1,102 matches
-
a coborât Ceaușescu, din celălalt "suita", între care Oprea și Ștefan Andrei. Ceaușescu era în salopetă, cu cizme de cauciuc și binecunoscuta-i șapcă. Imediat după coborâre a și fost înconjurat de "ai mei", dotați cu camere de luat vederi, prăjini cu microfoane, aparate de fotografiat, reportofoane, care l-au asaltat în engleză, franceză, germană, spaniolă, cu tot soiul de întrebări. Nu fusese informat că o să fie prezentă și "presa străină" și în primele momente a fost descumpănit. S-a întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu poftă: Iată-mă și bărbier la "Poarta Fericirii"... Și eu strig faima Moldovei și-a numelui tău! strigă Mihail. Și tu, Brutus, fiul meu?!" Ei drăcie! spune Ștefan pipăindu-și nasul N-o să mai ajungi la el nici cu prăjina. Hai, să lăsăm gluma! Și... și, vă rog... să nu mai cutezați a-mi da mie meritul biruinței, că n-oi fi vreun arhanghel focos pogorât din Ceruri, continuă el cu voce aspră. Să dăm laudă Domnului: "Acolo, Sus, cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au dat o altă pată de culoare calitativă prin fragmentul din Steaua fără nume sau cu dansul modern și latino. Am remarcat și un reușit Moment Caragiale, netrecut în program. Jocurile populare, pregătite de Maria Borș, acompaniate de formația Zece prăjini (copii ai titularilor) au îmbogățit cromatica artistică a serbării școlare, care prin conținut și calitate a depășit media manifestărilor de acest gen. Totul mi s-a părut îngrijit, făcut cu multă muncă, cu pasiune, sinceritate și competență. Un alt punct
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a coborât Ceaușescu, din celălalt "suita", între care Oprea și Ștefan Andrei. Ceaușescu era în salopetă, cu cizme de cauciuc și binecunoscuta-i șapcă. Imediat după coborâre a și fost înconjurat de "ai mei", dotați cu camere de luat vederi, prăjini cu microfoane, aparate de fotografiat, reportofoane, care l-au asaltat în engleză, franceză, germană, spaniolă, cu tot soiul de întrebări. Nu fusese informat că o să fie prezentă și "presa străină" și în primele momente a fost descumpănit. S-a întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
face în prezența chilienilor care îl acompaniază"! Mare-i grădina lui Dumnezeu! 1. Dacă aș fi reușit această performanță, gardul ambasadei fiind foarte înalt peste 3 metri greu de sărit chiar și de campionul mondial și olimpic la săritura cu prăjina, Serghei Bubka, s-ar fi declanșat imediat alarma. 2 Cred că orice cheie care "merge" pe o parte, merge și pe cealaltă. (în acest context, neavând studii de lăcătușerie, nu-mi imaginez dacă Sfântul Petru are două chei de la Poarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de ministru. Nu știu de ce, îmi vine în minte tocmai acum o comparație din discursul de recepție rostit de Vasile Pârvan la primirea lui D. Gusti la Academie: era vorba de oamenii fără caracter, care se cațără cu ușurință pe prăjina onorurilor sociale, ca o maimuță, pe când adevărații oameni se zbat și muncesc fără preget pentru fiecare treaptă. Prietenul Grigore Arakian, care a fost de față la acest discurs, spunea că întreaga comparație este o ironie usturătoare a lui Vasile Pârvan
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vadă tipărit. Având un defect de vorbire, e de mirare cum se descurca la conferințe Aurel Stino. Într-o toamnă, la liceul „Nicu Gane” din Fălticeni a picat de la Pașcani un repetent; pe numele lui Holban, era lung cât o prăjină și mai bâlbâit decât Stino. Cum avea obiceiul, la prima oră profesorul l-a întrebat: - C... cum te cheamă, f... f. frumușelul? Cât era el de lung, băiatul s-a sculat în picioare și a început să dea drumul din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
La Paris, nici pomeneală de așa ceva. Pentru asta trebuie mers în altă parte, mi-a explicat Pastenague. Dar costă... Cotidianul, 24-25 august 2002 Metoda franceză De când s-a văzut în Dicționarul autorilor francezi - secolul XX, lui Tsepeneag nici cu o prăjină nu-i mai ajungi la nas. Nu vezi că e în dicționar și Sanda Stolojan? îi spun eu printre dinți. Așa de-al dracului! Ca să-i stric plăcerea... Nu zice nimic, iese din odaie, nu știu unde se duce. Îi strig din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
un local pentru primărie, dispensarul și o sală de spectacol, local care se va numi Casa Obștei, iar din 1936, Căminul Cultural Model Dodești. Terenul pentru această construcție va fi donat de domnul V. I. Popa, în suprafață de 8 ½ prăjini cu următorii vecini: Vest - curtea bisericii Est- drumul public Nord - Costache Zaharia și Ruxanda Gh. Apostu Sud - V. I. Vasiliu În perioada anilor 1935 - 1938 în comuna Dodești, prin hărnicia echipei Regale Studențești și a dodeștenilor, vor fi realizate următoarele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
intră și Iago și ultimul „colaborator” al cooperativei „Ochiul și Timpanul”. *Ghiță Neagu îmi relatează o „scenă de azil de boli nervoase”: din ordinul primarului Săndulache, în parc, mai mulți profesori erau cățărați în copaci și băteau frunzele cu niște prăjini, pentru a le da pe toate jos și a nu mai reveni cu elevii la strînsul lor. „Dom’ Călin, treaba asta ar trebui fotografiată!” „Dar și scrisul o poate reține”, i-am răspuns. *„La Chine populaire renie le «communisme de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
S. Ț.: Era atacată pielea de substanțele chimice care se puneau pentru o desalinizare aproximativă. În plus, parcelele alea pline de apă erau separate de diguri mai mici, iar caraliul mergea pe digul ăla care despărțea parcelele și cu o prăjină pur și simplu îți crăpa spatele dacă încercai să te ridici, pentru că nu puteai sta toată ziua aplecat să plantezi orez. Cine cunoaște aceste aspecte? Eu nu cred și nu pot să cred că ordinele de sus erau așa. Se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ordinele de sus erau așa. Se dădeau, de bună seamă, ordine care aveau duritatea lor dar ordinele care se primeau erau înzecite. Nu i-am înțeles niciodată, prin tot ceea ce am încercat să înțeleg, de ce sergentul acela lovea deținuții cu prăjina pentru că nu stăteau aplecați, că se mai ridicau să-și îndrepte spatele? Pentru că nu-l avansau mai mult de gradul de sergent, pentru că era prost și fără școală, nu era mai mult decât un ciomăgar și rămânea în postura aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dona școala - comunei, cerere înregistrată sub numărul 486/1896 la primăria comunei, ea solicită ca școala să poarte numele Marelui dispărut, iar comuna să nu poată nici înstrăina nici schimba destinația ei. În afară de școală, ea mai dona comunei și 40 prăjini teren pentru trebuința școlii, dar și 10 stupi cu albine care să fie așezați în grădina școlii, exprimându-și suplimentar dorința ca „învățătorul împreună cu copiii din școală să se ocupe cu stupăritul, căutând înmulțirea lor și a se face o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după ce am ieșit din seminar la 1841, am fost învățător la o școală sătească boierească, la Șerbești, în ținutul Neamțului. Proprietarul Iancu Cantacuzin zidise niște încăperi foarte bune lângă biserică. Aveam de la el masa, salariu de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și episcopia să-l culeagă și să și-l ridice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și episcopia să-l culeagă și să și-l ridice de pe ogor...” În anii următori, când de la 1806 și până la 1812, Moldova a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și episcopia să-l culeagă și să și-l ridice de pe ogor...” În anii următori, când de la 1806 și până la 1812, Moldova a fost ocupată de ruși, în luptele cu turcii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lei bani, care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acuma câtă camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules, i-au cărat în Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839? În volumul III din colecția domnului Sturdzașcheianu, găsim aceste prețuri. În județul Bacău, ziua de prășit, socotindu-se câte 1/5 pogon pe zi - ceea ce face tocmai 6 prăjini - se plătea cu 1 leu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839? În volumul III din colecția domnului Sturdzașcheianu, găsim aceste prețuri. În județul Bacău, ziua de prășit, socotindu-se câte 1/5 pogon pe zi - ceea ce face tocmai 6 prăjini - se plătea cu 1 leu 30 parale, și ziua de cărat cu 4 boi se plătea 18 lei. Acuma să facem răfuiala, admițând că s-a făcut căratul numai cu 2 boi, și prin urmare să socotim numai cu 9
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zile desfăcutul și urcatul în coșer fac - 72 lei Total 149 lei 00 parale. Pentru lucrul unei fălci de păpușoi trebuia să se plătească, în județul Bacău, în anul 1839, suma de 149 lei, ceia ce face că pentru 109 prăjini se plătea 186 lei 29 parale. Prin urmare la cei 200 lei, țăranii din Mărgineni, au plătit căpitanului Iojă, pe 105 zile, un procent de 186 lei. Prin o regulă de trei simple, aflăm că la cei 200 lei au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vizitatori și spectatori, au ținut să nu piardă evenimentul și au înfruntat vremea năprasnică. La celelalte ediții au intrat jocurile populare ale doameni profesor Maria Borș, dansurile țigănești coordonate de doamna profesor Elena Motaș, cu orchestra de tineret de la Zece Prăjini. Cele două coruri renumite ale școlii, conduse de domnii profesori Viorel Bârleanu și Gheorghe Honciuc, au participat la două ediții, creând o atmosferă specială. Anul acesta, prima zi de școală după greva care a durat trei săptămâni a coincis cu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
spiritului tradițiilor străbune prin reînvierea unei sărbători populare importante pentru strămo șii noștri, Noaptea de Sîntandrei. Obiectivele proiectului sunt legate de redarea scenică a ritualurilor și practicilor de Sântandrei- colaborarea cu formații populare din școală și comunitate- Fanfara de la Zece Prăjini, descoperirea pasionaților de tradiție populară romînească în rîndurile elevilor școlii, formarea viitorilor coordonatori de proiecte culturaleelevii Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași, contracararea noianului de kitsch (tendințelor de pseudoartă și prost gust, caracterizate prin platitudine, imitație superficială), punerea în valoare a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]