1,812 matches
-
diferenței de religie, Biserica ortodoxă și-a îndeplinit misiunea în mod firesc. Autoritățile austro-ungare, biserica oficială, catolică nu au creat probleme deosebite populației locale, pornind de la ideea menținerii liniștii necesare în orice zona frontalieră. În toate satele mai mari din potcoava Branului au fost construite biserici. Locuitorii cătunului Drumul Carului, încă puțini la număr, aproximativ 50 de familii, erau arondați la Bisericile din satul Cheia sau Fundata, deși distanțele depășeau 6-9 kilometri, la fel ca și școlile primare. Cel de al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
dificilă parcurgerea curbelor, unele aproape de 180 de grade, dovadă sunt frecventele accidente pe această rută. În plus, ne-am permite să apreciem că acest traseu ar trebui să devină unul majoritar, dacă nu exclusiv, turistic. Armonia reliefului din depresiunea sau potcoava Branului merită cu prisosință să fie conservată și admirată de adevărații iubitori de frumos, să devină o atracție irezistibilă pentru turiștii continentului și nu numai. VISURI DESPRE VIITOR Gândind la viitor, sunt confruntat cu două tendințe diametral opuse: dorința firească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Carului ar putea deveni una dintre cele mai căutate stațiuni montane din România și de ce nu chiar din Europa. Depresiunea Branului este unică în Europa. Toate comunele Branului de sus merită să cunoască o dezvoltare corespunzătoare nivelului valorilor lor naturale. Potcoava Branului poate și trebuie să devină o destinație de referință în turismul european și mondial. Pentru aceasta autoritățile statului român, de la cele naționale la cele locale, ar trebui să aibă în vedere câteva elemente fundamentale de încurajare a unor investiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
1978 13. Răuțescu, Ion, preot, "Dragoslavele", Câmpulung-Muscel, 1937 14. "România în anii primului război mondial", Editura Militară, București, 1987, volumul I Album Fig. 1 Piatra Craiului și culmile pitorești, iarna, văzute din Drumul Carului (forme frământate ale reliefului din interiorul Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
14. "România în anii primului război mondial", Editura Militară, București, 1987, volumul I Album Fig. 1 Piatra Craiului și culmile pitorești, iarna, văzute din Drumul Carului (forme frământate ale reliefului din interiorul Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig. 8 Pâlc de case în Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig. 8 Pâlc de case în Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe Drumul Carului și împrejurimile (vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul) Fig. 10 Noua biserică, în stil maramureșean, din Drumul Carului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi Fig. 25 Drumul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi Fig. 25 Drumul vechi, cu fundalul Bucegilor, partea dreaptă a Potcoavei Branului Fig. 26 Panta Drumului vechi, masiv de stâncă Fig. 27 Stânca spartă cu mii de ani în urmă pentru croirea Drumului Fig. 28 Drumul vechi, devenit un fel de uliță a satului Fig. 29 Bifurcația Drumului vechi Fig. 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de nopți. "Copila rochia și-o scoase/Și-atunci putui privi cu drag.." Ai mei mă duceau cu forța la frizer, nu îmi plăcea să mă tund nici acum nu vreau să îl tund pe fiul meu undeva în complexul Potcoava, iar lîngă frizerie era librăria. Am scăpat înăuntru, am fugit și, drept recompensă, ai mei au trebuit, vrînd-nevrînd, să îmi cumpere o carte. Captură. Trofeul meu. Am examinat rafturile. Am întins mîna spre O mie și una de nopți. Povestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Titus Popovici de la niște schițe neînsemnate la Străinul, de Marin Preda de la nuvela Calul la Moromeții, de Petru Dumitriu de la Euridice la Cronica de familie și Pasărea furtunii, ca și faptul că Mihail Sadoveanu a scris Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă, că Zaharia Stancu a scris Desculț, Camil Petrescu, Un om între oameni, Mihai Beniuc, Ură personală toate acestea dovedesc că îndrumarea de către partid a fost bună și că ea trebuie să continue". Optimist, încrezător în vremurile care vin, atenționează: cărțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mică, Jana Braia, cunoscută mai apoi și căpătându-și celebritatea cu numele de Ioana Radu, pseudonim dat de Ion Filionescu, compozitorul și pianistul lui George Enescu, atunci când ea a cântat prima oară la radio. Avea să susțină recitaluri apoi la Potcoava, la Princiar, la Motanul negru și Cina. Tot alături de ea va debuta o altă voce minunată, Eugenia Nedelea, fata cu glas de privighetoare, cu triluri în voce, căreia însuși marele Enescu îi va îndruma pașii carierei, mai întâi numind-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
invocase motivul că dacă o să fie reparată casa n-o să avem cu ce o umple... , am făcut portretul (În culori de ulei) al actorului Matei Millo pe care l-am Înrămat și l-am și donat. Cu alte cuvinte avem potcoavele... dar nu avem calul... (casa reparată!...). Exponate s-ar găsi dar casa În primul rând ar trebui reparată. Dacă aveți posibilitatea insistați la județ (la Cultură), că am impresia că cei de acolo produc dificultăți celor de la Centru (București) că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ei. * * * Tyr, de unde regele Hiram i-a trimis pe calea mării lui Solomon, aliatul său, aurul și lemnul prețios cedru, chiparos și santal necesare înălțării primului Templu. Pe vremea când Isus a trecut pe aici, hipodromul roman în formă de potcoavă încă nu exista. Foarte bine păstrat, cu spina sa mediană și cu gradenele sale, înconjurat de blocuri care au mușcat fără rușine din spațiul verde, el dă înspre o zonă semiindustrială à la De Chirico, presărată cu arcuri de triumf
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să vorbești la persoana întâi, să te imaginezi pe tine ca subiect, autonom și distinct de tribul tău evident batjocorit. Ai dreptate. Toate acestea se leagă între ele și nu poți decât să alimentezi "neputința, acest sentiment panarab". Acestea sunt potcoavele de la picioarele mersului vostru înainte, ale acestei a doua Nahda, renașterea pe care tu o invoci din toată inima prima s-a stins, spui tu, la Beirut, în timpul asediului israelian din 1982, atunci când arabismul progresist și laic a trebuit să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Răscoala și Cuza-Vodă. Lipsa de pământ. Sărăcia cu fudulia la un loc. În războiu a fost și acu nimeni nu se mai gândește la el. Istoria cu starețul preoții din ziua de azi și învățăcelul de la Socola (natura) Ghete cu potcoava cât francu. Ferdinand și cu femeia lui când au trecut spre Broșteni... Feciorul lui a fost în Vlașca: acolo oamenii ziceau că vreau să moară, nimic nu vreau decât să moară decât să se năcăjească (ei zic: caznească) Doctorul Davila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subțire unul cu altul pe când femeile duc toată treaba gospodăriei. Doi Velicoruși beți. Unul roagă pe cellalt să-i cânte ceva ca să-l facă să plângă.. Cellalt se înduplică și-l întreabă dacă vrea să-i cânte despre caielele dela potcoavă. Da! Atunci începe: Caiele de potcoavă, de potcoavă... Cellalt: Ah, ah ah! destul... destul! Mai tare nu pot plânge, îmi face rău! "Harmoșca" Un tip plin de maximele amare ale lui La Rochefoucauld. Le citează ori le parafrazează necontenit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duc toată treaba gospodăriei. Doi Velicoruși beți. Unul roagă pe cellalt să-i cânte ceva ca să-l facă să plângă.. Cellalt se înduplică și-l întreabă dacă vrea să-i cânte despre caielele dela potcoavă. Da! Atunci începe: Caiele de potcoavă, de potcoavă... Cellalt: Ah, ah ah! destul... destul! Mai tare nu pot plânge, îmi face rău! "Harmoșca" Un tip plin de maximele amare ale lui La Rochefoucauld. Le citează ori le parafrazează necontenit cu răceală în fața ticăloșiei omenești. Această cărticică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treaba gospodăriei. Doi Velicoruși beți. Unul roagă pe cellalt să-i cânte ceva ca să-l facă să plângă.. Cellalt se înduplică și-l întreabă dacă vrea să-i cânte despre caielele dela potcoavă. Da! Atunci începe: Caiele de potcoavă, de potcoavă... Cellalt: Ah, ah ah! destul... destul! Mai tare nu pot plânge, îmi face rău! "Harmoșca" Un tip plin de maximele amare ale lui La Rochefoucauld. Le citează ori le parafrazează necontenit cu răceală în fața ticăloșiei omenești. Această cărticică este evanghelia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
naște prunci și în vremea cât soții lor sunt departe, așa vârtute au acești oameni. Cristea se duce la un cămătar creștin ca să împrumute parale. Duce amanet un inel de aur și o răcliță de argint cu o bucată de potcoavă dela calul ostașului lui Dumnezeu Dimitrie dela Salonic. Cămătarul cântărește răclița fără potcoavă, arătând că pentru acel fier sfânt și mai presus de orice negoț nu poate da nimic, pe când pentru un argint prost și aur ticălos poate da câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acești oameni. Cristea se duce la un cămătar creștin ca să împrumute parale. Duce amanet un inel de aur și o răcliță de argint cu o bucată de potcoavă dela calul ostașului lui Dumnezeu Dimitrie dela Salonic. Cămătarul cântărește răclița fără potcoavă, arătând că pentru acel fier sfânt și mai presus de orice negoț nu poate da nimic, pe când pentru un argint prost și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însă mai subsistă la unii bărbați pretențioși de la Chișinău. Știința filologică rusească, după cât se vede, tinde să statornicească adevărul, spunându-și cuvântul prin reprezentanții ei atunci când s-a vorbit despre traducerea în limba moldovenească a lui Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă. Joi 17 dechembrie. Asară, la Ambasada R.P.R., masă. Participanți, pe lângă personalul Ambasadei, Boris Polevoi, Apletin, Surcov, Novicov, Geo Bogza, Vraca. Astăzi, cătră amiază, a venit la mine Constantinovschi, traducătorul Nadei Florilor. Mi-a vorbit de pretențiile traducătorilor în situația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a mulțimii cailor. Au cai mici, dar foarte buni la muncă, nu se prea deprind cu grajdul; chiar în mijlocul iernii pasc pe câmp și învățați de desprinderea zilnică și de nevoie ei zdrobesc cu copitele lor, deși nu au potcoave, gheața acoperă iarba.” Așadar, oștile Țărilor Române, aveau în secolele XIV-XVI efective foarte mari în comparație cu oștile feudale din apusul continentului. Aceste oști erau alcătuite din luptători care se bucurau de aprecieri laudative din partea străinilor care i-au cunoscut. Tactică și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu s-a mai pomenit”. Voinicul din acest tip de colindă pare să se întoarcă în contingent în urma unei incursiuni în timpul sacru, căci textele ce dezvoltă acest motiv al vivificării naturii se deschid toate cu o dimensiune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]