1,827 matches
-
Cu o acțiune care se petrece în primul secol al erei noastre, în timpul ocupării Britaniei de către romani, "Sanctuarul" (1994) prezintă în principal ordinul religios păgân care a precedat fondarea Avalonului. Având la bază opera "Norma", volumul povestește despre idila dintre preoteasa britanică Eilan și ofițerul roman Gaius. "Sanctuarul" a fost scris în colaborare de Marion Zimmer Bradley și Diana L. Paxson, ultima nefiind creditată. Structurat sub forma unei serii de povestiri, "Doamna din Avalon" (1997) surprinde câteva episoade distincte din istoria
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
fost scris în colaborare de Marion Zimmer Bradley și Diana L. Paxson, ultima nefiind creditată. Structurat sub forma unei serii de povestiri, "Doamna din Avalon" (1997) surprinde câteva episoade distincte din istoria Avalonului, împreună cu femeile care au servit ca Înalte Preotese. Printre acestea se numără povestea lui Caillean - prima Înaltă Preoteasă care ajută la fondarea insulei -, cea a Diernei - care aranjează o căsătorie între o prințesă britanică și un ofițer roman pentru a asigura pacea - și cea a Vivianei - un personaj
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
L. Paxson, ultima nefiind creditată. Structurat sub forma unei serii de povestiri, "Doamna din Avalon" (1997) surprinde câteva episoade distincte din istoria Avalonului, împreună cu femeile care au servit ca Înalte Preotese. Printre acestea se numără povestea lui Caillean - prima Înaltă Preoteasă care ajută la fondarea insulei -, cea a Diernei - care aranjează o căsătorie între o prințesă britanică și un ofițer roman pentru a asigura pacea - și cea a Vivianei - un personaj din romanul principal al seriei, "Negurile". Din nou, colaborarea lui
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
căsătorie între o prințesă britanică și un ofițer roman pentru a asigura pacea - și cea a Vivianei - un personaj din romanul principal al seriei, "Negurile". Din nou, colaborarea lui Paxson nu a fost creditată. Ocupându-se de al treilea secol, "Preoteasa din Avalon" (2000) adaptează o legendă care leagă figura istorică a împărătesei Elena de insula Britaniei. Romanul povestește despre idila dintre Elena (sau Eilan) și ofițerul roman Constantius, precum și despre nașterea fiului lor, Constantine, cel destinat să devină împărat. Cartea
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
o femeie foarte frumoasă - după cum povestea artista - cu un păr cu reflexe aurii". Acesta era sora unui prefect al Iașului de dinainte de instaurarea regimului comunist, colonelul Dumitru Captaru (21 ianuarie - 29 iunie 1941), fiind totodata soră cu mama Gabrielei Manole-Adoc, preoteasa Margareta Manole. Era deosebit de frumoasă și distinsă, și avea mereu o ținută mândră, accentuată de statura sa înaltă și de gâtul lung și fin, ca de lebădă. Avea un păr lung care cădea greu, în onduleuri ample pe umeri și
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
Vintilă cântă alături de alți prestigioși artiști (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studențesc de muzică folk din anul 1971, la Clubul 303 aparținând Universității Politehnice București, apoi la Clubul Universitas, la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” și în Cenaclul Flacăra. La a doua ediție a Festivalului „Primăvara baladelor” câștigă „Marele Premiu” cu piesa „Lordul John” pe versuri de George Coșbuc. Cu piesa „Bade Ioane”, pe versurile poetului Tudor Arghezi, câștigă premiul „Teletop” al Televiziunii Române, iar cu
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
luxosul Cartier Francez din New Orleans, în timpul așa-zisei Epoci a Jazz-ului. Acțiunea se complică odată cu apariția nedorită a doctorului Facilier, un magician voodoo și un ghicitor, care joacă rolul personajului negativ al basmului, precum și a mamei Odie - o preoteasa voodoo în vârstă de 200 de ani. Un al personaj important este prietena Tianei, Charlotte, o fată de bani-gata care își dorește din toată inima să se căsătoarească cu un prinț și știe că acest lucru va fi posibil pentru că
Prințesa și Broscoiul () [Corola-website/Science/332193_a_333522]
-
(n. 771 î.Hr.¹ - 5 iulie 717 î.Hr., Romulus; n. 771 î.Hr. - d. 21 aprilie 753 î.Hr., Remus), fondatorii tradiționali ai Romei, au apărut în mitologia romană drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte. Conform legendei înregistrate de către Plutarh și Livius, Romulus a fost ca primul Rege al Romei. Romulus l-ar fi ucis pe Remus într-o dispută asupra locului viitorului lor oraș
Romulus și Remus () [Corola-website/Science/299706_a_301035]
-
având astfel mai multă putere decât fratele său, îl detronează pe Numitor. Speriat că fiica lui Numitor, Rhea Silvia, ar naște copii care într-o zi l-ar putea detrona ca rege, o forțează pe Rhea sa devina o vestală, preoteasă a zeiței Vesta care era obligată să jure că va rămâne virgină. Însă, într-o seară, Marte, zeul războiului, vine la Rhea în templul zeiței Vesta și aceasta îi naște mai târziu doi băieți gemeni de mărime și frumusețe remarcabile
Romulus și Remus () [Corola-website/Science/299706_a_301035]
-
exil în Bulgaria, Serbia și Grecia, unde comite 19 crime. În 1927 revine în România și își continuă tâlhăriile în zona Brăilei. În noaptea de Înviere (luna aprilie), pătrunde în casa preotului din satul său, jefuiește și o violează pe preoteasă. Gestul determină revolta pescarilor din sat, până atunci simpatizanți ai săi. Aceștia se oferă să sprijine jandarmeria și indică oamenilor de ordine ascunzătorile lui Terente. În dimineața zilei de 4 iunie, Terente este recunoscut de către soțul preotesei într-o barcă
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
o violează pe preoteasă. Gestul determină revolta pescarilor din sat, până atunci simpatizanți ai săi. Aceștia se oferă să sprijine jandarmeria și indică oamenilor de ordine ascunzătorile lui Terente. În dimineața zilei de 4 iunie, Terente este recunoscut de către soțul preotesei într-o barcă pe Dunăre și un jandarm deschide focul asupra lui. Autopsia a fost făcută de doctorița Maria Zaharescu, medic legist al Plășii Măcin, care, la cererea autorităților, a prelevat capul și penisul lui Terente. Capul a fost inițial
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
Naraku, care dorește să aibă în posesia sa Giuvaerul Shikon în scopul utilizării acestei bijuterii pentru a deveni un demon deplin, precum și să corupă Giuvaerul pentru a-l folosi în scop malefic, perpetuând astfel existența bijuteriei; fiind în posesia unei preotese (îndrăgostită de un semidemon), îi învrăjbește pe cei doi, determinându-l pe Inuyasha să fure Giuvaerul (pentru a deveni el însuși un demon) și pe Kikyo să îl sigileze de Copacul Vremurilor. Giuvaerul Sacru este urmărit de numeroși demoni sau
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
Inuyasha este responsabil de moartea ei. Un episod special din anime sugerează că această soartă este datorată unui blestem pus de Tsubaki, care s-ar implini dacă Kikyo s-ar îndrăgosti vreodată; consecința blestemului ar fi pierderea puterilor ei ca preoteasă și să aibă o moarte nenaturală și timpurie; acest lucru nu apare totuși în manga. Giuvaerul a fost ars cu corpul lui Kikyo, dar se reîntoarce după 50 de ani prin reîncarnarea ei, datorită puterii sale și a interferenței unui
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
dispară pentru totdeauna, eliberând-o astfel pe Midoriko și permițându-i să treacă în lumea de dincolo; Naraku este arătat ca fiind mulțumit de căldura emanată de Giuvaerul Shikon pe măsură ce este distrus. Giuvaerul a fost creat în urma bătăliei dintre marea preoteasă Midoriko și un demon foarte puternic. Ea a fost capabilă să purifice sufletele demonilor, având ca sursă de putere echilibrul celor 4 suflete din inima ei, iar într-o eră a demonilor ce devastau pământul, cei ce posedau asemenea putere
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
altele, cu un număr de 25 de locuitori"” . Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor") și soția sa Maria (fiica preotesei din Brătila), respectiv moșiile "Borzești, Prăjești, Măzănăești, Sârbi, Brătila". Nepoții și strănepoții, căpitanul Constantin Mariș, Constantin Ene, se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
urează să revină învingător. Aida, rămasă singură, își exprimă nemărginita durere, frământându-se între sentimentul de iubire față de Radames și dragostea pentru patrie și pentru tatăl ei. În disperare, cere zeilor moartea, singura ei salvare. Templul zeului Phtah. Preoții și preotesele se roagă pentru victoria armatei egiptene. Din interiorul templului se aude rugăciunea marii preotese. Marele preot Ramfis îi predă lui Radames sabia sfințită. Amneris, înconjurată de curtencele sale, așteaptă întoarcerea victorioasă a oștii. Pentru a-și distra stăpâna, un grup
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
sentimentul de iubire față de Radames și dragostea pentru patrie și pentru tatăl ei. În disperare, cere zeilor moartea, singura ei salvare. Templul zeului Phtah. Preoții și preotesele se roagă pentru victoria armatei egiptene. Din interiorul templului se aude rugăciunea marii preotese. Marele preot Ramfis îi predă lui Radames sabia sfințită. Amneris, înconjurată de curtencele sale, așteaptă întoarcerea victorioasă a oștii. Pentru a-și distra stăpâna, un grup de sclave încep un dans vesel. Apariția Aidei trezește gelozia lui Amneris. Provocând-o
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
preoților, invocând urgia cerească să cadă asupra lor. Închis în mormântul său, Radames își îndreaptă ultimele gânduri spre Aida. Deodată, din întuneric, zărește o siluetă. Aflând de condamnare, Aida a pătruns în mormânt, înaintea lui. Acum vor muri împreună. În vreme ce preotesele își psalmodiază cântecul, Amneris rostește trista rugăciune a morților.
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
sau Bacus, a fost un zeu roman de importanță secundară, al vinului, viței-de-vie și al beției, formă sărăcită a zeului grec Dionis. Mai era numit: Imaginea lui culturală era însoțită de preotesele bacante ("Bacchantes") la sărbătorile "Bacchanalia", desfășurate toamna, la culesul viilor. "Bacantele" - îmbrăcate în piei de cerb, purtând torțe aprinse și agitând un "thyrs" - în timpul orgiilor scoteau strigătul "evoe!", fiind poreclite "evantes" ("cele care răcnesc"). Bacanaliile au fost interzise de Senat
Bacchus () [Corola-website/Science/296592_a_297921]
-
județul Făgăraș (interbelic) - d. 14 februarie 2015, București) a fost un tenor român. s-a născut la 15 martie 1933 la Rucăr, în Țara Făgărașului, localitate situată pe malul drept al Oltului, fiu al preotului greco-catolic Nicolae Naghiu și al preotesei Carolina Naghiu. Era al treilea copil al familiei, surorile mai mari fiind Maria și Georgeta-Veturia. Cursurile școlii primare le-a urmat în satul natal, îndrumat fiind de învățătorii Dan și Lavinia Băluț. Încă de mic a ieșit în evidență excepționalul
Octavian Naghiu () [Corola-website/Science/334040_a_335369]
-
apariția religiei în perioada neoliticului.Primele credințe religioase constau în adorația Mamei-Zeiță, a Tatălui-Cer, precum și a Soarelui și Lunii ca zeități.Apar altare care se dezvolta în așezăminte de tip templu, la care se asociaza o multitudine de preoți și preotese și persoane cu alte funcții sacerdotale.Tipică pentru perioada neoliticului este adorarea zeităților antropomorfe. Religiile indigene din Africa erau bazate pe credința comună în forțele naturii și ale strămoșilor tribului. Indigenii australieni intrau în contact cu spiritele mereu prezente, cu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
în schimb, primeau aur arab.De asemenea, a asistat la o ceremonie funerară de incinerare al unui șef viking. După ce era depus în mormânt timp de 10 zile, trupul său era așezat pe o corabie, împreună cu bunurile sale , iar o preoteasă numită " Îngerul Morții" sacrifica o sclavă tânără pentru a-l însoți în viața următoare în Valhalla. Corabia era incendiată de către o rudă apropiată a decedatului. Vikingii construiau ambarcațiuni superbe, cu o carenă rezistentă ce susținea întregul vas. Corăbiile lungi navigau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
biserici, mai cunoscut în Ardeal,Cabadaeff a fost și un talentat portretist.Odată cu pictura bisericii el a realizat portretul preotului ctitor, Gheorghe Prunescu și al soției sale , ambele fiind expuse după realizare ,pe zidul de la intrarea din interiorul bisericii. Portretul preotesei este deosebit de interesant prin specificul vestimentației,....este încărcată cu mărgele multicolore ,un pieptar cusut după modelul tradițional țărănesc în culori vii,asortate cu cele de pe ea, iar pe cap o maramă din fir de mătase ,țesută în casă. Ambele portrete
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
O altă legendă susține că zeul a avut doi părinți: mama lui a fost Xochiquetzal, iar tatăl, Mixcoatl. O poveste aztecă ne spune că Quetzalcoatl a fost odată ispitit de zeul tentației, Tezcatlipoca, să întrețină o relație intimă cu o preoteasă virgină. Din cauza remușcării, el s-a sinucis dându-și foc, iar inima lui a devenit steaua dimineții, Tlahuizcalpantecuhtli. Venerarea zeului Quetzalcoatl includea uneori sacrificarea unor animale, cultul lui opunându-se sacrificiului uman.
Quetzalcoatl () [Corola-website/Science/303041_a_304370]
-
datorită volumelor publicate în numele ei, dar la ora actuală este continuată de Diana L. Paxson. În 259, Rian, Doamna din Avalon, moare dând naștere lui Eilan, fata concepută cu Coelius, Prințul de Camulodunum. Ei îi succede în funcția de Mare Preoteasă Ganeda, care își încredințează nepoata lui Coelius. Zece ani mai târziu, Eilan revine în Avalon pentru a fi instruită și a deveni preoteasă. Relațiile cu Ganeda sunt tensionate, dar Eilan câștigă prietenia fiicei acesteia, Dierna. Viziunea unei preotese indică sosirea
Preoteasa din Avalon () [Corola-website/Science/328592_a_329921]