1,153 matches
-
anii de nastere; cei de intrare la Parteihochschule Karl Marx, titlul științific, postul ocupat și/sau funcția În aparatul de conducere, șefi de catedră etc. Cea mai mare parte dintre profesori puteau fi regasiți printre colaboratorii revistei școlii, Theorie und Praxis (Teorie și Practica). Interviurile și anchetă prin chestionar au completat sau suplinit unele date absențe din arhive, permițând reconstituirea câtorva traiectorii exemplare. Datele biografice ale persoanelor pe care le-am putut intervieva direct (N = 21) au fost completate cu date
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitară. Profesorii de la PHS proveneau În majoritate din sectoare „practice” (din aparat), nu există decât o minoritate care urmaseră studii „de stat” sau care lucraseră mai Înainte În cercetare. Calitatea cea mai apreciată era aceea de a avea un bun Praxis: era cazul profesorilor funcționari de partid care aveau o lungă experiență, corespunzând astfel principiului esențial al acestei școli. Volker L. a fost În două rânduri la Bezirksparteischule din Berlin, un trimestru În 1980 și un an Întreg, În 1985-1986. A
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nach Rumänien im 20. Jahrhundert”, În Heiner Fassmann și Rainer Münz (coord.), Migration în Europa: historische Entwicklung, aktuelle Trends und politische Reaktionen, Campus, Frankfurt am Main. Opitz, Heinrich (1988), „Wessen wir uns nicht versichern müssen. Gedanken zur Nietzsche-Diskussion”, Theorie und Praxis, 3. Ornea, Zigu (1995), Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București. Osang, Alexander (1992), Aufsteiger Absteiger. Karrieren în Deutschland, Links, Berlin. Paști, Vladimir (1995), România În tranziție. Căderea În viitor, Nemira, București. Perian, Gheorghe (ANUL), Scriitori români
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
95. Schroeder, Klaus, Staadt, Jochen (1993), „Der diskrete Charme des Status quo: DDR-Forschung în der Ära der Entspannungspolitik”, Leviathan, 21, 1, pp. 24-63. Schubert, Marianne (1984), „Das Verhältnis sozialistischer Schriftsteller der DDR zur marxistisch-leninistischen Philosophie - Standpunkte, Erfahrungen, Erwartungen”, Theorie und Praxis, 2. Schütt, Hans-Dieter (1995), Zu jung, um wahr zu sein? Gespräche mit Sahra Wagenknecht, Dietz, Berlin. Shafir, Michael (1981), The Intellectual and the Party. The Rumanian Communist Party and the Creative Intelligentsia în the Ceaușescu Period, 1965-1972, prezentare a tezei
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Berlin *** Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999), Maison des Sciences de l’Homme, Paris. *** Statistisches Jahrbuch der DDR, Staatsverlag der DDR, Berlin. *** Stiftung Archiv der Parteien und Massenorganisationen der DDR im Bundesarchiv, Berlin (1994-1995) *** Theorie und Praxis, 1952-1989 (colecția revistei Parteihochschule Karl Marx). *** Utopie kretiv, 1994-1996. Cf. termenii echivalenți pentru corpul didactic („membrii școlii”) și colectivele de elevi („publicul”) În sociologia franceză. Chiar fără a pune un semn de egalitate Între discipline precum DDR-Forschung și inamicul sau
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de poziție În această dezbatere pe care Kapferer o ignoră, dar care mi se pare În mod special semnificativă este cea a lui Heinrich Opitz, șeful departamentului de filosofie de la Parteihochschule Karl Marx, al cărui articol, apărut În Theorie und Praxis, revista școlii, exprimă un punct de vedere moderat, demarcîndu-se În special de poziția radicală a lui Harich; cf. Opitz (1988, pp. 111-118). Pentru debuturile sociologiei În RDG, vezi Ludz (1972). Pentru bilanțul cercetărilor sociologice asupra structurii sociale, I. Lötsch (1991
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politic 26. Așadar, introducerea perspectivei de gen în teoria politică nu se reduce la simpla adăugare a "categoriei femei" în cercetările respective, ci produce o serie de mutații și inovații în plan teoretic, conceptual și metodologic, cu impact direct asupra praxisului politic. În contextul acestei schimbări de paradigmă în știința și acțiunea politică, trebuie înțeleasă și regândirea frontierei între sfera publică și sfera privată, care trimite la ideea că democratizarea vieții publice nu este posibilă în absența democratizării prealabile a sferei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Și atunci ți se pare ca și cum toate eforturile de a depăși aceste granițe sunt doar osteneală chinuitoare. Stâlpul cunoașterii este stâlpul mathesis (învățăturii), pe de o parte, dar are si o altă latură în cunoașterea și iubirea aproapelui, cea de praxis, dar pentru aceasta trebuie să știi să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
Stâlpul cunoașterii este stâlpul mathesis (învățăturii), pe de o parte, dar are si o altă latură în cunoașterea și iubirea aproapelui, cea de praxis, dar pentru aceasta trebuie să știi să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să mai și practicăm acestea. Cum oare putem fi veriga sănătoasă a predanieie transgenerațională a fundamentelor educaționale, copiilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
va da înapoi, oare eu o să am suficient, oare e bine, oare e rău - acestea ar fi doar câteva rațiuni pe care le-am face. Revin la ideea că trebuie să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Leibnitz, potrivit căruia existența răului în lume, nu infirmă bunătatea lui Dumnezeu, creează spiritul teodiceei, lucru ce va face să înflorescă sufletele frumoase ale tinerilor. Care ar putea fi oare pârghiile prin care ar putea fi angrenate acele trăsături caracteriale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
presupune în primul rând o fundamentare onto-cosmologică, adică o sesizare a felului în care lumea - în totalitatea ei - ni se deschide și ni se oferă, care, pentru Platon, rămâne în chip definitoriu o mișcare permanentă a sufletului (o căutare, un praxis) ce nu poate fi obiectivat sistemic. În al doilea rând e vorba de fondarea unei comunități organizate pe baza acestei priviri în interiorul a ceea ce este și, în al treilea rând, de un examen al sufletului însuși în raportul său cu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
omului la datele funciare care îl compun - proiecția exterioară a acestora o reprezintă structura Statului prezentat în Republica. Pentru încă o dată, „conceptul grijii față de suflet conține în sine ceva similar idealului unei vieți adevărate, al unei vieți care - atât în praxis, cât și în activitatea gândirii, e întotdeauna reglată în funcție de intuiție, de privirea în ceea ce este” (p. 118). Or, așa cum se știe, această concepție nu e rezultatul dispoziției speculative a lui Platon, ci acela al unei crize - al unei judecăți - care
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și a logicii argumentative (logica și dialectica fiind relegate în rândul instrumentelor de care se servește filosofia, însă nefiind integrate în aceasta), ci aceea a deschiderii efective și a contactului pe care îl realizăm cu „obiectul” gândirii. În acest sens, praxis-ul filosofiei nu constă într-o tehnică a gândirii (a cărei proiecție concretă ar fi comentariul de text), ci în mișcarea ascensională a sufletului și în impregnarea lui cu elementele constitutive ale polului spre care tinde. Care e acesta? Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întrebării) la predicat (care desfășoară întrebarea descriind caracteristicile subiectului), pentru a reveni la subiect (fixat prin definiție). În fine, la un alt nivel se află lumea sensibilă - mobilă, vagă, indefinită, în permanentă schimbare - domeniu al măsurabilului. Întregul parcurs al gândirii - praxis-ul ei - e finalmente unul al regăsirii și al revenirii la unitate. De aceea grija față de suflet înseamnă „a vrea să fii în unitate cu tine însuți” (p. 201). „A fi” și „unitate” sunt, la acest nivel, interșanjabile. Ceea ce realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
critica este interiorizată, derivând într-o "instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a rezistenței de către putere, ceea ce ar însemna că intențiile și identitățile subiecților ar fi subordonate politicilor și directivelor instituțiilor. Cu toate acestea, succesul criticii instituționale ar putea fi analizat în funcție de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
that influenced the discourse of the contemporary visual studies. These are the critique of object, originality, difference, language and institution. There are many typologies of criticism, but the emphasis is taking into consideration rather an internal look on the criticism praxis. Therefore, art criticism could be seen as a practice that comprise the processes of depiction, analysis, judgment and theoretization of an artwork. There is also an argument on the way these types of criticism were used in the practice of
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
The Case of Oda Projesi", în Claire Doherty (ed.), op. cit., pp. 109-121. 250 Ana Paula Cohen, "Dispositiv Workshop-Part 1: Oda Projesi", Drucksache Spring 03, Kunstverein Munich, Munich, 2003, apud Maria Lind, art. cit., p. 114. 251 Christian Kravagna, "Modelle partizipatorischer Praxis" în Marius Babias și Achim Könneke (editori), Die kunst des Öffentlichen, Verlag der Kunst, Amsterdam și Dresda, 1998, apud Maria Lind, art. cit., p. 117. 252 Free Cooperation, concept și producție Geert Lovink și Trebor Scholz, conferință, 24-25 aprilie 2004
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
bun prieten al meu, devenit ideologul Partidului Socialist - filosoful Mihailo Marković. Mircea Mihăieș: Ce evoluție! Vladimir Tismăneanu: El rămâne convins că Milošević a fost o figură importantă a socialismului internațional. Mircea Mihăieș: Marković a fost o personalitate proeminentă a grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a mers atât de departe. Svetoslav Stoianović, tot din grupul „Praxis”, a devenit consilierul lui Dobrica Ćosić. Acesta a ajuns unul dintre principalii critici ai lui Milošević, fiind el Însuși un naționalist sârb
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
rămâne convins că Milošević a fost o figură importantă a socialismului internațional. Mircea Mihăieș: Marković a fost o personalitate proeminentă a grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a mers atât de departe. Svetoslav Stoianović, tot din grupul „Praxis”, a devenit consilierul lui Dobrica Ćosić. Acesta a ajuns unul dintre principalii critici ai lui Milošević, fiind el Însuși un naționalist sârb, nu neapărat de factura agresivă a lui Milošević, dar Înscriindu-se totuși printre autorii faimosului Memorandum al Academiei
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
față în față orthopraxia ereticilor cu ortodoxia credincioșilor. Augustin însă, pornește de la o realitate istorică opusă celei la care se raporta Origen. Donatiști și catolici, mărturisesc deopotrivă aceeași credință, se înscriu deci pe aceeași linie dogmatică. Inadvertența intervine la nivelul praxis‑ului, adică la nivelul experienței, al întrupării dogmelor în fapte adecvate: „Oricine îl neagă pe Cristos prin faptele sale este Anticrist. Este mincinos înverșunat cel care cu gura mărturisește că Isus este Cristos, dar nu și cu faptele sale, mincinos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
neguțători și alții, nu putem să‑i enumerăm pe toți, sunt împotriva învățăturii lui Cristos, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură, praxis și logos în același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură, praxis și logos în același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii, încheiată cu un tulburător îndemn: Unusquisque considerans conscientiam suam, si mundi amator est mutetur; fiat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sursă: pentru ei era importantă curățenia grupului în legătura lui cu Dumnezeu. Asemenea vechiului Israel, acest grup beneficia de o relație specială cu Dumnezeu” (La Vie de Saint Augustin, p. 283). Cu toate acestea, moralismul nu putea fi exclus din praxisul donatist. Dimpotrivă, considerăm că acest sentiment de „popor ales”, de care vorbește Peter Brown, izvorăște din sentimentul, primordial, al neprihănirii vieții fiecărui membru al Bisericii martirilor. . Despre riscul pseudoconvertirilor, cf. Serm. 10, 4; Enarr. In Psalm. 7, 9; Serm. 47
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pour l'action internationale (1920-1923), Geneva, Institut universitaire des hautes études internationales, 1967, 436 p. 25 Se pare că prima persoană care a utilizat acest supranume a fost comunistul Karl Radek. Încă din 1921, el atacă UPSAI in Theorie und Praxis der 21 / 2 Internationale, Viena, Arbeiterbuchhandlung, 1921. 26 Le Congrès de Tours, ediție critică realizată de J. Charles, J. Girault, J.L. Robert, D. Tartakowsky, C. Willard, Paris, Ed. Sociales, 1980, 920 p. Despre mișcarea muncitorească franceză din timpul războiului și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o străfulgerare poetică, ci învăluirea și însărcinarea lor cu har. Smulsă temporalității, esența manifestării provine dintr-un exces de prezență, pe care Michel Henry a numit-o „auto-afectarea Vieții” (și viața, cu majusculă, este Viața divină)2. Ancorată într-un praxis cotidian, nu prepară această vedere a purei gratuități și umilințe ascunse în faptul de a fi (perceput ca dar) chiar nevoia unei întemeieri, ulterior prelungită în liturghia 3 continuă a existenței? Smulsă din contextul ei de apariție, care este tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]