3,357 matches
-
satului Paraschiv Baștea. Foame am indurat mai mult după ce am revenit la Rucăr. Când eram de vreo 5 ani, plecam primăvara după frunză verde de fag, după lăpuș, măcriș și mălaiul cucului, iar mai târziu după fragi, zmeură, affine, mure, prăjituri și alte bunătățuri n-am mâncat cât ați fost voi micuți. Cam prin octombrie-noiembrie frontul s-a mutat mai aproape de noi (ca și când ar fi fost vreo bucurie!), pe culmea Pravățului. Aici a fost adus și Regimentul 7o Dorobanți, format din
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
și autografelor pe cărțile oferite de Marilena Velicu. Nu știu ce să cred și cum să înțeleg oferta autoarei, dacă trec alături cu privirea la „bufetul rece” de alături, în spațiosul „pronaos” al lăcașului. Multe specialități de pește, de tot atâtea soiuri, prăjituri, salate, icre proaspete, sucuri, apă, cafea... Doamne, câtă pricepere și muncă! Toate, procurate de el, fericitul soț, dar preparate de ea, fericita soție. Calificativ maxim! Au fost delicioase, fără excepție... După ce s-au făcut multe fotografii, inclusiv de grup, a
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
său spre desăvârșire. Dezamăgit de lacrimile clipei ce i s-au etalat în casa amintirilor cred că fiecare a încercat să caute momentele însorite și le-a descoperit în zâmbetul cald al mamei, în leagănul copilăriei, în surâsul dragostei, în prăjitura pe care o gătea bunica, în fiecare mică sau mare realizare a vieții, dar a constatat că fericirea aceasta de-o clipă a fost și ea așa, doar o tristă umbră câștigată după o muncă istovitoare. Am citit zilele acestea
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
născătoare de un alb imaculat, Îmbrăcată în turquaz de un fluture-mpărat, Mă visez copil în casa decorată cu icoane, Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
ce dă la musafiri și ai venit și matale cu 60 de ouă și nu mai știam ce să fac cu atâtea, iar Rozica a spus că e păcat să se strice, că ouăle costă, și a început să facă prăjituri și plăcinte și budinci, să-mi fie sănătoasă, că am cheltuit pe zahăr, cacao, spanac și brânză nouă la sută încă de zece ori pe atâta, și înțelegi chiar și matale ce economie grozavă mi-ai făcut! Acuma, ai foarte
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
în detaliu. Vreau să am ce discuta cu Silviu...un arhitect-cofetar! La ultima nuntă (de rromi), a făcut tortul miresei în formă de Castelul Schonbrun ( de la Viena)...cu parcări și mașini în parcare...cu grădină, lac...totul comestibil! “Câte două prăjituri, pe două farfurii...o savarină și o felie de krantz pe fiecare!” „Nu! Una...una! Pe una, o savarină...pe alta, felia de krantz!” “Și câte un suc de portocale, la fiecare!” “Nu! Câte un pahar de apă plată la
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]
-
se contraziceau două bătrânele...surori. Îmi pun mâna la frunte și râd înfundat: așa fac și eu cu soră-mea când mergem în oraș. Doar când ne întâlnim de pomenirea părinților noștri, am voie tot ce vreau...chiar și două prăjituri ...și suc! Mă ridic și plec spre casă... Iubesc orașul ăsta! Timișoara, 09.09 2011 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Un ceas de promenadă! / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]
-
ne îndreptăm spre stânga, trecând din nou printre sculpturile grecești și intrăm în Sala Colecțiilor africane și americane: sculpturi în lemn, în piatră, obiecte din aur și argint. În prelungire - cofetăria și restaurantul. Intrăm în cofetărie, servim în grabă o prăjitură cu cremă de ciocolată, bem o cafea. Mai prindem putere! Urcăm la etajul doi, considerat inima acestui muzeu. Aici este expusă arta din secolul XV până în secolul XIX, copii după Goya, Dürer și Rembrandt. În această sală a sculptorilor și
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
orice mâncare... Stewardeza o întreabă și ea dacă se simte bine. Îi lasa totuși tăvița cu mâncare pe măsuța din fața ei. În sfârșit o văd - cu coada ochiului - că inspectează conținutul - bea o înghițitură din sucul de portocale, apoi ia prăjitura și o mănâncă încet... Lacrimile se preling în continuare... Îi ofer și prăjitura mea. Se uită la mine cu niște ochii mari, albaștri și rotunzi, dar mânjiți de rimelul scurs... îmi mulțumește, îmi zâmbește vag și mă refuză desigur. Mă
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
totuși tăvița cu mâncare pe măsuța din fața ei. În sfârșit o văd - cu coada ochiului - că inspectează conținutul - bea o înghițitură din sucul de portocale, apoi ia prăjitura și o mănâncă încet... Lacrimile se preling în continuare... Îi ofer și prăjitura mea. Se uită la mine cu niște ochii mari, albaștri și rotunzi, dar mânjiți de rimelul scurs... îmi mulțumește, îmi zâmbește vag și mă refuză desigur. Mă așteptam. După care îmi spune: „Vă rog să mă scuzați... nu aș vrea
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
mai în glumă, dar fără să-mi dau seama că de fapt eram o marionetă în mâna Satanei. Le ghiceam colegilor mei și ei erau tare încântați că Eli le ghicește. Veneau cu cești de cafea, bineînțeles veneau cu o prăjitură, cu un măr, cu un dar ca să le ghicesc, iar eu nu vedeam ceva rău în asta și nici ei. Dar, pe zi ce trecea, această practică mă lega tot mai puternic cu niște legături demonice invizibile, care nu le
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
cerneală. Abia prin liceu am învățat să scriu citeț. Aveam un vecin profesor. Băiatul lui, Dan, era coleg de clasă cu mine și prietenul meu cel mai bun. Părinții lui mă primeau în casă cu mare drag, mă serveau cu prăjituri, după care profesorul îi dădea lui Dan o palmă peste ceafă: - Tu de ce nu poți, mă, să înveți așa bine ca Viorel ? Viorel eram eu. Acasă mi se spunea Dan, dar în clasă eram Viorel nu pentru că pe învățătoare o
ŞCOALA DE IERI de DAN NOREA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349545_a_350874]
-
domnul Valentin Șerban (pentru tradiționale și gustoasele mâncăruri românești), solistei de muzică populară Mariana Bălan, doamnei Daniela Silivaș-Harper, campioană olimpică la gimnastică, tinerei gimnaste Denișa Gligor-Silion, doamnei Geta Stănescu (pentru decorurile minunate), româncelor săritoare care au donat tăvi întregi de prăjituri românești „de casă”. Împreună, am demonstrat că nația română nu se dezminte și că românul „la nevoie se cunoaște”! Mara Circiu: Dragă Darina și Ana-Maria, vă mulțumim pentru acest frumos eveniment și ne mândrim cu voi. Împreună, am adus o
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
verde, cum ieșea o trupă, intra alta. Îmi amintesc de iarna când eram în clasa a XII-a și m-am dus în seara de Ajun, cu Săndel, la cimitir la Radu, cu lumânări, ne-a dat mama pițărăi și prăjituri să dăm de pomană. Îl vedeam parcă pe Radu întinzându-mi „Muntele vrăjit“ de Thomas Mann la ziua mea, luându-mă în brațe și sărutându-mă, invitându-mă la dans, în holul Casei de Cultură și voiam să strig „Nu
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
ieșiseră primii din clădire. Andrei îi urma tăcut.. Pășiră cam o sută de metri. - Aici stau eu, spuse Andrada. Nu urcați la mine, în garsonieră? spuse tânăra. Vă rooog, spuse ea cu un glas de nerefuzat. Serviți o cafea, o prăjitură făcută de mine... -Dar, sunt cu Andrei, spuse bărbatul încurcat. - Lasă tată, eu merg singur acasă. Am crescut mare, spuse băiatul. - Oare e bine? Este periculos la ora aceasta, continuă Iulian nedecis. - Mergi! Mă descurc sigur! încuviință Andrei. Pa, tată
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
a vorbit atât de frumos de dumneavoastră! spuse mama acesteia. Fiica mea vă admiră mult. V-ați iubit mult soția și îi sunteți încă fidel... aveți grijă, cu atâta dragoste, de fiul dumneavoastră... Dar serviți micul dejun - o cafea cu prăjituri... de casă... și o omletă cu șuncă și cașcaval. Am cules din grădină cîteva roșii proaspete, castraveți, ardei, ceapă verde, frunze aromate de busuioc și v-am făcut o salată regească. - Nu doresc să vă deranjez prea mult, sunteți atât
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
castraveți, ardei, ceapă verde, frunze aromate de busuioc și v-am făcut o salată regească. - Nu doresc să vă deranjez prea mult, sunteți atât de amabilă... spuse bărbatul. - Dar nu este niciun deranj. Chiar ne face plăcere. V-am făcut prăjituri delicioase și pentru drum, spuse femeia bucuroasă. - Iar eu v-am pregătit barca, cortul și tot ce aveți nevoie pentru mica excursie, spuse tatăl Adelei, un bărbat îndesat, cu barbă deasă. Să aveți grijă. Pericole sunt peste tot! - Ne descurcăm
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
rând, de fiecare. Clementina, o femeie de vreo patruzeci de ani, cu ochelari cu dioptrii și părul strâns într-o coadă de cal nu-l lăsă de niciun fel. Veni după Iulian și-i invită acasă la ea. - Am niște prăjituri grozave. O să vă placă cu siguranță. Bărbatul și copilul se supuseră. Intrară în casa femeii. ............................................................................................................................. Dimineața, îi sună la ușa apartamentului, vecina. - Ați auzit Au găsit-o pe Clementina arsă complet. Și-a dat foc locuinței. Ce-o fi fost
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
unul cu vin și celălalt cu țuică. Era și un cuptor mare, lângă care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare și prăjituri, pe care le aranjau pe fețele de masă brodate și albe ca neaua. Peste tot era un belșug cum n-am mai văzut la vremea aceea nicăieri. Nu mi-am imaginat că la țară putea fi atâta bogăție. Însă, după
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
în sârbe și hore. În pauza dintre jocuri, unii nuntași plăteau lăutarilor să le cânte melodiile lor preferate, pe care le fredonau sau le cântau cu voce tare. Noi am continuat petrecerea în încăperea cu patefon, unde eram aprovizionați cu prăjituri și băutură. A fost o nuntă bogată și foarte bine organizată, unde nimeni nu s-a îmbătat și nu s-a produs nici un scandal. În timpul petrecerii nu s-a amintit deloc despre incidentul cu trăsurile, ca și cum nu s-ar fi
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
boală incurabilă care TREBUIE acceptată. Nimic mai NE-adevărat. Acei copii nu au avut o mamă care, odată că sânul hrănitor să le ofere o mângâiere, o povestioară un cântec de leagăn. Dacă copii au mămici normală care le condiționează prăjitura săptămânală strângerea jucăriilor, prima muncă utilă, copilul va fi om de omenie începând cu prima zi de școală. Nu știu dacă educatoarele de grădiniță au, în pregătirea lor, noțiunea de ascultare și o exercită prin povestirea activă a diferitelor narațiuni
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
În plină vervă și îndemânatică fiind, a terminat destul de repede. În final, a privit ceasul, oarecum îngrijorată și emoționată. Era ora șaptesprezece și nouă minute. Privi cu teamă să observe dacă nu uitase ceva. Așezase pe masă un platou cu prăjituri, o tavă cu pahare iar apa și sucul se aflau la frigider, la rece. Se plimba agitată prin încăpere, privind spre Daniela, care adormise din nou și nimic nu-i tulbura liniștea ce-i însenina fețișoara. O bătaie în ușă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
sub călcâie până acum să o iau din loc cu viteză. În privința ei mai am nevoie de timp, să văd cum vom comunica amândoi. Întânirea va fi fără implicații sentimentale. Una pur amicală. Mergem la un film, ne plimbăm, o prăjitură și cam atât. Va fi mai mult o întâlnire de socializare, de cunoaștere și de apropiere. Cristian nu-i povesti nimic surorii despre pariul pus cu amicii lui. O știa capabilă pe Deea să-l spună Andradei și atunci planul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
vesele și ușoare, în culori puternice de portocaliu și roșcat, răsucite cu îndemânare și știință, în stilul tradițional Nivi. Am remarcat chiar pe una dintre ele, ușor fardata în conturul ochilor negri, părând deosebit de senina și demnă, pesemne plimbarea și prăjitură fuseseră savurate în prezența prietenului așteptat din îndepărtată Kolkata. Mergeau în fața mea și proporția s-a păstrat ceva timp, astfel încât, chiar dacă nu le înțelegeam conversația, puteam să le ghicesc bucuria lingvistică. Da, doar că acum limba lor se tranformase în
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
Cu în-ce-ti-ni-to-rul”, „Cât mai e vreme”, „Autoportret”, „Haos” „Între anotimpuri”; „Regăsire” (română-maghiată), „Autoportret - Selbstportrat” (română-germană), „Clipa - The moment” (română-engleză), “Autoportret - Autoportrait” (română-franceză)„Cât mai e vreme - ¿Cuanto tiempo queda?” (română-spaniolă), „Clipa - Il momento” (română-italiană), “Mirajul vieții”, “Dor și Gând”. Hoby: „Prăjituri și sfaturi de la mama și bunica”, două ediții, „Ieftin și gustos”, două ediții, „Sănătate și frumusețe, trei ediții. Volume colective 2006-2014: poezie: „Spiralele vieții, „Drumurile vieții; „Șansele poeziei”, „Doamnele poeziei”, “Arta de a fi”, “Simbioze lirice”, vol. 1-6, antologie poezie
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]