5,618 matches
-
mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În varianta extinsă, extremismul se confundă cu discriminarea, intoleranța și prejudecata. În cea restrânsă se reduce la terorism politic, antisemitism, rasism, pogrom etc. Facilitator comunitar - agent comunitar cu rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce până la capăt procese de dezvoltare sauorganizare comunitară. Fenomen social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și pururea și în vecii vecilor, Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei răsplăți divine, uitând că de la pământ la stele drumul nu e neted. Raportarea lor lăuntrică la Dumnezeu prin Hristos pornea pe drumul crucii și al pocăinței, crezând că la timpul potrivit vor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rugat să răspundă. Chestionarul se realizează în baza unui formular pe care cel chestionat trebuie să îl completeze cu răspunsurile sale. De obicei, chestionarul nu trebuie să conțină numele celui chestionat, pentru ca acesta să răspundă corect și fără constrângeri sau prejudecăți. > Analiza de conținut Este o metodă care se folosește pentru a înțelege mai bine forma conținuturilor diferitelor materiale care apar fie în presa scrisă, fie în cea audiovizuală, fie din alte surse. Este acea metodă prin care un analist bun
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
pe care societatea o exercită, prin tendințele și interesele ei, asupra fenomenologiei sufletului nostru; ea nu s-ar putea, prin urmare, Întemeia logic din punctul de vedere specific al eticii - și orice afirmare etică n-ar reprezenta decât o simplă „prejudecată”. Conștiința etică, explicabilă prin cauze de natură socială, nu ar fi de sine stătătoare și nu s-ar impune prin ea Însăși activității noastre. Credința noastră obișnuită În justiție și În binele moral, ar fi produsul unei simple iluziuni. Or
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
produs la un moment dat o credință colectivă Într o societate dată și ajungem astfel a ne explica și manifestările conștiinței sociale, fie morale, fie juridice. Dacă ar fi Însă numai atât, orice cunoștință ar apărea, desigur, ca o simplă prejudecată. Este ușor de observat că, pe lângă acest fel de a gândi afirmațiile noastre considerându-le ca realități psihologice, putem urma și altă cale, considerându-le În valoarea cuprinsului lor logic și Întrebându-ne dacă acest cuprins este adevărat. Trebuie să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
baza unei activități de fapt, psihologice sau sociale, nu se descoperă, prin urmare, niciodată printre elementele de fapt pe care le constatăm pe cale cauzală. Ea reprezintă, cum zicea Savigny, un alt strat de cunoaștere. Spre a fi Însă o pură prejudecată, ar trebui să fie numai produsul intereselor și influențelor de fapt care se exercită asupra cugetului nostru, și am văzut că aceasta e imposibil. Se poate Întâmpla ca ea să fie formată În mediul social și să se impună nouă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dogmatică a Statului contra căreia se răzvrătește, mai mult chiar decât facultatea critică a rațiunii noastre, conștiința noastră etică”. Giorgio del Vecchio respinge critic: „divinizarea Statului, sau Statolatria care nu poate să fie admisă decât de aceia ce sunt sclavii prejudecății materialiste sau istoriciste (s.n. - V.V.), care confundă fenomenul cu ideea, forța cu dreptul, posibilul cu licitul, legitimând astfel orice formă de dominație, oricât de opresivă și tiranică ar fi ea. Contra unei asemenea opinii se ridică principiile nemuritoare și eterne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale mereu mai intensă și mereu mai bogată. Nici individul și niciuna dintre clase nu trebuie să considere Statul ca un inamic, ceea ce semnifică, prin reciprocitate, că Statul Însuși nu trebuie să considere nici cu ostilitate, nici cu suspiciune sau prejudecăți, indivizii considerați În ei Înșiși și grupurile lor naturale”. Ca și Între state sau națiuni - subliniază filosoful dreptului Giorgio del Vecchio - În interiorul fiecărui stat, „pacea este cu atât mai solidă, cu cât este mai bine fondată pe drept. Și cum
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
guvernare )! Tzara și Brauner, Brâncuși și Geo Bogza, Gellu Naum sau Ionesco au rămas În istorie. Fiindcă avangardiștii au locul lor, bine stabilit, În culisele culturii. CÎteodată, ies și-n luminile rampei ! Tot respectul, pentru asta! Avangardiștii zgîlțîie comodități și prejudecăți ; duc arta spre o necesară prospețime ; revigorează mișcări (curente) pîndite de anchilozare. Respectul meu suplimen tar, pentru asta! Recent, am fost invitat să vorbesc, la Iași, la interval de numai două zile, despre două cărți cu titluri... identice : Avangarda rusă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Shakespeare? Un regizor de film vorbește despre un proiect al său În care vor apărea Eminescu & Veronica. Se trece la distribuție : pentru poetul nepereche sunt propuși Tudor Istodor și Bogdan Dumitrache ; iar doamna Micle va fi Dorotheea Petre. Nu am prejudecăți ; dar Întotdeauna mi s-au părut delicate filmele și piesele de teatru În care-i vedeai pe mari scriitori, filosofi, ori mari compozitori, interpretați de actori pe care-i poți vedea pe stradă. Spre exemplu, care-i interpretul ideal pentru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
trei decenii : „Mucenicăi Mușat”, În loc de Mușatei Mucenic. Aștept ziua În care se vor Încerca asemenea acor duri la nume precum Valeria Seciu, Fatma Mohamed, Olga Tudorache, Laura Avarvarei, Marlene Duduman... În jurnalul lui Pericle Martinescu găsesc o Însemnare exemplificatoare pentru prejudecățile unor inte lectuali rafinați, dar lipsiți de exercițiul lecturii, ori vizionării dramaturgiei. Se zice, uneori, cutare n-are organ pentru teatru În sens scenic. E și cazul de față. Ieșind de la o premieră cu Mizantropul, distinsul cărturar mărturisește : „N-am
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Iozefina avea un fel de a fi derutant, al femeii care intenționa să provoace bărbatul nu prin afișarea castității, a onestității considerate de tineri ceva cu totul desuet, ci prin ceea ce cerea modernitatea: trăirea vieții din plin, nonconformismul, lipsa de prejudecăți, și mai ales egalitatea în drepturi a sexului frumos cu a bărbaților. De altfel prin anii șaptezecitrei și șaptezecișipatru traversam o perioadă în care atât îmbrăcămintea fetelor sau tunsura lor, cât și chiar vocea intenționat răgușită sau groasă, împrumutau parcă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
noastră discuție. Jumătate. Nu mai fi așa încorsetat, omule-zâmbi Valy din nou, cu un anumit șarm, în timp ce replicile lui semănau când și când cu citate memorabile sau cu maxime luate de-a gata, de prin vreo carte Descătușează-te de prejudecăți. Dacă nu reușești să te descătușezi, n-o să poți juca în rolul lui Mihai de Giulești. Nu am prejudecăți. Am emoții. Oricum, contele nu are emoții. Dacă chiar vrei să știi, și d-ta figurezi pe lista lui neagră. Vei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
semănau când și când cu citate memorabile sau cu maxime luate de-a gata, de prin vreo carte Descătușează-te de prejudecăți. Dacă nu reușești să te descătușezi, n-o să poți juca în rolul lui Mihai de Giulești. Nu am prejudecăți. Am emoții. Oricum, contele nu are emoții. Dacă chiar vrei să știi, și d-ta figurezi pe lista lui neagră. Vei urma nu peste mult timp, la eșafod. Vrei să ajungi la eșafod? Pronunța cuvântul eșafod exagerat, ironic, cântat și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
reușisem să reasamblez decât statuia Afroditei. Noua achiziție, Iozefina, era de fapt mâna Afroditei, așa credeam eu cel puțin. Nu mai aveam înțelepciunea necesară de a mă feri de iubirile trecătoare și interzise. Deci era ca și cum Atena mă abandonase. 5. Prejudecăți, tovarășe Gerard - mă întrerupse Regizorul - Te pistonează prea mult ideea lipirii statuetelor și de-aceea...E vorba de o obsesie, nimic altceva. Dați-mi voie să vă contrazic. Nu e numai o simplă obsesie. Sunt totuși forțe care ne orânduie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nou urcuș, inedit, presupune multă, multă răbdare, mai cu seamă că nu știe ce-l așteaptă sus pe vârful așa-zisului munte. Acestea, în definitiv verzi și uscate, erau idei mai mult prefabricate de care nu mă puteam descotorosi ușor. Prejudecată și reproș. Iozefina risca să-mi cadă în dizgrație știind mai ales că n-avea cum să fie imaculată. Nu înțelegeam totuși, refuzul ei. Dar nu numai refuzul. Auzind propunerea mea, ea practic nu răspunsse la obiect. A răspuns evaziv
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ar fi fost prima mișcare pe care ar fi trebuit s-o fac: s-o invit la mine în cameră. Poate că acolo eram mai liber. Poate că nu eram așa încordat. M-aș fi descotorosit pentru totdeuna, de anumite prejudecăți, recunosc, incomode. După vreo zece minute, Iozefina se ridică fără să mă mai privească, și se furișează cu un mers rebel, afară din odaie, după care, cu toate implorările gazdei mele de a mai rămâne, pleacă. Intuiesc că ea și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
rar, vorbim prea mult, iubim prea rar- dar urâm prea des, ne-am multiplicat averile-dar ne-am redus valorile, am adăugat ani vieții-dar nu viață anilor, am cucerit spațiul cosmic-dar nu și pe cel interior, am cucerit atomul-dar nu și prejudecățile oamenilor, plănuim mai multe-dar realizăm mai puține, am învățat să ne grăbim-dar nu și să așteptăm, avem două salarii-dar mai multe divorțuri, avem case mai frumoase-dar cămine destrămate, avem mai multe în vitrine-dar mai puțin în interior, etc. Acestea sunt
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
au circulat vești despre propunerea lui Rebreanu, Arghezi, Blaga sau Nichita Stănescu are prea puțină importanță și relevanță. Propuneri sunt cu sutele în fiecare an. Deschid aici o mică paranteză legată de probabila șansă a lui Liviu Rebreanu. Circulă o prejudecată, pe care am văzut-o reactivată în editorialul Gabrielei Adameșteanu Premii, autori, editori, apărut în "Bucureștiul cultural" nr. 21-22, supliment la revista "22", nr. 810 din 13-19 septembrie 2005: "Se pare că Rebreanu a fost aproape de Nobel, iar polonezul Reymont
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
cei ai lui Nicolae Velea - că ilustrează un "clasicism de școală". La Fănuș Neagu, "pitorescul e vânat până la exterminare", narațiunea este "fără nod la ață", iar epica e scoasă de autor "din mai nimic". A.E. Baconsky are, ca prozator, prejudecata "artistă" a "ornamentului și dichiselii", pe când Al. Ivasiuc este "tot atât de sigur pe sine și în epic și în antiepic", căzând în "exces de inginerie mentală". La Eugen Barbu ocaziile ceremoniale imaginate sunt "veritabile liturghii păgâne", în timp ce la Sorin Titel vedem
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
talente morale și tehnice, o forță intelectuală ieșită din comun! Hm, merge oarecum în sensul celor spuse de Dvs, că cei umili sunt mai bine tratați în românele mele, ca săracii sunt mai buni, dar încă o dată nu este nici o prejudecată ideologică. Sunteți singur, după-amiaza, soția a ieșit la o expoziție, ați terminat de scris, un pic obosit, aveți chef de vorbă, pe care dintre personajele Dvs. le-ați invită? O parafrază simpatică a chestionarului lui Proust! Pe care? Ah, grea
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
în categoria actriței de sitcom-uri, gen Alimcbeal. Nu rămîn netaxate întrebările de cea mai proastă calitate puse actrițelor care joacă în filme de categoria B, întrebări gen: "Ai fost totdeauna interesată de actorie?" Peter este silit să se confrunte cu prejudecățile sale nu despre genul ca atare al telenovelei, asupra căruia este edificat, cît asupra nepotrivirii de caracter între actrița talentată, sensibilă și rolurile sale, asta în timp ce vinde același material patetic cu titlul de întîmplări adevărate. Inventează astfel în beneficiul unui
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
arma biologică? — Mai mult decît atît, ei Înșiși sunt arma biologică! Logica fără fisuri a Împăratului Îl zăpăci cu totul pe Pruritanal. În sinea lui, colonelul recunoștea că extratereștrii nu trebuie neapărat să vină În farfurii zburătoare. Asta e o prejudecată tipic americană - că trebuie să fie niște omuleți verzi, să vină În zbor, să aibă niște antene și alte dispozitive electrice etc. Ei pot avea o Înfățișare cu totul banală, iar dimensiunile lor vor fi fiind, de asemenea, neînsemnate În raport cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ca de dracu!... După care clătină de mai multe ori din cap, a pagubă, acceptîndu-și cu resemnare destinul. Deh, așa-mi trebuie, dacă mă Încred În necunoscuți! N-ați putea să-mi Împrumutați vreo douăzeci de dolari pînă mîine? Persistă prejudecata că oamenii grași sunt oameni buni. Probabil din cauză că respiră greu și se mișcă mai Încet, ei lasă impresia că nu au, față de provocările vieții, o reacție suficient de rapidă, asociată de obicei cu capacitatea de a face rău celor din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
grași sunt oameni buni. Probabil din cauză că respiră greu și se mișcă mai Încet, ei lasă impresia că nu au, față de provocările vieții, o reacție suficient de rapidă, asociată de obicei cu capacitatea de a face rău celor din jur. Această prejudecată era În orice caz valabilă pentru colonelul Pruritanal și pentru soția sa, doamna Delilah, de asemenea grasă. Bunătatea colonelului se exprima mai cu seamă prin ușurința cu care accepta cererile de orice fel ale Împăratului. Odată Îi trimisese printr-un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]