8,177 matches
-
poate susține faptul că Guvernul a transpus în dreptul pozitiv o normă care conservă viciul de neconstituționalitate reținut în considerentele Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale. ... 80. Referitor la critica privind nereglementarea în mod clar și previzibil a competenței organelor de cercetare penală speciale la care se referă art. IV pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016, apreciază că aceasta nu este întemeiată. Astfel, competența acestora nu este reglementată de textul legal criticat, ci
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
fiecărei cauze penale, cine va face punerea în executare. Așa fiind, apreciază că dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală îndeplinesc cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, dispozițiile sale având un caracter accesibil și previzibil, fiind deci conforme cu dispozițiile constituționale invocate în sesizare. ... 85. De asemenea, apreciază ca fiind neîntemeiată și critica referitoare la existența unui paralelism legislativ. Susține că opțiunea legiuitorului infraconstituțional de a nu conferi unor ofițeri din cadrul S.R.I. calitatea de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
conțin sintagma declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016. De aceea, forma de lege lata a textului legal criticat respectă cerința prevăzută de considerentul 48 al deciziei menționate, respectiv stabilește expres, într-un mod clar, precis și previzibil, care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a dreptului la viață intimă, familială și privată sau în secretul corespondenței. Arată că în decizia anterior menționată Curtea Constituțională a reținut faptul că „este justificată opțiunea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Codul de procedură penală și art. 13 teza a doua din Legea nr. 14/1992 rezultă că organele de cercetare penală speciale competente să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică în cazul acestor infracțiuni sunt organele S.R.I., dispozițiile criticate fiind previzibile sub acest aspect. De asemenea, conform art. 13 teza a doua din Legea nr. 14/1992 raportat la art. 55 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală, pot exercita atribuții de organe de cercetare penală speciale ofițerii S.R.I. desemnați
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Cu același prilej, Curtea a subliniat importanța faptului că, „în multe state ale Uniunii Europene, dispozițiile codurilor de procedură penală, atunci când reglementează activitatea de supraveghere tehnică și de punere în executare a acesteia, o fac prin norme clare și previzibile și vizează doar organele judiciare“ (paragraful 36). Totodată, Curtea a constatat că „nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
procesului penal nu există publicitatea specifică fazei judecății. ... 205. De altfel, Curtea a reținut anterior că, având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă unei astfel de măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării unor drepturi fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
natura drepturilor fundamentale limitate. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile ce constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 48). ... 206. Așa fiind, Curtea apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
și 66 din Legea nr. 55/2020, formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, observând că acestea reglementează faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, a constatat, în esență, că aceste norme sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii prin simpla interpretare gramaticală a textelor analizate. ... 23. Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
o instituție juridică reglementată de dispozițiile art. 522 din Codul de procedură civilă, iar, în virtutea normelor de referință, oricare dintre părți și inclusiv procurorul pot face contestație ce vizează încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil. Așadar, este firesc și logic, din punct de vedere juridic, ca formularea plângerii, respectiv calea de atac să îl vizeze numai pe contestator, căruia îi este comunicată o copie a soluției. În acest context, face precizarea că obiectul litigiului este
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
respectiv calea de atac să îl vizeze numai pe contestator, căruia îi este comunicată o copie a soluției. În acest context, face precizarea că obiectul litigiului este dat tocmai de încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, nefiind încălcat principiul egalității armelor. În sprijinul concluziilor formulate sunt menționate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 781 din 29 noiembrie 2018, decizie prin care s-a reținut că în discuție este o încheiere prin care s-a respins cererea de
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
procedura execuțională. Astfel, menționează că taxa pe valoarea adăugată se înfățișează ca un cost inerent acestei proceduri, în legătură cu care părțile trebuie informate prin actele normative care stabilesc limitele onorariilor executorilor judecătorești. Or, pentru a nu se depăși costurile previzibile din cadrul executării silite, onorariile maximale ale executorilor judecătorești trebuie să includă și taxa pe valoarea adăugată. ... 11. Nefiind întrebări pentru reprezentanții Avocatului Poporului și procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
mai arătat că stabilirea condițiilor de acces la o procedură execuțională se circumscrie obligațiilor pozitive ce revin statelor în temeiul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 43. Or, pentru a nu se depăși costurile previzibile asupra cărora părțile din procedura execuțională au fost informate prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, rațiunile care țin de respectarea acestei exigențe impun ca onorariile maximale să includă și TVA. ... ... IX. Opinia judecătorilor-raportori 44. Judecătorii-raportori
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
furt săvârșit de o persoană mascată prezumă existența unui astfel de scop al ascunderii identității; cu toate acestea trebuie observat că situația în care toate persoanele ar putea fi obligate să poarte mască în spații publice nu a fost una previzibilă. Este de necontestat că făptuitorul este mult mai greu de identificat atunci când poartă mască, indiferent dacă acesta a urmărit să își ascundă identitatea sau nu, și că, chiar dacă este obligată de lege, persoana care poartă mască este conștientă
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
nici nu face obiectul unui asemenea instrument procedural de unificare a practicii judiciare aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Referitor la problema de drept care face obiectul sesizării, aceasta este de natură a da naștere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite, potențial relevat de punctele de vedere exprimate, astfel încât intervenția instanței supreme este una legitimă. Totodată, problema de drept este determinantă în ceea ce privește soluționarea pe fond a cauzei în care a fost ridicată, în
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
act juridic adoptat de Parlament. Or, Legea nr. 55/2020 nu prevede drepturile fundamentale al căror exercițiu poate fi restrâns și nici situațiile în care poate opera restrângerea. Arată că reglementările în materie, în situații excepționale, de urgență, trebuie să fie previzibile pentru destinatari, cetățeni și Guvern, care nu trebuie aruncat în tentația de a deveni legiuitor, deoarece, într-un asemenea caz, principiul separației puterilor este de facto suspendat. De asemenea, drepturile limitate nu sunt drepturi prevăzute prin legi, inferioare ca forță
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv - că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
fi precedată de o activitate de documentare, finalizată prin studii care vor cuprinde analiza legislației existente în domeniul supus reglementării, imperfecțiunile acesteia sau lipsa unei reglementări în materie, istoricul reglementării în dreptul românesc și de drept comparat, cu prezentarea efectelor previzibile ale soluțiilor preconizate. Articolul 43 Concluziile reținute în studii, cuprinzând liniile directoare ale concepției de ansamblu a viitoarei reglementări, vor fi înaintate, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor și celorlalte autorități publice interesate. Articolul 44 Pe baza studiilor întocmite și
REGULAMENT din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254599]
-
efectua acte de urmărire penală care nu pot fi amânate, chiar dacă ele privesc o cauză care nu este de competența acestora. ... 27. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că normele procesual penale oferă un ansamblu legislativ clar și previzibil, apt să determine respectarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 132 alin. (1). Totodată, Curtea constată că cele reținute în jurisprudența sa, în sensul
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
penală, judecătorul face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 185 din 21 martie 2017, referitoare la sensul termenului „rezonabil“, pe care le consideră, de asemenea, aplicabile în cauză. Reține că sensul sintagmei „fără nicio îndoială rezonabilă“ este clar și previzibil și semnifică existența unor probe pe baza cărora, recurgând la un raționament echilibrat, firesc, lipsit de exagerări, să poată fi desprinsă concluzia plauzibilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat. Reține, totodată, că atât destinatarii legii procesual penale
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
Curtea Constituțională la circumstanțele speței de față, Tribunalul București susține că normele legale care reglementează o competență teritorială exclusivă pentru soluționarea cauzelor de contencios administrativ, respectiv art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, trebuie să fie clare, precise și previzibile, ceea ce presupune, printre altele, și obligația legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent în care normele edictate să se completeze și să se dezvolte reciproc într-un mod armonios, fără a crea antinomii între actul normativ care se
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp.“ ... 44. Curtea a mai reținut că drept urmare a abrogării art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, legea este previzibilă și clară în sensul că dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
interpretării judiciare cu substanța infracțiunii, Curtea a arătat că este necesar ca interpretarea să fie în conformitate cu textul dispoziției din legea penală în cauză, citită în contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare, este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*10). *10) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cerere nr.
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
interpretării judiciare cu substanța infracțiunii, Curtea a arătat că este necesar ca interpretarea să fie în conformitate cu textul dispoziției din legea penală în cauză, citită în contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*33). *33) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cererea nr.
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
în temeiul dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011. Totodată, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, apreciind că acestea sunt clare și previzibile. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.436/205/2016, Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]