28,104 matches
-
pe Petru și Ioan fac parte „Și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc” (4, 6). Funcția de Mare Preot (care însemna, practic, cea de lider al iudeilor și constituia principalul interlocutor al prefectului roman în dialogul cu populația locală) era atunci o afacere de familie (clan), fiind deținută și transmisă între persoane înrudite sub o formă sau alta. Numit în funcție în anul 18 d.Hr., de guvernatorul Valerius Gratus (15-26 d.Hr
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Sub domnia lui Irod cel Mare, Sinedriul nu avea decât un caracter consultativ și în domeniul religios. După moartea acestuia, în anul 4 î.Hr., și, mai exact, odată cu trecerea Iudeii sub administrarea directă a împăratului (6 d.Hr.), prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
împăratului (6 d.Hr.), prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că cineva comisese o crimă gravă, ce impunea sancționarea cu moartea, trebuia să sesizeze prefectul roman și, în fața acestuia, conform regulilor dreptului roman, să-și susțină acuzația. În situația în care magistratul ratifica acuzația și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că cineva comisese o crimă gravă, ce impunea sancționarea cu moartea, trebuia să sesizeze prefectul roman și, în fața acestuia, conform regulilor dreptului roman, să-și susțină acuzația. În situația în care magistratul ratifica acuzația și o încadra într-una dintre infracțiunile grave prevăzute sau cel puțin acceptate de dreptul roman, în orice caz nu respinse
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
date și amintite mai sus, apărea și o cale intermediară, de facto, nerecunoscută legal dar practicată uneori cu succes de autoritățile iudee: cea a lapidării, fără a se recurge la procedura legală! Astfel, în funcție de anumite conjuncturi favorabile - interimatul funcției de prefect, confruntarea acestuia cu probleme grave etc. - și în deplină conspirativitate, membrii Sinedriului ocoliseră uneori interdicția legală romană și hotărâseră lapidarea unor indezirabili. Este situația femeii adultere, lapidarea arhidiaconului Ștefan, primul martir, ori executarea lui Iacob cel Drept, șeful comunității iudeo-creștine
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
la condamnarea la moarte se impunea urmarea procedurii legale: constatarea faptei care ar conduce la aplicarea pedepsei capitale, a necompetenței de a judeca a tribunalului religios iudaic și, în consecință, obligația de a trimite cauza spre competența de judecare în fața prefectului roman al provinciei. Începea, astfel, o luptă judiciară grea, imprevizibilă, în care protagoniștii deveneau: marele preot Caiafa, noul mesia Iisus din Nazaret și Ponțiu Pilat, prefectul provinciei, reprezentantul împăratului Tiberius în Iudeea și singurul judecător competent. Citește și: Prof. univ.
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
iudaic și, în consecință, obligația de a trimite cauza spre competența de judecare în fața prefectului roman al provinciei. Începea, astfel, o luptă judiciară grea, imprevizibilă, în care protagoniștii deveneau: marele preot Caiafa, noul mesia Iisus din Nazaret și Ponțiu Pilat, prefectul provinciei, reprezentantul împăratului Tiberius în Iudeea și singurul judecător competent. Citește și: Prof. univ. dr. Mircea Dutu, - Presedinte al Universitatii Ecologice Bucuresti - Presedinte al fundatiei Dreptul la Natura - Presedinte al Asociatiei Romane de Drept al Mediului - Director - fondator al Revistei
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Soarta a vrut ca prefect al Romei în provincia imperială a Iudeii să fie la acea vreme Ponțiu Pilat (26-36 d.Hr.), trimis în misiune oficială de împăratul Tiberius (14-37 d.Hr.), se pare la intervenția lui Sejanus, cel mai puternic om la regimului, prefectul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
prefect al Romei în provincia imperială a Iudeii să fie la acea vreme Ponțiu Pilat (26-36 d.Hr.), trimis în misiune oficială de împăratul Tiberius (14-37 d.Hr.), se pare la intervenția lui Sejanus, cel mai puternic om la regimului, prefectul cohortelor pretoriene. El aparținea ordinului cavalerilor și, anterior accederii la această înaltă funcție administrativă, avusese o carieră militară. Ordinul ecvestru venea ca importanță și considerație după cel senatorial, iar împreună formau aristocrația romană. Deși în Evanghelii și chiar în Analele
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
aristocrația romană. Deși în Evanghelii și chiar în Analele lui Tacit (scrise în anii 115-116 d.Hr.), Pilat este considerat procurator, inscripția din piatră descoperită în 1961 la Cezareea Maritimă, capitala oficială a provinciei romane, stabilește că acesta a fost prefect, reprezentant al împăratului care presupunea îndeplinirea unor atribuții complexe de administrator, comandant militar, dar și de judecător. Confuzia poate fi datorată scurtei durate de timp scurse de la demiterea acestuia - 36 d.Hr. - și data introducerii în Iudeea a funcției de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
faptelor sale s-au țesut numeroase legende, s-a creat o bogată literatură, iar mai toate artele i-au acordat o atenție aparte. Desfășurarea procesului Suntem, așadar, cel mai probabil, în ziua de vineri 7 aprilie, anul 30 d.Hr. Prefectul Pilat s-a deplasat, cu câteva zile mai înainte, de la reședința sa oficială din Cezareea Maritimă, la Ierusalim, capitala religioasă a Iudeei, pentru a supraveghea personal păstrarea ordinii, având în vedere că, mai ales cu ocazia Pesahului, numeroși pelerini evrei
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
care îi acorda întâietate în cercetare și soluționare. În plus, cum „pârâșii”, destul de numeroși se aflau în ajunul Paștelui, era evidentă nevoia de a termina afacerea cât mai repede, pentru a participa la ceremoniile religioase aferente iar, la rândul său, prefectul era interesat să înlăture cât mai rapid orice motiv de dezordini. În aceste circumstanțe, legat și sub escortă, Iisus este adus în fața judecătorului Pilat. Delegația „arhiereilor”, însoțită probabil de un retor, nu este una la vârf, cei doi mari preoți
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
a zis: Ce învinuire aduceți omului acestuia? Ei au răspuns și i-au zis: Dacă Acesta n-ar fi răufăcător, nu ți L-am fi dat ție” (Ioan, 18; 29-30); „Iar arhiereii Îl învinuiau de multe” (Marcu, 15; 3). Gestul prefectului de a se deplasa din Pretoriu în curtea interioară a Palatului comportă cel puțin două explicații: pe de o parte, una de ordin religios, respectiv de respectare a normei iudaice vizând puritatea rituală, în sensul că dacă un evreu intra
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
salvarea lui Iisus de la moarte, pentru că tribunalul iudaic nu putea aplica decât sancțiuni corecționale. Sesizând imediat asemenea consecințe, pericolul pentru planul religios și dezvăluind interesul real urmărit, reprezentanții căpeteniilor iudee au susținut în continuare, cu și mai mare insistență, competența prefectului. Intervine acum un prim compromis tacit, rezultat din concurența mai multor factori: interesul acut al iudeilor de a-l elimina pe „Mesia”, cel al autorității stăpânitoare de a menține ordinea și dorința personală a lui Pilat de a avea, ca
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
a menține ordinea și dorința personală a lui Pilat de a avea, ca judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect, din întrebarea magistratului rezultă că pârâșii și-ar fi schimbat astfel tactica acuzării
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
roman devine competent, iar judecătorul chiar interesat în deslușirea situației: faptul că inculpatul se proclamă „rege al poporului iudeu”, în condițiile în care această instituție fusese desființată începând din anul 6 e.n. și Iudeea trecuse direct sub administrația împăratului, prin prefect, putea fi interpretat ca un atentat la autoritatea stăpânitoare, o ofensă la suveranitatea exclusivă și legitimă, după dreptul roman, a împăratului Tiberius. Celelalte învinuiri formale: rătăcește și răzvrătește poporul etc. nu sunt reținute de magistrat, fie că sunt prea mărunte
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă grasul Meu” (Ioan 18, 37), urmează celebra expresie a lui Pilat: „Ce este adevărul?”, un omagiu adus parcă tuturor scepticilor din toate timpurile! Și, din nou încercat de îndoială, prefectul dorește să se debaraseze de acest proces care mai mult îl încurcă, iar în acest scop recurge la stratagema de a trimite cauza spre judecare regelui (tetrarhului) Galileei, Irod Antipa, aflat și el în acele zile la Ierusalim cu ocazia
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
care mai mult îl încurcă, iar în acest scop recurge la stratagema de a trimite cauza spre judecare regelui (tetrarhului) Galileei, Irod Antipa, aflat și el în acele zile la Ierusalim cu ocazia Pesahului. Prin această declinare de competență teritorială prefectul spera să iasă din situația dificilă în care se afla și care îl obliga fie să cedeze mulțimii, fie să pară a favoriza un candidat la regalitatea iudee, ambele de neacceptat la acel moment pentru el. Numai Evanghelia după Luca
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
a favoriza un candidat la regalitatea iudee, ambele de neacceptat la acel moment pentru el. Numai Evanghelia după Luca (23, 7-15), dintre cele canonice, relatează episodul și unii specialiști l-au considerat inexact, apreciind că era de neconceput ca un prefect roman să poată renunța să judece un proces în favoarea unui rege barbar. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere legal Pilat nu avea o obligație în acest sens, la începutul imperiului un criminal era judecat
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Pilat nu face decât să respecte și să apeleze la regula: Iisus este galileean și depinde, astfel, de jurisdicția tetrarhului provinciei, a cărui prezență de sărbători în Ierusalim justifică și mai mult declinarea competenței. Dar, deși inițial îl bucură gestul prefectului și oportunitatea de a-l cunoaște pe Iisus, despre minunile căruia auzise, în fața tăcerii absolute a acestuia, în cele din urmă Irod Antipa refuză judecarea cauzei; el se mărginește să-și bată joc de Iisus, îmbrăcându-l cu un veșmânt
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
de acest nevinovat, el decide să ceară mulțimii să aleagă între Baraba și Iisus. Unii istorici au contestat însă episodul, respectiv dreptul de grațiere cu consultarea unei populații ocupate, precum și prezența soției lui Pilat la Ierusalim, pe considerentul că soțiile prefecților, sub domnia lui Octavianus Augustus, nu aveau dreptul să-și însoțească bărbatul în zonele de insecuritate reprezentate mai ales de provinciile îndepărtate, precum era cazul Iudeei. Totuși, o serie de date istorice infirmă asemenea obiecțiuni și fac posibile aserțiunile biblice
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
că judecătorul reținea serioase circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, fie că proceda pur și simplu la o liberalitate. Desigur, în cauză era posibilă această din urmă modalitate. Textele evanghelice nu evocă însă o simplă posibilitate de eliberare datorată unei liberalități a prefectului, ci leagă eliberarea eventuală a lui Iisus de un privilegiu, a cărui existență este contestată. Totuși în favoarea sa au fost invocate trei ipoteze asemănătoare. Prima, cea rabinică rezultată din Mișna (Pesahim 8, 6) rămâne cea mai criticată, întrucât aceasta nu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
prizonierului căruia i s-a promis eliberarea pentru perioada Paștelui. Cea de-a doua paralelă se referă la episodul relatat în Papirusul de la Florența, care cuprinde referiri la procesul verbal al unei audiențe ținute între 86-88 de C. Septimius Vegetus, prefectul roman al Egiptului. Potrivit documentului: „C. Septimius Vegetus i-a spus lui Phibion: „Tu ai merita să fii biciuit, fiindcă ai arestat după capul tău un om onorabil și niște femei; totuși, te voi ierta în fața poporului și voi da
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
situații. Phibion, acuzatul din documentul egiptean, nu a participat la o răzvrătire, ci el merită flagelarea pentru că și-a făcut justiție el însuși, atacându-și adversarul său și femeile casei sale. Totuși, papirusul dovedește un lucru esențial: existența în mâinile prefectului roman a dreptului de a grația un acuzat! În fine, căutarea unei apropieri de lectisterne (ceremonie în care se împodobeau paturile și mesele cu imagini ale zeilor cărora le era dedicat festinul și despre care Titus Livius susține că au
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
însă unele grațieri ocazionale, individuale sau colective, cu ocazia unor evenimente importante, ceea ce face mai plauzibilă exercitarea unui asemenea drept de către Pilat într-o adaptare la situația dată și în încercarea de a stăpâni situația. Referitor la prezența soției unui prefect alături de soțul său la post, texte istorice arată că, în perioada imperială și mai ales sub domnia lui Tiberius, era o practică curentă . Revenind la un punct mort, procesul cunoaște o întorsătură neașteptată. În fața primejdiei ca prizonierul să fie considerat
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]