1,084 matches
-
fiscale, în timp ce promitentul-cumpărător este obligat, fără vină, să suporte toate consecințele negative. 6. Autorii excepției arată că măsura criticată nu este indispensabilă scopului urmărit, și anume colectarea creanțelor fiscale. În plus, textele legale nu îndeplinesc cerințele de precizie, claritate și previzibilitate. 7. Tribunalul Arad - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța menționează jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011 și Decizia nr. 47 din 12 februarie 2013 . 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator, adică în domeniul dreptului substanțial. 15. Cât privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, prin neîndeplinirea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare și de previzibile. Folosirea expresiei "trebuie să prezinte" instituie într-un mod de netăgăduit o normă imperativă pentru contribuabili. De asemenea, sancțiunea nulității de drept a actelor prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
constituționalitatea acesteia. 22. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, Curtea a reiterat jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , prin care a constatat că exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265927_a_267256]
-
un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului. ... (3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată. ... Articolul 1.533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
de aplicare în timp a unei legi noi (paragrafele 39-41 de mai sus), trebuie constatat că ingerința litigioasă era compatibilă cu cerința de legalitate. Totuși, aceasta observă că elementul de imprecizie constatat în Legea nr. 17/1994 și gradul de previzibilitate al aplicării acestei legi în speță sunt luate în considerare la analiza conformității măsurii litigioase cu cerințele de just echilibru între interesele de față (vezi, mutatis mutandis, Beyeler, citată anterior, §§ 108 și 110). 53. În ceea ce privește scopul urmărit de ingerința litigioasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206371_a_207700]
-
a executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost revocat din funcția de membru al acestuia. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că art. 55 din Legea nr. 317/2004 este neconstituțional, întrucât încalcă principiul previzibilității normei juridice, procedura de revocare prevăzută de norma criticată nefiind suficient și concis stabilită. Textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagma "neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor încredințate prin alegerea ca membru al Consiliului", deoarece nu lămurește cu ce ar fi această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
deciziile luându-se în plen și secții, prin vot direct și secret, astfel că este dificil de cuantificat, la nivelul fiecăruia dintre membri, o îndeplinire defectuoasă sau neîndeplinirea atribuțiilor ce revin de fapt Consiliului, în întregul său. Arată că exigența previzibilității legii privește modul de receptare a conținutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înțelegere a acestora, norma juridică trebuind să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
Consiliului au o serie de drepturi și îndatoriri stabilite atât prin Constituție, cât și prin legea organică, stabilindu-se condițiile pentru desfășurarea activității specifice. În cazul încălcării acestor norme ei pot fi sancționați. IV. Cu privire la criticile referitoare la lipsa de previzibilitate a normei legale din perspectiva art. 20 din Constituție, Curtea constată că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
ei pot fi sancționați. IV. Cu privire la criticile referitoare la lipsa de previzibilitate a normei legale din perspectiva art. 20 din Constituție, Curtea constată că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o suficientă precizie a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
speței, consecințele care pot rezultă dintr-un act determinat. Desigur este dificil să se adopte legi redactate cu o precizie absolută, dar și cu o anume suplețe, însă caracterul mult prea general și, uneori, chiar eliptic nu trebuie să afecteze previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
a unui membru al Consiliului care ar aduce atingere acestui rol constituțional, iar nu voinței individuale a judecătorilor pe care membrul respectiv îi reprezintă. Așadar, Curtea constată că textul de lege criticat este neclar și imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai mult, Curtea reține că nu trebuie negat dreptul adunărilor generale ale instanțelor care desemnează un membru în Consiliului Superior al Magistraturii de a-l revoca pe acesta, însă revocarea trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
îndoială necesară, revocarea reprezentând o sancțiune pe care o poate aplica Consiliul pentru o conduită profesională necorespunzătoare, respectiv nerespectarea atribuțiilor stabilite prin lege. Norma de sancționare trebuie să întrunească însă, așa cum s-a arătat, exigențele de precizie, claritate și, implicit, previzibilitate, impuse, cu valoare de principiu, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Analiza textelor criticate cuprinse în art. 55 alin. (4) și (9) din Legea nr. 317/2004 conduce la concluzia încălcării prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
Europene a Drepturilor Omului. Analiza textelor criticate cuprinse în art. 55 alin. (4) și (9) din Legea nr. 317/2004 conduce la concluzia încălcării prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la apărare, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, respectiv a art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale raportat la art. 20 din Constituție. Indiferent de cine inițiază procedura de revocare, inițiatorul nu poate ignora cerințele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250746_a_252075]
-
urgență a Guvernului nr. 71/2009 , care sunt asemănătoare celor ale art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 . 7. Judecătoria Găești consideră că "se impune verificarea de către instanța de contencios constituțional dacă textul satisface cerința de previzibilitate, în raport de claritatea întinderii aplicabilității sale, în scopul asigurării destinatarilor normei protecția adecvată împotriva arbitrariului." De asemenea, arată că instanța de contencios constituțional urmează să verifice dacă prevederile sunt neconstituționale în măsura în care dispozițiile privind eșalonarea se aplică situațiilor juridice generate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat", se susține că încalcă prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în ceea ce privește componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor juridice. Se invocă în acest sens decizii ale Curții Constituționale (nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, nr. 573 din 3 mai 2011 ) prin care, cu referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie, s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
să prevaleze oricăror altor norme interne, inclusiv normelor constituționale, judecătorul național fiind obligat să le aplice cu preferință. ● O altă critică formulată cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004 se referă la art. 99^1 din lege și vizează lipsa de previzibilitate a acestuia. Potrivit texului legal menționat, " Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept, material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
mod expres faptul că se are în vedere doar comportamentul profesional adecvat, tocmai pentru a nu se crea confuzii, apreciindu-se că, în condițiile în care legea criticată nu explică din punct de vedere juridic noțiunea în discuție, încalcă exigența previzibilității, astfel cum aceasta a fost definită în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În lipsa unei norme previzibile, neavând conturate - obiectiv și fără echivoc - reperele cărora magistratul trebuie să își conformeze conduita și în funcție de care autoritatea competentă apreciază asupra îndeplinirii sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
se poate invoca faptul că pentru aceleași fapte nu se poate angaja răspunderea disciplinară, alături de formularea unei căi de atac. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 20 din Constituție, față de invocarea de către autorii sesizării a componentelor referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor de drept, se consideră că art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu cuprinde nicio referire la astfel de exigențe. În plus, normele criticate sunt clare și previzibile, iar prevederile art. 20 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
care s-a invocat și o excepție de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea dispoziției legale respective, să dea totuși eficiență Convenției Europene a Drepturilor Omului, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților fundamentale. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a noțiunilor de exercitare a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, se arată că formulările utilizate lasă o marjă de apreciere secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia judecării în ceea ce privește conținutul abaterii respective. Se face referire și la jurisprudența Curții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
că formulările utilizate lasă o marjă de apreciere secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia judecării în ceea ce privește conținutul abaterii respective. Se face referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat în mod constant că previzibilitatea consecințelor care decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorit ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. În plus, reglementări asemănătoare sunt și în jurisdicțiile altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
legii determinată de ignoranță sau de o neglijență nescuzabilă, denaturarea faptelor determinată de neglijență nescuzabilă, pronunțarea unor hotărâri lipsite de orice bază procesuală sau care au la bază o eroare macroscopică sau o neglijență gravă și nescuzabilă. B. Accesibilitatea și previzibilitatea reglementărilor criticate Autorii sesizării consideră că art. 99^1 din Legea nr. 303/2004 , care definește noțiunile de "rea-credință" și "gravă neglijență" cuprinse în art. 99 lit. t) din același act normativ, sunt imprecise, încălcând astfel principiul legalității, în reglementarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
paza bunurilor; ... b) circulația pe drumurile publice; ... c) disciplina în construcții și afișajul stradal; ... d) protecția mediului; ... e) activitatea comercială; ... f) evidența persoanelor; ... g) alte domenii stabilite prin lege. ... (2) Poliția locală își desfășoară activitatea pe baza principiilor: legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării. ... Articolul 2 (1) Poliția locală își desfășoară activitatea: ... a) în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și în executarea legii, precum și a actelor autorității deliberative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254195_a_255524]
-
de a se reveni asupra acestora, fie în sensul reducerii, fie al înlăturării lor, prin intermediul unei contestații la executare, remediu procesual ce nu este propriu materiei contenciosului administrativ. Or, legea, inclusiv cea procedurală, trebuie să se caracterizeze prin accesibilitate și previzibilitate în aplicarea sa, tocmai pentru a nu genera posibilitatea unor interpretări divergente, cu consecințe asupra modului de desfășurare a acestor procese, afectându-se astfel principiul echității procedurii, universal recunoscut de legiuitorul constituant, indiferent de materie și specializare. 19. În dosarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
de neconstituționalitate cu privire la încălcarea art. 1 alin. (3) și art. 47 alin. (2) din Constituție, misiunea socială a statului consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituție nefiind afectată. II. O altă critică de neconstituționalitate vizează lipsa de accesibilitate și previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, modul deficitar de redactare, generalitatea și imprecizia textelor legale. Analizând dispozițiile legale criticate, Curtea observă că legea reglementează cadrul general de organizare, funcționare și finanțare a sistemului național de asistență socială. Reglementarea în ansamblul său constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237577_a_238906]
-
la rândul lor prezintă aspecte de neconstituționalitate, face ca art. 21 alin. (4) lit. d) din Regulament să fie la rândul său neconstituțional. Sintagmele "pierdere a sprijinului politic" și "funcție obținută prin susținere politică" denotă o lipsă de precizie și previzibilitate, nefiind clar la ce fel de susținere/sprijin politic s-ar referi textul în cauză în condițiile în care susținerea politică ar trebui înțeleasă ca rezidând în propunerea persoanei pentru obținerea funcției de membru al Biroului permanent, iar sprijinul politic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]