2,149 matches
-
În felul acesta, supravegheat clipă de clipă, fiul nu se va putea sustrage vigilenței gardienilor săi, iar accesul la Curte îi va fi cu desăvârșire interzis. Supravegherea operează aici în mod preventiv, pentru a evita nelegiuirile unui moștenitor cu rele predispoziții, sursă a unor tulburări primejdioase, criminal potențial. Închis în turn, Sigismondo nu va avea cum să scape de sub pază, va fi privat de orice contact cu lumea reală, de orice influență din afară. Nu va afla nimic, nu i se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nu va avea cum să scape de sub pază, va fi privat de orice contact cu lumea reală, de orice influență din afară. Nu va afla nimic, nu i se va spune nimic și va evolua conform propriei sale logici și predispozițiilor lui native. Motivul se va regăsi de la Secolul de Aur spaniol la cel francez, de la Calderón la Molière și, mai târziu, la Marivaux. Principiul educării prin supraveghere permanentă îmbracă o haină mai puțin parabolică în Școala femeilor a lui Molière
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
componente ale procesului de comunicare li se adaugă „zgomotul”, ca ansamblu al elementelor psiho-fizice care pot afecta transmiterea mesajului, îl pot distorsiona (zgomote propriu-zise, de natură fizică, dar și distanța, de pildă prea mare, dintre interlocutori, neatenția interlocutorului, oboseala vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Particularitățile individuale ale vorbitorului În procesul comunicării fiecare individ intră cu un set de valori, atitudini, comportamente, abilități, caracteristici personale, constrânse de situația de comunicare dată și de experiențele de comunicare anterioare ale vorbitorului, de istoria comunicativă cu interlocutorul. Astfel, predispozițiile comunicative, pe de o parte, situația de comunicare, pe de altă parte, configurează fiecare interacțiune verbală. Automonitorizarea este capacitatea individului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonvebal. Automonitorizarea este direct corelată cu autocunoaștrea. Indivizii cu nivel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepțiilor diferite ale stimulilor primiți din exterior. Interpretările și percepțiile subiective sunt stocate de indivizi în forma unor credințe care le modelează gândurile și acțiunile, a unor atitudini având subiacente stări psihologice (rezultate din interacțiunea subtilă a credințelor, sentimentelor și predispozițiilor sociale și individuale), a unor valori, ca sistem de reguli care ghidează alegerile noastre de viață, a unor patternuri culturale. Toate determină un mod de viață și de interpretare a realității. Pentru a capta parametrii de variație culturală, antropologii și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Lumile locuite de diverse societăți sunt lumi diferite, nu doar aceeași lume pe care cineva a pus etichete diferite... Vedem și auzim și trăim experiențele într-un anumit mod pentru că obișnuințele lingvistice ale comunității din care facem parte ne creează predispoziția de a face anumite alegeri și interpretări (Sapir, 1949, p. 69). 1.2. Relativismul funcțional (Halliday, 1973) Relativismul funcțional pleacă de la premisa că formele specifice pe care le vehiculează o limbă dată sunt determinate de uz, adică de nevoile sociale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-se noului mediu din necesități practice legate de existență. Procesul de adaptare este influențat pe de o parte de mediul-gazdă (receptivitatea și toleranța nativilor la diferențele culturale, presiunea culturală impusă străinului în sensul adaptării), iar pe de altă parte, de predispozițiile individuale ale celui confruntat cu o nouă cultură (fundalul cultural și rasial al persoanei, atribute de personalitate, toleranța pentru diversitate, gradul de pregătire pentru schimbare). În acest proces de adaptare, comunicarea joacă un rol important: cu cât competența de comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl ajută să-și cunoască și să înțeleagă mai bine propria cultură. Sunt câteva elemente care afectează comunicarea interculturală, putând conduce la neînțelegeri și chiar conflicte interculturale: etnocentrismul, activarea stereotipurilor și a prejudecăților, predispozițiile cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în care indivizii procesează informația primită de la celălalt (ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în care indivizii procesează informația primită de la celălalt (ce informație este percepută, cum este ea integrată în sistemul celorlalte informații, cum este ea stocată în memorie și stocată în procesarea informațiilor). Felul în care îi judecăm pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care indivizii procesează informația primită de la celălalt (ce informație este percepută, cum este ea integrată în sistemul celorlalte informații, cum este ea stocată în memorie și stocată în procesarea informațiilor). Felul în care îi judecăm pe ceilalți depinde de predispozițiile noastre cognitive și de prejudecățile noastre. Tendința indivizilor de a-și construi o identitate socială și de a-și păstra o imagine favorabilă în cadrul comunității din care fac parte îi determină să evalueze pozitiv membrii propriului grup și negativ pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indivizii pot preîntâmpina problemele de comunicare pe care le generează cauzele prezentate aici (vezi o sinteză în Gudykunst, 2003, pp. 111-126). Printre aceste modalități se numără: cunoașterea corectă și aprofundată a valorilor și regulilor specifice altor culturi, evitarea stereotipurilor, evitarea predispozițiilor cognitive prin procesarea efectivă a stimulilor veniți din exterior și formarea unor atribute interne, evitarea identificării foarte puternice cu propriul grup și integrarea propriei identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu celălalt, nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cognitivă a individului, modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care ar fi ponderea lor pentru că stabilitatea ancorelor carierei să fie recunoscută ? Stabilitatea în cariera în condițiile în care aceasta nu înseamnă dezvoltare și împlinire personală a fost justificată prin nevoia banilor, prin deschiderea la noi experiențe, care afectează atât predispoziția spre schimbare cât și abilitatea de a percepe oportunitatea de schimbare că indicator al dezvoltării. Însă totodată banii au constituit dintotdeauna o foarte bună motivație chiar și pentru schimbarea carierei mai ales în condițiile unui nivel de trai destul de scăzut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
metode. Scorul Z calculat la nivelul unei întreprinderi indică gradul de vulnerabilitate a acesteia, pune în evidență disfuncționalitatea înainte ca situația să devină iremediabil compromisă. Analiza comparativă a dinamicii scorului individual cu evoluția constatată la nivelul sectorului de activitate reflectă predispoziția întreprinderii la risc într-un mediu profesional dat. În teoria economică au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman, modelul Conan și Holder, Loeb și Portier etc. Benchmarkingul Aceasta
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
deosebit de valoroase pentru organizarea și eficientizarea inclusiv a serviciilor educaționale din țara noastră.Caracterul de generalitate conferă acestor principii o flexibilitate deosebită, ceea ce permite aplicarea lor atât în cazul instituțiilor guvernamentale, cât și în cadrul organizațiilor nonguvernamentale sau particulare. • Orientarea și predispoziția spre acțiune - managementul, indiferent de nivelul la care se desfășoară, este cu atât mai eficient cu cât este orientat spre acțiuni stabilite în conformitate cu noile structuri ale comunității și cu noile direcții de dezvoltare. În general, încercările de inovare și procesul
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
reci, reacție adversă la frig, scaune mai lichide Limbă palidă și moale cu amprente dentare Cauzele vidului de energie Agravare Atac penetrant al frigului Tulburări ale homeostaziei splinei Simptome generale Examenul limbii Cauze Sângerări uterine Scaune cu sânge Hemoragii nazale Predispoziție la hematoame Varice, cuperoze Fragilitate vasculară Limbă palidă și moale, cu vinișoare sau cu pete echimotice Cauzele din tabelele precedente Pătrunderea umezelii în splină Simptome generale Examenul limbii Cauze Edeme Erupții cutanate Pierderea poftei de mâncare Urină tulbure leucoree Limbă
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de sânge în meridianele locale ale gâtului, vid de sânge al ficatului Sechele în urma unui atac al vântului intern, obstrucționarea meridianelor locale cu glere Tan, vid de sânge și de Qi al inimii Ochi Observații Interpretări Ochi uscați sau lipiți Predispoziție la plâns Dureri oftalmice Scăderea acuității vizuale Vid de sânge al ficatului, insuficiență locală a lichidelor organice Stagnarea Qi-ului în ficat, dezechilibre ficat/plămâni / inimă Creșterea Yang - ului în ficat, glere pe meridianele locale, atac al vântului Scăderea energiei renale
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și în partea superioară a spatelui, agravată în ultimele șase luni, cu diminuarea mobilității în ultimele 2 luni, oboseală frecventă, picioare umflate, slăbire generală în ultimele săptămâni cu apariția supraîncărcărilor localizate, tabagism activ, consum de cafea, senzație de disconfort psihologic, predispoziție la infecții ORL, teamă de frig. Examen clinic: piele uscată, atonia țesuturilor în general, limbă palidă cu depuneri, varice pe membrele inferioare, blocaj scapulo-vertebral cu fixarea D4: apofiza spinoasă apropiată de cea de dedesubt și deviată la dreapta, cu o
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
întreabă: „De unde-mi poate veni aplecarea pentru plictis?”. Și, continuă: „M-a chinuit întotdeauna, în toate orașele, în toate locurile unde-am trăit, la toate vârstele. Nu mi se pare că acum sufăr mai puțin. Înclin să cred că această predispoziție ține de temperamentul meu, de fiziologia mea, de starea arterelor, de nervi, de stomac, de durerile cronice cu care natura m-a dăruit cu o generozitate smintită” (II, 197). Până și melancolia e definită prin prisma cărnii. Își spune: „În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai atentă, am descoperit o ușă deschisă și o minte închisă. Toată lumea acționează după un un set de informații stocate în memorie și adunate din experiențele anterioare. Provocarea în lucrul cu oamenii este să nu lăsați acele experiențe, prejudecăți, percepții, predispoziții și predicții să vă blocheze gândirea. Pe când îmi trimiteam raportul de consultanță unei companii cu mai multe filiale din Detroit, președintele acesteia mi-a apreciat analiza și recomandările de restructurare a companiei. A continuat să îmi explice că era convins
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
a fost condamnat la 25 ani de temniță fiind unul dintre cei mai insultați și calomniați preoți români. Știu de la tatăl meu, dar și din alte mărturii, că renumitul securist Petre Goiciu, pe când era directorul penitenciarului din Galați, a avut predispoziție de a ucide pe preoți și pe fiii de preoți . Din mărturia subofițerului Gheorghe Anghelache aflăm că același Goiciu, când era comandantul închisorii Gherla, le spunea deținuților: -“Bă!.Cine nu ascultă de regulament și de ordinile noastre cu sfințenie merge
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
numai după o atentă și minuțioasă examinare medico-psihologică. Factorul de care trebuie să ținem seama este dat de „evoluția asincronă” a „sexualității masculine și feminine”. Aceasta se manifestă prin precocitatea maturizării sexuale a fetelor în raport cu băieții. Ultima observație explică și predispoziția intersexualității. Clasificarea intersexualității Așa cum am menționat deja, la mulți bărbați și femei se pot pune în evidență, în proporții variabile, „caractere de tip feminin sau de tip masculin” (Maranonă. Se poate vorbi, în acest caz, despre „intersexualități latente”. Deși nu
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
parte, în lipsa acestui echilibru între ființa interioară și cea exterioară, e greu de găsit propriul loc în lume și în societate; iar a nu-ți găsi locul e principala cauză care generează plictiseala, meseria devine simplă obligație, neconformă cu propriile predispoziții interioare; de aici violența, conflictul, dezordinea, demisia morală și socială (B.N.,1999, p. 156-157). Redefinit din perspectiva transdisciplinarității, verbul a face își regăsește sensul etimologic (gr. poiein înseamnă a face), devenind echivalentul lui a crea: "A face, astăzi, înseamnă concilierea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
istorism, conduce la o perspectivă relativistă și relativizantă, dominată de constatări amare și concluzii sceptice în legătură cu o realitate pe care a încercat s-o reconcilieze cu rațiunea prin intermediul unui principiu ordonator, după ce tot ea îi abolise rațiunii privilegiile absolutiste. Pe lângă predispoziția spre melancolie, acest scepticism filozofic trezește în plan artistic binecunoscutul pesimism romantic. Într-un asemenea context, proclamarea Marelui Tot, a unui organism universal, ni se pare mai degrabă un deziderat motivat psihologic; în același timp, putem interpreta aceasta și drept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]