1,686 matches
-
Atena care-l aștepta, aflând’o destul de Îngrijorată din cauza apsenței prea Îndelungate. O liniști ascuzându-i adevărul, Începând să care bagajul la ușa accensorului. Fiind nervos se străduia să pară cât mai vesel, totuși, inima sa distribuia sângele În sens contrariu, prevestind parcă, imensa greșeală făcută părăsind o lume, la care nu avea să se mai Întoarcă! II PĂCĂLEALĂ DE ZILE MARI Uneori, Tony Pavone simțea nevoie să facă destănuiri amănunțite despre lăcomia taximetristului care fără pic de rușine Îl obligase să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
exemple de fantezie grotească, Încât sărmanii muritori așteptau momentul când pământul avea să explodeze În mii de fărâmițele...! Atena zgribulită de frig, refuza cu Încăpățânare să urce În locuința lor intuind cu groază, efectiv așteptând resemnată noul cutremur de pământ prevestit cu atâta certitudine de unii a tot știutori, care Însă, refuza să dea ascultare imaginației unor stupizi prezicători...! Tony Pavone o imploră. „Atena dragă, copil rău... O minune ne-a scăpat de la moarte, Destinul dăruindu-ne zilele...! În prezent, tu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vederea uniformei militare, Îl treceau toate nădușelile de frică. Cu o mutră acră, colonelul scoase din gâtlejul lui plin de grăsime un horcăit amenințător. „Apropiete, borfașule...!” Tony Pavone se strădui să fie calm. Dar felul de exprimare al anchetatorului nu prevestea nimic bun, deci, Își injectă puțin curaj, ridicând tonul. „Pardon, tovarășe colonel...Vă rog, fi-ți cuviincios...!” „Mă nemernicule, cu mine nu ești toavarăș, ai Înțeles...? - se holbă colonelul la el aruncând capul Înainte, determinând straturile groase de slănină din jurul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tuciurie și ochii bulbucați afișa permanent un zâmbet flegmatic, avea să constate cu ușurință de fapt, acest individ era zămlisit din seminția celor ce umblă cu “Spoit tingiri...!” Dela bun Început, Tony Pavone realiză În acest procuror tendința ce nu prevestea nimic bun, interveni arțăgos. “N’am fost adus legat În fiare la acest organ de justiție unde se Împarte dreptatea să-mi ceară cineva părerea cu privire la o oarecare fizionomie a feței...! În baza promisiunii făcută data trecută de colegul dumitale
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Așa dar...!!” „Protestez...!!” - ripostă Tony Pavone. Rog instanța de recurs să-mi acorde să pledez În apărarea mea, câte un minut pentru fiecare an de condamnare. Un singur minut...!” Judecătoarea de recurs afișă o teribilă fizionomie a feței ce nu prevestea o corectă decizie, Întoarse capul spre procuror, mai cercetă câteva fracțiuni de secundă fizionomia celor trei avocați apoi săgetându-l cu privirea pe Tony Pavone, articulă. „Ai cuvântul...!” Tony Pavone făcu o plecăciune judecătoarei În semn de mulțumire, se răsuci
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
telefoane, ce o mai Întâlnise de repetate ori Însă, niciodată nu avusese timp să le ofere șansa să bea pe săturate...! Ziua se anunța frumoasă. Era abea ora zece dimineața totuși, Soarele Își prăvălea razele sale de o așa manieră prevestind o zi caniculară. Șeful de echipă Îl Întâmpină cu mâna Întinsă. „Să trăiți domn’ inginer, să trăiți. Ce mai faceți...? „Mulțumesc, bine... Șeful de echipă, avea chef de vorbă. „Bine domn’ inginer, În repetate rânduri a-ți promis și cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de sare săpau în mine orgoliul mândria și răutatea pierdeam bunătatea și candoarea potrivnic mi-era totul agățat de unghia neputinței mele Lucifer mă tragea în Infern fără far pe țărm obosisem să lupt cu umbre în pereții destinului visele prevesteau sorți pe șine fiecare noapte era coșmar ochii încărcați de durere lăcrimau rochia de mireasă și-a scuturat creta a rămas o rochie de doliu. am coborât atunci în adâncul ființei mele unde mai pâlpâia flacăra speranței și a iubirii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
altfel decât de obicei, eram mai relaxat și mai bine dispus chiar dacă rana încă mă ustura și înțelegeam în acele momente că viața poate fi trăită și altfel și că se merita să încerc să mă schimb. Afară nori gri prevesteau venirea ploii. Tot gri și mohorât era căminul în care am ajuns să mă cazez. Pe dinafară semăna a închisoare, fiindcă avea gratii la ferestre, tencuiala se jumulise de la vânt și părea că e o clădire ce stă să se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
acea fată am putea avea ceva în comun dar sărutările prelungi inventate special pentru privirile ei o derutau și nu mai știa cum să reacționeze. E dușmanca mea, Gonzalesss... și s-ul acela șuierat prelung ca un vânt în pustie prevestea golul ce avea să se aștearnă definitiv între noi. Te rog eu frumos, renunță la ea și alege pe oricare alta! Nu mă fă și tu să sufăr mai mult decât pot să îndur! Eu zâmbeam ca un tâmp și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
intram parcă în nesfârșita fire, în marea bogăției pământului. Iar când tresărea în murmure și-n oftări codrul, când începea să crească și să curgă valul vânturilor, fiori grei îmi răscoleau sufletul, un cântec înfricoșat pornea în mine, cântecul care prevestea și cerea iubirile tinereței. Așa, furtuna odată m-a prins la căsuța din poiană - și Voinea pădurarul nu era acasă. Parcă voiau să-și smulgă rădăcinile din pământ, așa se frământau plopii cenușii de la marginea poienii; iar fagii bătrâni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
închis-o și a rămas dus pe gânduri. S-a uitat la mine fără să pară că mă vede: „Tatăl tău, Suleyman librarul, mi-a spus deja odinioară că în ajunul tuturor marilor evenimente apar cărți de soiul ăsta, care prevestesc sfârșitul lumii și care caută să explice prin mișcarea aștrilor sau prin neascultarea oamenilor hotărârile aspre ale Celui-de-Sus. Oamenii și le dau unul altuia pe furiș, iar lectura lor îi liniștește, căci nefericirea fiecăruia se pierde și se uită precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Santa Fe. „E ciudat orașul lor cel nou clădit cu pietrele noastre vechi“, gândea Mohamed pe când pătrundeau în tabăra aceea la care se uitau de departe atât de des, cu spaimă, dar și cu curiozitate. Domnea acolo o învălmășeală ce prevestea un mare atac, ostașii lui Ferdinand pregătindu-se în mod evident să pornească la cea din urmă luptă, sau mai curând să doboare orașul încolțit, tot așa cum în arenele Granadei era dată lovitura de grație taurului sfâșiat din toate părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nici măcar dacă e om sau fantomă... sau o ființă nemuritoare care trece de la o reîncarnare la alta - și în toate este mag. — Dar ai auzit și tu: nu i-am zis lui Vitellius unde se află Velunda. Dacă ea îi prevestește ceva rău... Vitellius e periculos pentru cei care îi fac prevestiri nefaste. Iar Velunda o fi vrăjitoare, dar e femeie. E slabă. Nu vreau s-o găsească Vitellius. Valerius se întinse pe paie și își duse mâinile la ceafă. — O s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
companii. Au redus tarifele la zborurile internaționale, așa că acum doar indivizii de ultimă speță mai zboară cu Airtrak. O fată în uniformă, cu părul roșu ca o pătlăgică, și o incredibilă gură de ciochistă, a dispărut câteva minute, care nu prevesteau nimic bun, pentru a-mi controla cartea de credit americană, după care a năvălit înapoi, cu dinții umezi recondiționați de o sumă consistentă. — Ce film e? am întrebat-o. A obținut informația bătând tastele cu unghiile ei roșii. — Pookie Hits
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
adevăr, Martin Amis era trecut acolo - de fapt era trecut chiar de două ori, o dată ca Martin, o dată ca M.L. Sunt unii care ar face orice numai să-și vadă numele tipărit pe undeva. Intrarea precipitată a Selinei în dormitor prevestea cheful ei clocotitor de a o lua prin magazine. Părul îi era vopsit și fierbinte. Jur că sunt clipe când părul Selinei se unduiește ca o apă vijelioasă - se unduiește din cauza alifiilor, a secretelor. Spunea că e obosită: spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
s-a Întîlnit, din Întîmplare sau din voia destinului, cu un vechi personaj din tinerețe. După o carieră marcantă În casele de corecție și În Închisorile statului, Francisco Javier Fumero intrase În armată, ajungînd la rangul de locotenent. Mulți Îi prevesteau un viitor de general, Însă un scandal dubios, ce nu s-a lămurit niciodată, i-a atras expulzarea din armată. Chiar și atunci, reputația Îi depășea rangul și atribuțiile. Despre el se spuneau multe, Însă, Într-o și mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui Dandanache, după cum povestește cu vorbirea-i „stropșită” însuși comisul. Similitudini între comediile lui Alecsandri și ale lui Caragiale se găsesc și în comicul de situație. Tabloul în trei acte, Iașii în carnaval, este o farsă bazată pe o încurcătură, prevestind D-ale carnavalului de I. L. Caragiale. În comediile lui Caragiale „viziunea carnavelească este fundamentală”<footnote I. Constantinescu, Caragiale și începuturile teatrului european modern, București, Editura Minerva, 1974, p. 263. footnote> cu deosebirea că „la Alecsandri, în Iașii în carnaval există
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
probleme cu rotulele?” Îl chestionă Satanovski. „Vă recomand să vă duceți din când În când la Purcica sau să procurați nămol de-acolo...” „Da, din când În când mă Încearcă un junghi la rotula dreaptă...” „Unele au darul de-a prevesti evenimente importante...” „Ce vreți să spuneți cu asta?” Îl Întrebă Bikinski. „Știu pe cineva”, spuse inginerul, „care a fost călcat noaptea de un tramvai la barieră după ce simțise În prealabil la gleznă niște dureri Îngrozitoare...” „Credeți că pe domnul Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se.nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară Și cu raze vii sărută june flori de primăvară
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și rochia fluturându-i în mers și care i-a vorbit astfel: Vitează și generoasă Bradamanta, află că o putere de sus te-a trimis aici. Spiritul lui Merlin al cărui ultim adăpost pământesc a fost acest loc, mi-a prevestit venirea ta. Această faimoasă grotă, continuă ea, este opera vrăjitorului Merlin și aici îi odihnește cenușa. Ai auzit desigur cum acest înțelept si cucernic vrăjitor a încetat de a mai fi. Merlin căzuse victimă a zânei lacului și împlinindu-i
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a întrebat care era drumul spre palatul Longestilei și cum să-l ocolească pe acela al Alcinei. Astolfo l-a sfătuit s-o apuce pe drumul din stînga deși acesta era plin de hârtoape și de bolovani. El l-a prevestit că, pe acestă cale avea să întâlnească piedici serioase; cete întregi de monștri aveau să-i iasă înainte, puși de Alcina să-i împiedice supușii de a fugi de pe pământul său. Rogero îi mulțumi mirtului și se pregăti să-și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
colegi, Să stau și să le povestesc Destinul vieții, nopți întregi... Să regretăm că timpul trece Și-n noaptea cea de catifea, Să coborâm la Bolta Rece, Să bem o ceașcă de cafea... Să urc sfios în amfiteatru, Ce viitoru-mi prevestea Și-n foaierul de la teatru, Să cuceresc o nouă stea... Să văd “Iașii în carnaval”, S-admir actorii care trec Apoi, să urc în personal, Să-mi iau adio și să plec...
IA?UL TINERE?II MELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83804_a_85129]
-
grajduri și luară caii, care așteptau Înșeuați. Afară era frig, dar temperatura trecuse peste limita Înghețului. Zăpada se dezghețase și Începea să se topească. Cu toate acestea, primăvara nu se făcea Încă simțită. Vântul rece care bătea dinspre câmpia Nistrului prevestea mai degrabă noi ninsori În zilele ce vor veni. Cei trei călăreți ieșiră pe poarta cetății, trecură podul de lemn lăsat peste șanțul de apă, traversară Încet târgul Sucevei și sloboziră caii la trap pe dealurile dinspre Tudora. Erina respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și acum cu mijloace de simulare și seducție, căutase în el un partizan, un străin aliat ei. De aceea azi atmosfera locului burghez era așa de ciudată: gesturile, vorbele oamenilor acestora mediocri erau așa de stânjenite și tainice. Lucruri nepipăite prevesteau, deviau traiul lor banal. Cele mai dezordonate legi ale simțirei turburau așezarea statornică a familiei, pentru că un om trecuse pe-acolo, cîndva: italianul. Mini se gândi la casa de moșie nici rustică, nici modernă, cu arhitectura solidă, regulată; cu confortul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
schimbării în bine. Dacă se pusese la început problema apei, acum i se ofereau glande, care să-i dea putere de procreere. Profesorul Chapel avusese întotdeauna o dispoziție flegmatică și a înțeles importanța separării afacerilor de viața emoțională. El a prevestit furtuna și s-a întors la Oxford, la sfârșitul verii, ca să digere ce descoperise. Faptul care l-a impresionat cel mai tare n-a fost Gofo, pe care-l considera mai curând pierdere de timp, ci faptul că Fotse erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]