismală, practic nu evoluează spre forme constrictive [10]. Tablou clinic Simptome funcționale: dispnee progresivă de efort, dispnee de repaus, ortopnee, hepatalgii de efort. Semne obiective Examenul obiectiv al cordului - vibranța pericardică: zgomot
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-activarea factorilor plasmatici ai coagulării; -scăderea concentrației plasmatice sau a activității inhibitorilor naturali ai coagulării; -rezistența factorului V al coagulării la acțiunea de degradare a proteinei C activate; -scăderea activității sistemului fibirnolitic. Adesea, spre sfârșitul sarcinii, la diabetici, obezi, postoperator, posttraumatic sau la unele cazuri de tumori maligne apare hipercoagulabilitatea. Există o serie de factori de risc care favorizează TVP [1, 12]: 1. traumatisme chirurgicale și nechirurgicale; 2. imobilizare prelungită; 3. vârstă peste 60 de ani; 4. tumori maligne; 5. insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acestora, procedurile de urmat și implicațiile acestora, pentru a nu determina sau transfera culpabilitatea în sarcina acestora. Spunem aceasta deoarece, recent, s-a demonstrat 1 că participarea la luarea unei astfel de decizii a dus la un diagnostic de stres posttraumatic pentru unul dintre membrii familiei unui pacient decedat într-o secție de reanimare. Dincolo de argumentele pro și contra eutanasiei, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta, alături de suicidul asistat și de îngrijirea bolnavilor incurabili reprezintă dileme majore ale lumii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
internat, imediat după accident, timp de 10 zile, în secția de neurochirurgie a unui spital dintr-o altă localitate. Diagnosticul prezumtiv stabilit la internare a fost „TCC (accident rutier). Fractură complexă de bază de craniu. Pneumatocel subarahnoidian. Otoragie stânga. Cecitate posttraumatică. HTA std II“. În perioada internării, dr. C. a solicitat efectuarea examenelor neurochirurgical, ORL și oftalmologic. Pacientul B.D. a stat internat în clinica de urgență timp de trei zile, după care a fost externat urmând să-i fie administrat tratamentul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
laborator sau alte explorări paraclinice pentru pacientul B.D. Diagnosticul de primire nu se regăsește în nici un dosar dar ar fi fost - așa cum a declarat dr. C. - „sindrom de deshidratare (prin lipsa de aport). Stomatită acută de etiologie probabil fungică. Cecitate posttraumatică.“ Din declarațiile personalului medical al clinicii de urgență rezultă că dr. C. a selectat anumiți asistenți medicali pentru efectuarea tratamentelor recomandate. Se pare că, deși nu era internat corespunzător, pacientul a beneficiat și de medicație de la aparatul de urgență al
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dispnee cu tahipnee, raliuri crepitante pulmonare bazale. După efectuarea, din nou, a unor analize, dr. C. a decis transferul pacientului către o clinică de nefrologie, cu diagnosticul menționat pe biletul de trimitere: „Insuficiență renală. Obs. Infecție urinară. Stomatită acută. Cecitate posttraumatică.“ Pacientul a fost internat în aceeași noapte (ora 04.25 a.m.) la clinica de nefrologie cu diagnosticul: „Sepsis. Insuficiență renală acută. Insuficiență respiratorie acută. Bronhopneumonie.“ Epicriza foii de observație de la clinica de nefrologie consemnează: „pacient internat în urgență, în stare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
severă. La 3 ore după internare dezvolta stop cardio-respirator care nu a răspuns la manevrele de resuscitare. La 07.45 se constată decesul“. Diagnosticul menționat la externare a fost: „Sepsis sever posibil cu fungi. Bronhopneumonie. Insuficiență renală acută. Cecitate bilaterală posttraumatică. Sechele traumatism cranio cerebral.“ Raportul de necropsie medico-legală consemnează că: „...moartea numitului B.D. s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui șoc toxico-septic, cel mai probabil cu punct de plecare pancreatic (abces pancreatic)...“ Familia pacientului B.D. s-a declarat total
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
repede frânând și trecând pe banda de urgență (asemeni căilor nervoase rapide), pentru ca apoi (la fel ca în cazul funcției lente a hormonilor) să ni se înmoaie picioarele și să avem o senzație de vomă... Așa se explică faimosul șoc posttraumatic ce apare după un pericol... Pentru mai multe detalii Fraisse, P., „Les émotions”, în P. Fraisse și J. Piaget (ed.), Traité de psychologie expérimentale, PUF, Paris, 1965. Mormède, P., „Les hormones des émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
5.3. MECANISME DE APĂRARE ANTIINFECȚIOASĂ 5.3.1. FACTORII LOCALI Un prim factor local de o deosebită importanță pentru apărarea gazdei împotriva infecției este integritatea morfologică a epiteliilor și mucoaselor. Distrugerea acestei integrități, respectiv o soluție de continuitate accidentală (posttraumatică, postnecrotică) sau chirurgicală este terenul pentru o plagă contaminată cu floră microbiană exosau endogenă. În funcție de numărul germenilor cantonați la nivelul plăgilor acestea pot fi împărțite în curate, cu o contaminare redusă, cu o contaminare importantă sau murdare. Epiteliile secretă totodată
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
atenție deosebită, consemnându-se pentru fiecare pereche în parte modificările constatate. I - nervii oftalmici: tulburările olfactive pot fi uni- sau bilaterale și constau într-o diminuare (hiposmie), abolire (anosmie) sau o pervertire a mirosului (cacosmie); aceste tulburări pot să apară posttraumatic (mai frecvent) sau ca urmare a unor procese expansive localizate la nivelul etajului anterior al bazei craniene (meningioame de șant olfactiv - sindromul Foster-Kennedy: anosmie, atofie optică ipsilaterală, edem papilar contralateral). În leziuni care interesează hipocampul pot să apară crizele uncinate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]