1,967 matches
-
Tir nici o plată, nici el, nici oastea lui, pentru slujba pe care a făcut-o împotriva Lui. 19. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată că dau lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, țara Egiptului; el îi va ridica bogățiile, o va prăda, și o va jefui; aceasta va fi plata oastei lui! 20. Ca plată pentru slujba făcută împotriva Tirului, îi dau țara Egiptului; căci pentru Mine s-au ostenit", zice Domnul Dumnezeu. 21. "În ziua aceea, voi da tărie casei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și sulițele; și șapte ani vor face focul cu ele. 10. Nu vor lua lemne de pe cîmp și nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face focul cu armele. Vor jefui pe cei ce i-au jefuit, și vor prăda pe cei ce i-au prădat, zice Domnul Dumnezeu." 11. " În ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormîntare în Israel: valea călătorilor, la răsăritul mării moarte, și mormîntul acesta va astupa trecerea călătorilor. Acolo vor îngropa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
face focul cu ele. 10. Nu vor lua lemne de pe cîmp și nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face focul cu armele. Vor jefui pe cei ce i-au jefuit, și vor prăda pe cei ce i-au prădat, zice Domnul Dumnezeu." 11. " În ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormîntare în Israel: valea călătorilor, la răsăritul mării moarte, și mormîntul acesta va astupa trecerea călătorilor. Acolo vor îngropa pe Gog cu toată mulțimea lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
malurile lui de la En-Ghedi pînă la En-Eglaim, și vor întinde mrejile; vor fi pești de felurite soiuri, ca peștii mării celei mari, și vor fi foarte mulți. 11. Mlaștinile și gropile ei nu se vor vindeca, ci vor fi lăsate pradă sării. 12. Dar lîngă rîul acesta, pe malurile lui de amîndouă părțile, vor crește tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va veșteji, și roadele lor nu se vor sfîrși; în fiecare lună vor face roade noi, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru care banul se face ușor și se sparge ca aburul. Ni „se rupe“ de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare-n pix“ de prezent. Tot ce am - beau acum. Trăim
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din viața mea de spectator. Iertați-mă, dar nu pot să nu-mi etalez public indignarea. Prea am așteptat cu înfrigurare să văd D’ale carnavalului în viziunea lui Silviu Purcărete, cu Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu, ca să mă las pradă așa de ușor resemnării. Când am ajuns în fața Operei Române, unde era pro gramat spectacolul (în cadrul Festivalului Național de Teatru), am fost deopotrivă încântat și îngrozit de mulțimea care umpluse platforma din fața clădirii (90% tineret, lucru ferme cător) ca la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să sune fals. Prietenii mei nu se schimbaseră. Lăudau și acum, când se ivea prilejul, armonia și liniștea pe care le aflau în preajma mea. Dar eu nu eram sensibil decât la disonanțele, la tulburarea ce mă năpădea; mă simțeam vulnerabil, pradă acuzării publice. Semenii mei nu-mi mai păreau a alcătui auditoriul plin de respect de până atunci. Cercul în mijlocul căruia mă aflam se frânsese, iar ei se înșiraseră pe un singur rând, ca la tribunal. În clipa în care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și de prisăci și de poieni de fânaț în Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri...și pe drepții robi țigani...” Ei bine, ele au pierdut o asemenea comoară, dar nu oricum, ci: „În zilele lui Ioan voievod, când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când însuși a pierit.” În acea clipă mi-am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lor ocini... Acele privilegii și drese...toate au ars în tainița sfintei mănăstiri...” „Știi când s-au întâmplat aceste fapte, fiule?” Nu știu, sfințite părinte. „ Apoi acestea s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla mereu. Nu-i nici o mirare. Dacă plecau turcii, veneau tătarii cu cazacii, apoi lehii sau armatele moschicești...Toți aveau același gând: să pună mâna pe bogățiile țării și să ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să descifrez scrisoarea patriarhului, cu toate că ochii mi se lipesc de somn: „Scrisoarea de față a smerenii noastre vădește că mănăstirea ce a închinat-o Sfântului Mormânt răposatul Ioan Hadâmbul, care este de la Dealu Mare, viind acolo Dumitrașco voievod, constantinopolitanul, a prădat-o; după aceea s-au tâmplat războaie și au venit în țara aceasta leși, turci, tătari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă...și încă oamenii ce erau pe moșiile ei, unii au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine și alți boieri, și mazili și feciori de boieri de țară s-au tras de acolea și la Cetatea Neamțului...prădând și jăcuind pre toți, și mănăstiri, și boiari, ... fără de nici o milă;...și fiindu și turci neguțitori prin târguri, trimitea podgheazuri... de-i robiia pre turci și-i ducea plocon ghenerariului de Brașău...Care fapte...stăpânii noștri, n-au putut suferi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâna noastră, atunci și noi am ieșit dintr-acel prepus de către stăpâni, numai după izbândă ce-am făcut, pornindu ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului,... Însă tătarâi cum au trecut Siretiul au și început a prăda și a robi țara până în munte... Și nici cu atâta nu s-au părăsit acel Vasilie Ceaurul, ce iarăși au început a face podgheazuri și a prăda pâr-și spre Prut la ținutul Covurluiului și a Fălciiului...Și cuibul le
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din Cetatea Neamțului,... Însă tătarâi cum au trecut Siretiul au și început a prăda și a robi țara până în munte... Și nici cu atâta nu s-au părăsit acel Vasilie Ceaurul, ce iarăși au început a face podgheazuri și a prăda pâr-și spre Prut la ținutul Covurluiului și a Fălciiului...Și cuibul le era la mănăstire la Cașin, și la mănăstirea Mira, unde și acolo, din porunca puternicii împărății în două rânduri am mers cu mulțime de tătari...de i-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod. De această dată, la 5 iunie 1741 (7249), voievodul spune că: „Facem știre tuturor cui să cade a ști...domniia mea, cugetând...socotit-am pentru a noastră sfântă mănăstire ce se numește Sfeti Arhangheli (Frumoasa n.n)... care fiind prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății, moscalie (ruși n.n), ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământ, și rămâindu...la slabă stari și având trebuință de iznoavă a să milui și a să întări, socotit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
turburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de subt supravegherea lui? Poate că femeia, ca și banii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui, răpindu-i voluptatea și alimentul curiozității. Vroiau să-1 prade și să-1 lase pustiu între chiuvete și fiole! ... Și obrăznicia mitocancei! îi oferise leafa grăjdarului. Cei cinci mii de lei nemeritați, neașteptați pentru acea haimana de uliță, lui, prințului Maxențiu, pentru 202 sănătatea iui scumpă, pentru plămânii lui prețioși! . . . Profesor
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pisicul - un mieunat prelung, la fel de trist, ba, mai mișcător, mai iscător de emoții, celor, care, bucuroși cum nu mai fuseseră vreodată, făceau cu mîinile și-și luau la revedere, de la cei ce rămâneu la domeniu, pentru trei zile, lăsându-i pradă liniștii și singurătății. Totul a fost ca-n povești. Și mai tare, și mai ca dincolo de povești, a fost, revenirea. întoarcerea acasă. Căci, după ce au făcut cotitura, de la Fagul Stingher, au rămas, cu toții, muți, de uimire. Nu le venea a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu trei copii ai lui iar eu mai potrivit că timpurile-s foarte grele, scumpete mare și câștig puțin. Dragă soră, ce mai faci tu, cum te lauzi cu viața, după cum văd îți merge cam prost, am auzit că teau prădat hoții. Termin cu dragoste aceste rânduri și rog răspuns și adresa bine și frumos scrisă. Al tău frate care te iubește.” Bun băiat era și Minu Burăh care se însurase la patruzeci de ani, când avea deja prăvălia lui. Deși
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Bobby. Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la celălalt frate, Santiago, care Învață În Statele Unite, care a plecat azi cu prietenul lui, Lester, Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la ei cu camioneta Mercury, care Înaintează repede pe bulevardul Javier Prade?, uitați-vă la mine, nu s-a Întîmplat nimic, absolut nimic, numai că Vilma e o tîrfă mai stricată decît acum cîteva clipe cînd am deschis fereastra, mult mai stricată decît azi-dimineață: azi-dimineață, cînd el a simțit pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
niseală. Smulgându-și perii de disperare în fața rivalului său prodigios, Zavaidoc încercă mai întâi să-l învingă cu mijloace nobile. Pierdu nopți întregi la pianul hodorogit din odaia unde locuia, la Gavrilescu, încercând să mai facă vreun cântec de succes. Pradă unei dezolante lipse de inspirație, fură o melodie de la Sinatra și fu prins. Când mai ieșea pe scenă, avea acum parte mai mult de cotcodăceli și fluie rături. Atunci apelă la Borilă de la Bariera Ver gu lui. Tâlharul, cu un
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
era lîngă el, și a zis: "Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră." 4. Ascultă, Dumnezeul nostru, cum suntem batjocoriți! Fă să cadă ocările lor asupra capului lor, și dă-i pradă pe un pămînt unde să fie robi. 5. Nu le ierta fărădelegea, și păcatul lor să nu fie șters dinaintea Ta; căci au necăjit pe cei ce zidesc." 6. Am zidit zidul care a fost isprăvit pretutindeni pînă la jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
curtea inamicului. Se înscriseseră împreună la Universitatea Nebraska-Kearney, pe care Rupp o terminase în patru ani, iar Mark și Duane reușiseră să totalizeze patru ani împreună. Rupp acceptase o „slujbă în telecomunicații“ în Omaha, lăsându-i pe Duane și Mark pradă unor vieți de cărat mobilă și citit contoare de gaz. După opt luni, Rupp se întorsese în oraș fără vreo explicație, dar cu un plan pe termen lung care să le asigure tuturor succesul profesional. Reuși să obțină un post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tot, în afară de taciturnele lebede invadatoare și de un singur bâtlan derutat care mai rezistaseră aici înainte ca zăpada să se transforme în mocirlă și ca adevăratul motiv de amorțire să-și facă apariția. Cu siguranță, n-o făceau pentru sănătate- pradă zile în șir lapoviței mărunte care le intra pe sub piele. Nici din rațiuni economice. Doar o ispășire de nepătruns, agățată de sânul odinioară tânăr și verde al lumii noi. — Ascunși în obscuritatea aceea vastă de dincolo de oraș, îi spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
presfințitului mitropolit chir Gavril și cine le va lua de la sfânta mănăstire să fie neertat de Dumnezeu, blestemat și afurisit. Și fiind făcut de Nifon egumenul, la leat 7269 (1761) Iulie 8”. Între anii 1733-1765, Moldova a fost călcată și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a luat din odoarele Mănăstirii Secu pentru biserica curții domnești „Sfântul Aer” ctitoricesc donat
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cu fața În țărînă, iar ceilalți au rupt-o la fugă spre pădure țipînd. Astfel, dintr-o singură lovitură, s-a instaurat și creștinismul și guvernul. Acum spaniolii și-au Întors privirile spre satul indian - Începură să jefuiască și să prade cu priceperea ce ți-o dă experiența Îndelungată, dar, pe măsură ce treceau din colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de smaralde și constatau că nici măcar cănile sau castroanele sau tacîmurile nu erau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ținut și l-au tras Înapoi, dar era prea tîrziu: omul celălalt ieșise din prăvălie strigînd În gura mare și s-a Întors cu un polițist. „Ce-nseamnă asta?“ - zice polițistul și ne măsoară pe toți cu privirea. „M-au prădat“ - zice tatăl tău - „și-acum, ca niște bestii crude, afurisite și sîngeroase ce sînt, stau acolo și pun la cale moartea mea.“ Ei, dacă mai zicea ceva, ne băga pe toți În bucluc. Luke l-a zgîlțîit odată și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]