2,486 matches
-
într-un cadru care îi diminuează valențele sale negative (exemplu: raționalizare, proiecție, idealizare). Rolul mecanismelor cognitive de coping este într-adevăr important. Ele mediază relația dintre informația traumatizantă și vulnerabilitatea biologică a unor subiecți la acest gen de informație. Persoanele predispuse să prelucreze preponderent informația traumatică și a căror mecanisme defensive nu funcționează eficient, dezvoltă ulterior tulburări emoționale sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de criterii "Un sistem de criterii și de metode de evaluare bine gândit permite cerințe mai reduse față de calificarea arbitrului, ceea ce reduce costul procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confruntării (știind că viața este prea scurtă și că bolile se pot declanșa în orice clipă). Este demn de reținut faptul că Donald Wood, Marc Pilisuk și Emmanuel Uren (1973, apud Boncu, 2006) au propus termenul de martir pentru individul predispus la cooperare necondiționată. "Martirul este cel care cooperează atunci când partenerul său nu o face sau cel ce preferă colaborarea chiar dacă trebuie să suporte pierderi. Autorii demonstrează, printre altele, că persoanele cu stimă de sine înaltă receptează într-o măsură mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și bine și rău. Bine, pentru că ne dă putere asupra celor care ne-au rănit; rău, pentru că suntem încordați, nemulțuimți, afectați. "Unii oameni scrie F. Wilks (2003) prin natura lor sau din cauza lipsei de sprijin afectiv în copilărie, sunt mai predispuși la ură ca răspuns emoțional la o situație dificilă. Dar toți suntem capabili să urâm în situațiile care ne fac să ne temem, să fim furioși sau vulnerabili" (p. 204). Stimulii urii sunt, în general, acele lucruri care ne fac
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se comporte adecvat în orice împrejurare și să aibă întotdeauna succes, sunt foarte răspândite și foarte mult întărite social. Deoarece evenimentele vieții infirmă de multe ori astfel de așteptări, persoanele care nutresc convingeri de tipul celor de mai sus sunt predispuse la tulburări emoționale. Beck (1979)13 susține faptul că tulburările emoționale sunt datorate unor deficiențe ale procesului de gândire, anxietatea și depresia fiind produse de cogniții distorsionate. Gândurile negative automate sunt generate de convingerile și supozițiile disfuncționale stocate în memorie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezulta din anumite boli, leziuni ale creierului cauzate de răni și consumul îndelungat de substanțe. Probleme de gen și culturale Femeile suferă de demență mai mult decât bărbații pentru că trăiesc mai mult. Oamenii care aparțin grupurilor socio-economice mai sărace sunt predispuși la demență, iar asta se datorează probabil faptului că testele folosite în diagnosticarea tulburărilor cognitive îi favorizează mai mult pe cei mai educați. Demența este caracterizată prin declinul permanent al funcționării intelectuale iar delirul implică dezorientare temporară și pierderea memoriei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
studiu a arătat că 64% din oamenii care suferă de Alzheimer au avut gena ApoE4 față de 31% care nu au boala Alzheimer. Un alt studiu indică faptul că oamenii cu două copii ale genei ApoE4 erau de opt ori mai predispuși la Alzheimer decât cei care nu aveau gena dublată pe oricare din cromozomii 19. Alte două gene au fost implicate în dezvoltarea unei forme mai comune ale bolii, care apare în Evul Mediu și este mai cunoscută. Prima dintre aceste
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dezvoltarea unei forme mai comune ale bolii, care apare în Evul Mediu și este mai cunoscută. Prima dintre aceste gene este pe cromozomul 21. Primul indiciu care leagă această genă de Alzheimer este acela că oamenii cu sindromul Down sunt predispuși de a dezvolta boala Alzheimer mai târziu în viață. Sindromul Down este provocat de un cromozom 21 în plus. Cercetătorii au stabilit ipoteze referitoare la faptul că cromozomul 21 este responsabil pentru Alzheimer și că oamenii cu sindromul Down sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de a dezvolta boala Alzheimer mai târziu în viață. Sindromul Down este provocat de un cromozom 21 în plus. Cercetătorii au stabilit ipoteze referitoare la faptul că cromozomul 21 este responsabil pentru Alzheimer și că oamenii cu sindromul Down sunt predispuși la Alzheimer pentru că au un cromozom 21 în plus. Această ipoteză a fost susținută de studiile făcute pe familii care suferă de Alzheimer. Aceste studii au stabilit legături între prezența bolii și prezența unei gene anormale pe cromozomul 21. În
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ce ar vulnerabiliza într-un fel persoanele de sex feminin, însă mecanismul nu este pe deplin elucidat. Incidența demenței este mai mare la persoanele afro-americane comparativ cu albii, însă tipurile de demență diferă în rândul celor două categorii. Afro-americanii sunt predispuși spre demența vasculară. Acest lucru se datorează probabil incidenței ridicate a hipertensiunii și bolilor cardiovasculare în rândul acestora. De asemenea, cazurile diagnosticate cu delirium sunt mai numeroase. Accesul scăzut la asigurările de sănătate împiedică o intervenție precoce în tratarea diverselor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diagnosticate cu delirium sunt mai numeroase. Accesul scăzut la asigurările de sănătate împiedică o intervenție precoce în tratarea diverselor afecțiuni ce stau la baza declanșării delirium-ului. Pe de altă parte, probabil datorită unor factori genetici, populația albă este mai predispusă la demența datorită bolii Alzheimer sau Parkinson. Cea mai spinoasă problemă de ordin intercultural pare a fi impactul culturii de apartenență și educației asupra validității instrumentelor folosite în evaluarea deteriorării cognitive. Unul din cele mai utilizate instrumente îl reprezintă Mini-Mental
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
instrumentele de evaluare. Studii de neuroimagistică asupra pacienților cu demență au arătat că deteriorarea corticală asociată demenței este mai accentuată la persoanele cu un nivel de instrucție inferior. Așadar, educația și activitatea cognitivă în general încetinește deteriorarea cognitivă la persoanele predispuse spre demență. Faptul că deteriorarea cognitivă sau leziunile cerebrale pot cauza nu doar deficit în funcționarea cognitivă ci antrenează și schimbări în structura de personalitate, constituie o dovadă solidă ce pledează pentru impactul factorilor biologici asupra caracteristicilor psihologice. Să fie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mulți să nu ajungă la bătrânețe sau, o altă cauză e faptul că dezvoltă modalități de coping la stres mai eficiente, odată cu înaintarea în vârstă. În schimb, cei mai în vârstă, în comparație cu tinerii, există probabilitatea să fi fost mai puțin predispuși la depresie de-a lungul vieții lor, deoarece au trăit într-o perioadă care le-a conferit un suport social mai solid și modalități de coping mai bune. 8.4.3. Etnia, cultura și depresia Într-un studiu amplu realizat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rată a depresiei, având în vedere statutul lor dezavantajat în societatea americană. În altă ordine de idei, afro-americanii prezintă rate mai crescute de tulburări anxioase, sugerând faptul că stresul cauzat de statusul lor în societatea americană îi face să fie predispuși mai degrabă la tulburări anxioase decât la depresie. Alte studii au constatat rate extrem de ridicate ale depresiei în rândul nativilor americani, în special în rândul tinerilor (Manson et.al., 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)140. Depresia în cazul acestor tineri este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
studiu efectuat pe 423 de bolnavi diagnosticați cu depresie majoră evidențiază că 20% dintre ei sunt tot depresivi, la un an după stabilirea diagnosticului. Femeile cu o educație sub nivel liceal și o istorie maritală instabilă sunt chiar mai mult predispuse la depresie persistentă: 30% dintre ele erau încă depresive la un an de la stabilirea diagnosticului. Acest studiu a fost unul natural, în sensul că cercetătorii nu au controlat dacă participanții au urmat tratament de specialitate pentru depresia lor. În schimb
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și-au revenit după primul episod. Cu cât au avut mai multe episoade depresive, cu atât au șanse mai mari să recadă în altele. În plus, oamenii cu un suport social inadecvat din partea familiei și a prietenilor sunt și mai predispuși la recăderi în depresie (Belsher & Costello, 1988, apud Hoeksema, S.N., 1998)142. Chiar dacă nu recad în alte episoade depresive majore, oamenii care au avut în trecut episoade de depresie majoră tind să aibă probleme de lungă durată în ceea ce privește mai multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2 indivizi din 100 e posibil să experimenteze, la un moment dat în cursul vieții, cel puțin un episod de tulburare bipolară (Kessler et. al., 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)147. Femeile și bărbații par să fie în mod egal predispuși să dezvolte această boală. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în rândul grupurilor etnice în ceea ce privește prevalența tulburării. În cazul multora dintre cei care dezvoltă tulburarea bipolară, acest lucru se întâmplă în adolescența târzie sau în perioada adultă timpurie (Burke et.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de gen și vârstă în depresie 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale Diferențele de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și la pubertate. Există perioade în care nivelul de estrogen și progesteron se schimbă dramatic. Studiile privind perioada premenstruală, au evidențiat, că majoritatea femeilor sunt afectate de depresie, anxietate și disconfort
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timpuriu, ele devin mai vulnerabile la abuzuri sexuale decât cele care se maturizează mai târziu. Explicațiile sociale cu privire la cotele ridicate ale femeilor spre depresie sunt cele mai concludente, și au la bază ideea că, statutul social scăzut al femeilor le predispune la abuz fizic și sexual și că aceste experiențe adesea duc la depresie. Supraviețuitoarele abuzului fizic sau sexual, prezintă cote ridicate de depresie, tulburări anxioase și abuz de substanțe. Astfel, una dintre diferențele datorită căreia femeile sunt mai depresive decât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dovada de rigiditate și inflexibilitate în gândire. Acest lucru îi împiedică și mai mult să ia în considerare soluții alternative de a rezolva problemele sau chiar "să reziste" până când impulsul suicidal trece. Alte stări emotive care sunt întâlnite la persoanele predispuse la suicid sunt furiile din trecut, față de alte persoane, neexprimate și sentimentele de vinovăție. Adolescenții care manifestă mânie față de părinții lor dar nu o pot exterioriza, apelează la sinucidere pentru a se răzbuna pe aceștia. Veteranii de război care trăiesc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Alți oameni au atac de panică pentru că se află în apropierea unor situații sau evenimente specifice. De exemplu, oamenii cu fobie socială pot avea atacuri de panică când sunt într-un mediu social. Cel mai frecvent, atacurile de panică sunt predispuse situațional: persoana este cel mai probabil să le aibă în situații sigure, dar nu le are întotdeauna în aceleași situații. Oricum, în toate aceste cazuri, atacurile de panică sunt o experiență terifiantă, caracterizată printr-o frică intensă sau disconfort, simptome
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu au trăit niciodată atacuri de panică vor reacționa la acel stimul cu un disconfort fizic și foarte rar se poate întâmpla să experimenteze un atac complet de panică. Dar, cum reușesc aceste proceduri să declanșeze atacuri de panică oamenilor predispuși la acestea? Una dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri de panică au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au tulburare de panică sunt hipersensibili la dioxid de carbon și când sunt expuși la acesta (exemplu: respiră într-o pungă de hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție de luptă-sau-fugă. În sens opus, oamenii care nu sunt predispuși la tulburarea de panică nu sunt sensibili la dioxid de carbon și o cantitate mică în plus nu le declanșează o senzație de sufocare sau reacție de luptă-sau-fugă. Partea din creier care a fost studiată cel mai mult în cercetarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a fost studiată cel mai mult în cercetarea tulburărilor de anxietate este sistemul limbic. Acesta transmite informația de la sistemul primitiv despre schimbările în corp la cortex unde informația este interpretată. Neuropsihologul Jeffrey Gray (1982, 1985)234 a sugerat că oamenii predispuși la tulburare de panică au deficiențe în neurotransmiterea serotoninei (neurotransmițător responsabil de reglarea sângelui și a răspunsurilor impulsive) în sistemul limbic și alte circuite din creier responsabile de reacția luptă-sau-fugă. Deficiențele de serotonină cauzează hiperactivare cronică în aceste arii ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]