7,320 matches
-
într-un alt stil (așa cum există, de pildă, poeți ai tradiției fără a fi tradiționaliști). Registrul neguros, oracular sau metaforizant abia pâlpâie în câteva poeme selectate din primele două volume. Într-un alt timp, într-o altă vârstă poetică (în loc de prefață) este emblematic pentru écart-ul între idealitate și contingent, între ce ar fi poezia și ce înseamnă transpunerea sa în act. Într-un stil simplu, narativizant, tranzitiv, auster, cu ascuțișuri cristalin dureroase, poemul vorbește despre scurgerea poeziei în agonia și în
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
nedrept de puțin - cea de istoric literar - și, de asemenea, o ediție-test, prin care autorul își supune la proba timpului o serie de texte scrise într-un context istoric revolut. Acest din urmă imperativ este, de altfel, explicit formulat în prefața acestei a II-a ediții: „Un text rezistă (sau nu) prin calitățile sale intrinseci, pe care un context sau altul le poate favoriza (sau nu), le poate valoriza mai bine sau mai puțin bine - dar nu le poate anula. A
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
în proză, celebrele „rapsodiifu ”, perspectiva atmosferică a descrierilor, ca în pictura stampelor, sînt și acestea elemente idiosincratice care contribuie la originalitatea scriiturii lui Mo Yan. Extrem de semnificativă pentru poetica sa este pledoaria pentru romanul lung, pe care o atașează ca prefață la toate romanele sale în ediția de după decernarea Nobel-ului. Un răspuns adresat, probabil, celor care-i impută că-și permite desfășurări narative ample, într-o epocă a nerăbdării cinetice, a preferinței pentru minimalism. Este și aici o mostră a
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
de lângă foc, de ce am avea nevoie de gură ca să putem vorbi, n-am putea oare articula cuvintele cu ajutorul timpanelor înălțând un imn îngerilor nebuni ce ne veghează din ceruri?! Semnele, metaforele lui George Vulturescu, spune distinsa doamnă Irina Petraș în prefața volumului Grota și literele, piatra, cuțitul, lemnul și ochiul sunt „un cod personal avar de decupare, de întoarcere înspre vârstele revolute, și ținere sub control a datelor scripturale existențiale”. „Lumea sa e una care se înalță înăuntru, ceea se subminează
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
ajuns să-l tipărească. Ediția de acum, completă, poartă, în orice caz, pecetea ultimă a voinței sale, astfel cum ne încredințează îngrijitorul ei, Nicolae Bârna, fiul lui Vlaicu Bârna. Ca și edițiile anterioare și aceasta, a treia, e însoțită de prefața lui Z. Ornea, cunoscător la fel de avizat al intervalului evocat de Vlaicu Bârna, cu personalități și instituții, cu disputele dintre orientări estetice, cu luptele politice. Ornea la rândul său fusese un evocator al acestora în cărțile lui (vezi, printre altele, Anii
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
iconografiei lui Villon, al ocurentelor numelui său în documentele epocii și în cuprinsul operei, cu precizări privind pronunția, grafia și diferitele moduri de anagramare în poezie, în afară de numeroasele acrostihuri și telestihuri care îl cuprind; traducerea integrală a cîtorva studii și prefețe importante; reproducerea anastatica a primei ediții din opera lui Villon, datorată tipografului Pierre Levet în 1489, cînd nu se știe dacă poetul mai era în viață; în fine, cele 40 de octete ale Micului Testament însoțite de comentarii critice. Volumul
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
trei ani ai săi (atât cât s-a manifestat de drept ca un discipol al lui Maiorescu) cu deceniile lui Negruzzi, sintagma pare cel puțin exagerată. Odată aceste premise defavorabile înlăturate (de alte câteva se ocupă metodic Z. Ornea în prefața prezentei ediții), aș vrea să mă opresc asupra unui punct nevralgic al Amintirilor de la Junimea din Iași. E vorba despre relatarea ședinței de cenaclu în care Eminescu și-a citit nuvela Sărmanul Dionis. Cum știm, conform depoziției lui Panu, reacția
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
Cluj-Napoca, că lui Rózewicz i se va decerna, speram, Premiul Nobel pentru Literatură, doar de la el aflasem că a figurat printre cei desemnați să fie aleși, dar îi lipsise numai un vot. Afirmațiile de mai sus sunt de găsit în prefața la volumul apărut în colecția BPT amintită. M-a întristat trecerea Poetului Rózewicz în veșnicie. Curios, cam în același zile cu trecerea Confratelui său Wojtyla printre sfinți. Aceasta se poate întâmpla numai într-o țară în care a tronat și
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
fi „priceput” (folosesc ghilimelele, fiindcă literatura e și altceva decât strictă înțelegere) din retorica intim-incidentalparentetică a scrisului lui Mircea Ivănescu. E nemaipomenit că avem la dispoziție, odată cu această antologie, cel mai cuprinzător corpus de până acum. Dar am senzația că prefața, empatică și calofilă cum e, prefața nu-i va aduce prea multe sufragii nedreptățitului poet. Ea pare destinată „cercului interior”. Mult mai adecvate acestei misiuni mi se par comentariile lui Gabriel Liiceanu (care, nefiind critic literar, reușește, în prefața unui
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
e și altceva decât strictă înțelegere) din retorica intim-incidentalparentetică a scrisului lui Mircea Ivănescu. E nemaipomenit că avem la dispoziție, odată cu această antologie, cel mai cuprinzător corpus de până acum. Dar am senzația că prefața, empatică și calofilă cum e, prefața nu-i va aduce prea multe sufragii nedreptățitului poet. Ea pare destinată „cercului interior”. Mult mai adecvate acestei misiuni mi se par comentariile lui Gabriel Liiceanu (care, nefiind critic literar, reușește, în prefața unui florilegiu anterior, să-l „explice” pe
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
că prefața, empatică și calofilă cum e, prefața nu-i va aduce prea multe sufragii nedreptățitului poet. Ea pare destinată „cercului interior”. Mult mai adecvate acestei misiuni mi se par comentariile lui Gabriel Liiceanu (care, nefiind critic literar, reușește, în prefața unui florilegiu anterior, să-l „explice” pe Ivănescu în termeni fenomenologici) sau Mihai Iovănel (care construiește, într-un studiu din deja citatul volum aniversar, o ipoteză polițistă de identificare a surselor livrești). Or, Cistelecan ne învață limba poeziei lui Ivănescu
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
supratitlul ambițios: Scene istorice din cronicile Țării Românești. Cea de a doua nuvelă istorică cunoscută, Doamna Chiajna, apare însă abia în 1860 și așa, împreună, ele intră în istoria târzie a prozei noastre romantice, în volumașul din 1860 deschis de prefața amintită. Modestia de care vorbeam este însă rodul unei experiențe care temperase entuziasmul autorului, pornit la drum cu planuri mai mari. La două luni după apariția lui Mihnea-vodă, în nr.35 din7/19 dec. al aceluiași ziar, apărea un anunț
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
textul primei ediții etc. Adunarea mărturiilor despre cariera scriitorilor respectivi, cu detalii de viață și cu o privire adesea pătrunzătoare asupra propriilor motivații, determinări și influențe, nu este doar rezultatul interesului pentru istoria literară ca atare, cum argumentează editorul în prefața primei ediții pentru a convinge cenzura de inocența ideologică a demersului, ci are la bază o pătrunzătoare intuiție a criticului care le-a cerut. Profesorul Caracostea, precursor al studiilor de genetică și de structuralism literar la noi, explică în cele
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
stă ca o mare în care curge, pe de o parte, apă, pe de altă parte, vin. Am putea avea aici cheia de lectură a acestui tratat, pe care îl avem, recent, în versiunea română a Janei Balacciu Matei, cu prefața lui Josep E. Rubio Albarracín, continuând o serie de traduceri din opera catalanului îngrijită sistematic și elegant de aceeași traducătoare. Volumul, căruia prefața îi explică selecția, stă în centrul operei lui Lullus, pentru că îi ordonează întreaga operă recapitulând marile ei
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
lectură a acestui tratat, pe care îl avem, recent, în versiunea română a Janei Balacciu Matei, cu prefața lui Josep E. Rubio Albarracín, continuând o serie de traduceri din opera catalanului îngrijită sistematic și elegant de aceeași traducătoare. Volumul, căruia prefața îi explică selecția, stă în centrul operei lui Lullus, pentru că îi ordonează întreaga operă recapitulând marile ei teme și clasificându-le în instrumentele artei sale și scopurile ultime ale contemplației. Prefața compară textul cu De civitate Dei, cu Divina comedie
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
îngrijită sistematic și elegant de aceeași traducătoare. Volumul, căruia prefața îi explică selecția, stă în centrul operei lui Lullus, pentru că îi ordonează întreaga operă recapitulând marile ei teme și clasificându-le în instrumentele artei sale și scopurile ultime ale contemplației. Prefața compară textul cu De civitate Dei, cu Divina comedie sau cu Summa theologica, subliniind natura izolată, singulară și originală a producerii ei, departe de mediul parizian al finalului secolului al XIII-lea și debutului secolului al XIV-lea, unde ea
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
douăzeci și cinci de apariții de Perrault și douăzeci și două de Andersen. Bicentenarul publicării faimoaselor „povești pentru copii de spus la gura sobei”, cum sugerează Viorica S. Constantinescu, traducătoarea corpusului integral în limba română (Poveștile Fraților Grimm. Ediția integrală. Traducere și prefață de Viorica S. Constantinescu. Ilustrații de Ludwig Richter, Polirom, 2007), că ar putea fi tradus titlul original, a fost sărbătorit începînd cu 20 decembrie 2012, dar a avut parte, cum era de așteptat, de prelungiri și de ecouri, care arată
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
înainte de Constantin Papanace. Germania este însă locul în care, în anii '50, încep să apară primele carți ale lui Nae Ionescu, alcătuite de foști studenți sau foști colaboratori de la Cuvântul. În 1951, sub îngrijirea lui George Racoveanu și cu o prefață de Mircea Eliade, apare volumul Convorbiri. În 1957, D.C Amzar tipărește la Frația Ortodoxă din Wiesbaden volumul Îndreptar Ortodox. În țară, instaurarea dominației sovietice prin cozile de topor autohtone, are în plan, pe lângă eliminarea opozanților politici și „purificarea" vieții
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
15.000 Acest volum va cunoaște o reeditare îmbunătățită - 391 + 80 ex. broșate și 8.000 + 45 legate + 4 colițe. Hârtie pagini, la Editura Albatros, în 1972. semivelină de 65g/m pătrat). Lângă cugetările originale - atingând cifra de 3000, În Prefața cărții, indicând și explicând natura Nicolae Iorga a tipărit și Zicale turcești (din lb. franceză) - travaliului său, academicianul Vianu preciza că aforismele 1908, Pilde filosofești din grecește - 1909, iar în 1916, „au toate calitățile lingvistice și stilistice ale celorlalte specii
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
pe care l-a publicat în anul 1996, la Editura „Porto Franco” din Galați, iar ediția a doua, în anul 2009, la Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași - este o lucrare realizată pe o largă bază interdisciplinară. Prefața Terra mirabilis la albumul de artă Bisericii și mânăstiri ortodoxe. Orthodox churches and monasteries. Romania (1998) este o ilustrare a tezelor și demonstrațiilor cuprinse în lucrarea extraordinară „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”. Tratatul Istoria literaturii dacoromane (1999) este o sinteză științifică
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu a fost distins cu premiul Academiei Române „Mircea Florian”, secțiunea filosofie, pentru tratatul său „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, publicat la Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, din municipiul Iași, în anul 2009, bucurându-se de Prefața - Studiu a Domnului Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu. Pe data de 15 decembrie anul 2011, într-o atmosferă de mare solemnitate, s-a desfășurat ceremonia de acordare a premiilor Academiei Române pentru realizări deosebite în domeniile științei, filosofiei și artei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
creații a Domnului Mihail Diaconescu. Sunt exegeze prezente în volume monografice (despre opera lui Mihail Diaconescu au apărut până acum șase ample volume monografice), în dicționare publicate în țară și în străinătate, în cronici, recenzii, articole, studii, eseuri, comunicări științifice, prefețe, lucrări de licență, dizertații la masterat, teze de doctorat, cursuri universitare, capitole din volume de critică sau din lucrări științifice de sinteză, mențiuni. Pe bună dreptate domnul Ion Stoica, directorul Bibliotecii Universitare din București, o autoritate în domeniul biblioteconomiei, a
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
licență, dizertații la masterat, teze de doctorat, cursuri universitare, capitole din volume de critică sau din lucrări științifice de sinteză, mențiuni. Pe bună dreptate domnul Ion Stoica, directorul Bibliotecii Universitare din București, o autoritate în domeniul biblioteconomiei, a afirmat, în prefața Bibliografia ca operă (pag. 5-11), care însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
definitiv evoluția culturii române și europene... Încheiere Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, ediția a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2009, cu o Prefață - Studiu, semnată de Domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]