1,838 matches
-
abordarea lui Henry nu este istorică, deși include referințe la autori importanți pentru gândirea creștină (Tertulian, Irineu, Chiril al Alexandriei). Ca și Foucault, Michel Henry a fost influențat de revoluția conceptuală introdusă de Husserl la începutul secolului XX, prin restabilirea primatului percepțiilor prereflexive. Obiecția principală a lui Henry față de tratamentul husserlian oferit corporalității este regresul în obiectualizare. Datorită proiecției intenționalității, conștiința tinde să gândească trupul material în opoziție cu idealitatea ego-ului subiectiv. În stilul vulgar al înțelepciunii pragmatice, fenomenologul va recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fenomenalității. Aici putem sesiza o diferență clară între atributele fenomenului „saturat par excellence” la Jean-Luc Marion și, respectiv, atributele fenomenalității la Michel Henry. În cazul lui Henry, și cea mai modestă actualizare a unui fenomen dezvăluie organic autorevelarea Vieții în primatul ei originar. Pentru Marion, revelația e distinsă după criterii morfologice, în funcție de gradul de saturare al unui fenomen. Pentru Henry, revelația este intrinsecă oricărei apariții, invizibila peliculă care învăluie lumea, ținând lucrurile în viață. Într-un fel, pentru Marion revelația se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
concepte în filozofia europeană, Heidegger sesizează un mod general al gândirii determinat de interpretarea grecească a diferenței dintre ființă (to on) și ființări (ta onta). Când, în taxonomia categoriilor aristotelice, substanța (ousia) capătă rolul de prim predicat, avem deja un primat al prezentului (parousia) asupra celorlalte două moduri ale temporalității (trecut și viitor). Aceasta înseamnă, în mod fundamental, că ceea ce este este la modul prezent. Această definiție este valabilă și pentru ființarea supremă („Dumnezeu”) care, față de ființa comună (to on), joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să fie „ordinea definitivă” a lumii. Conștient că, în fața crizelor politice și sociale europene care au dat naștere fascismului, pe de o parte, și comunismului, pe de alta, „neutralitatea este o iluzie”, P. afirmă, în continuarea gândirii platoniciene din Republica, „primatul spiritului” - „dreptul inteligenții de a i se încredința toate problemele sociale, toate dificultățile de ordin metodologic și toate problemele epistemologice pe care le pune fenomenologia științei și artei politice”, în virtutea corespondenței necesare dintre ordinea eternă („noocratică”) a lumii și autoritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
locuitor al Ftiei, în sudul Tesaliei, era față de lumea grecească de atunci un principe de la marginile ei. Lângă Troia, Ahile trăiește tensiunea dintre poziția lui militară, cea mai înaltă, și poziția lui ierarhică în cadrul armatei și al sfatului căpeteniilor, unde primatul era al lui Agamemnon. La aceasta se adaugă o altă tensiune, derivată. Ahile a fost timp de aproape zece ani, prin frecventele și izbutitele lui expediții de jaf, principalul furnizor de pradă al aheilor statorniciți acolo. Dar prada era împărțită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
creat tendințe mai cu seamă cele semnate de Mario Fubini.67 În perioada imediat următoare s-au făcut auzite opiniile lui Francesco Floră, exeget prolific, care avea să îi dedice și lui Salvatore Quasimodo o analiză detaliată, în care declara primatul sicilianului în reînnoirea vocabularului poeziei italiene. Același semnează o cercetare despre versurile recanatezului în care accentuează importantă termenului izolat; afirmă aici că cea mai profundă poveste a unui suflet este cea a cuvântului leopardian, care ne ofera măsură originalității sale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu marșul asupra orașului din 28 octombrie 1922; ulterior a mai existat un singur număr, în decembrie 1923. Scopul ei declarat era să reinstaureze primatul clasicului și să promoveze normalizarea literaturii prin reevaluarea modelelor din trecut: (...) considerăm că acum trebuie să restabilim legătură cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii mari
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
autorului romantic pentru forma versului și efortul lui de a conferi rafinament expresiei; aceste două elemente și-au găsit ecoul și în tehnică literară quasimodiană, în cuvântul sau reificat. Cu toate ca la începutul anilor treizeci influență acestei publicații se estompase cedând primatul altor reviste care găzduiau, de pe atunci, scrierile autorului ermetic ('Îl Frontespizio', 'Solăria', 'Circoli' și 'Letteratura') opera poetului romantic nu fusese uitată, el fiind celebrat, de exemplu, în numărul aniversar din 1937 al revistei 'Îl Frontespizio', ce îi fusese dedicat în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
puțin din ideile de aici. Și între membrii grupului de la Albatros se afirmă, mai devreme sau mai târziu, nevoia unei altfel de literaturi, nevoia orientării spre sfera contemporaneității, apropierea de reportaj ca specie, dar există totdeauna o continuă afirmare a primatului esteticului, aproape de negăsit la Cadran. În lucrarea Din presa literară românească (1918-1944), se fixează orientarea revistei: "Stânga militantă, cu o poziție clară față de grupările și publicațiile reacționare, duce lupta mai departe în alte reviste care vor fi, la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cărții sunt și ele enumerate: "erudiție și metodă, informație și orientare, justețe și gust". Se apreciază, de asemenea, aplicarea "principiului estetic" pe tot parcursul lucrării. Istoria călinesciană corespundea prin rigoarea construcției, prin distingerea valorii de non-valoare, prin "orientare", prin afirmarea "primatului esteticului asupra culturalului", prin "puneri la punct și reabilitări în literatura contemporană" (să amintim că grupul de la Albatros încercase să facă același lucru în cazul lui Panait Istrati), corespundea chiar spiritului albatrosist. În articolul amintit se surprind, de asemenea, valențele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Se poate astfel sublinia faptul că, deși uneori au făcut concesii regimului totalitar, au meritul de a scrie o poezie autentică, de a reflecta spiritul vremii lor, plină de contradicții, de a susține și prin poezie și prin articolele teoretice primatul esteticului în raport cu alte aspecte pe care le poate reliefa o operă artistică. Deliricizarea poeziei nu este o caracteristică strict a generației amintite, dar reprezentanții ei o fac programatic, textele lor au tendința de a se transforma în arte poetice, autoreferențialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reabilitat în 1963. Dacă în momentul în care se apropie de mișcarea socialistă (mânat, așa cum mărturisește, de idealurile pe care le urmează), pare decis "să lase estetismul" la o parte, mai târziu revine la opinia afirmată în tinerețe, și anume primatul esteticului. Dorința de a face din cel considerat liderul generației sale unul exemplar, de a-l prezenta într-o aură eroică este ridiculizată chiar de Geo Dumitrescu. Volumului Aventuri lirice i s-au reproșat compromisurile, dar textele de aici reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
G. Călinescu excelează prin acea sinteză partizantă de a interfera momentul istoric cu cenzura critică. (...) Meritul acestei colosale istorii literare nu stă însă numai în desfătarea voluptuoasă a scrisului său de irascibile semnificații interioare și în sinuozitățile sensibilității sale rafinate. Primatul esteticului asupra culturalului - revizuirea modernă a clasicilor - sensul extrinsec al tradiției - deficiența romanului biografic - surprinzătoare judecăți, puneri la punct și reabilitări în literatura contemporană - sunt atâtea aspecte de inedită performanță care trebuiesc tratate cu dilatări legitime de spațiu. (...) Opera unui
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de informații, așa cum a fost prezentată mai sus, are multe caracteristici care, în opinia susținătorilor săi, o fac să pară mai morală decât cea „tradițională”: • importanța analizei (înțeleasă ca o știință și având, astfel, prestigiul acesteia), în comparație cu activitatea de spionaj; • primatul informațiilor „curate” obținute din surse tehnice asupra spionajului „imoral”; • reducerea importanței activității de contrainformații și dezinformare, ceea ce atenuează percepția negativă potrivit căreia activitatea de informații implică o confruntare între națiuni; • extinderea activității de informații spre alte domenii (schimbări sociale, evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cetatea secretelor”, luând în considerare faptul că obiectivul final este cunoașterea - mai complexă și mai utilă decât un secret profund rupt de context -, și, în final, de a întări sensul activităților de informații într-o memorabilă frază finală ce reinstituie primatul acțiunii: „Adevărul nu reprezintă un obiectiv, ci un instrument în obținerea victoriei”. O victorie pe care, în numele intereselor sale strategice, orice națiune și-o dorește repetată zilnic, an de an, pe o spirală ascendentă a devenirii ei în securitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
anticatolice. Opinia publică engleză i-a sancționat cu multă promptitudine pe acei politicieni care nesocoteau această stare de spirit. Partidul Liberal a fost înlăturat de la putere și înlocuit cu cele două grupări care susțineau uniunea dintre cele două insule și primatul puterii protestante în Irlanda. Opinia publică britanică și-a consolidat susținerea pentru comunitatea protestanta care nu dorea autonomia, din perspectiva unei Irlande bivalente, formată, pe de o parte, dintr-un bastion al civilizației engleze, iar pe de altă parte dintr-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
să dispară ceea ce au [obiectele] în comun pentru a putea fi sesizate aspectele lor particulare, specifice...Considerat din acest punct de vedere orice obiect este extrem de ornamentat. Materialitatea lui poate servi ca pretext unei decorări a suprafeței lui: granulată, hașurată”. Primatul acordat intensității prin accentuarea contrastelor se impune, în acest fel, ca un principiu de ordonare a valorilor prin care se acordă imaginii cantități și calități în moduri diferite și nenumărate. Aceste valori nu constituie, așa cum consideră Lhote, simple: „rime plastice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
publicat în 1999, Wiener Walzer cuprinde mai multe nuclee romanești, corelate de pitorescul cruzimilor și energia răului ce populează fantasmele personajului axial. Părăsind maniera epicului baroc și psihologiile bizare în favoarea prizei directe la epicul cotidian, G. va înlocui, poate, cândva primatul teatrologului prin talentul prozatorului. Ca teatrolog, nu atât istoria, cât actualitatea genului dramatic îl interesează. Totuși, Alecsandri și dublul său (1980) este o coerentă, necesară și stimulatoare relectură a subiectului. O panoramă a literaturii dramatice române contemporane (1984), dar mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
pe niște trepte, pînă la cunoaștrea celor mai complexe"); necesitatea unei priviri sintetice a obiectului științific ("să se recenzeze totul în amănunțime și să se facă enumerări atît de ample încît să fiu sigur că nu s-a omis nimic"). Primatul rațiunii și al experienței, transpunerea legilor observate în limbaj matematic, iată bazele științei moderne pe care Descartes le formulează în această lucrare care marchează rezultatul efortului inițiat la sfirșitul Evului Mediu, de desprindere de știința scolastică bazată pe concepțiile lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unei epoci în care rațiunea umană și spiritul critic, care triumfă, pretind că vor deschide umanității perspectiva unei dezvoltări nelimitate. Contemporan al științei newtoniene, curentul filosofic este în același timp moștenitorul umanismului și al cartezianismului. Filosofia se caracterizează deci prin primatul rațiunii, astfel o definește Doamna de Lambert într-o frază celebră: "A filosofa înseamnă să-i redai rațiunii întreaga demnitate, înseamnă să o faci să se bucure din nou de toate drepturile, înseamnă să scuturi jugul tradiției și regulilor" (1715
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timp ce piața Ludovic al XV-lea (actuala piață Concorde) este imitată la Lisabona sau la Rio de Janeiro. Francezul Houdon este însărcinat să realizeze statuia lui Washington, în timp ce maiorul Lenfant desenează planurile capitalei federale a tinerelor State Unite ale Americii. Acest primat al ideilor franceze explică dezvoltarea în Europa a "despotismului luminat". Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un mare număr de suverani europeni își reformează guvernarea într-un mod care seamănă cu modul de a gîndi
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
contribuția intelectuală a germanicilor. Sincretismul, adică dezvoltarea și manifestarea împreună a ramurilor culturii, a rămas caracteristic slavismului ortodox, care s-a deosebit astfel de modelul vestic. O altă trăsătură a tipului occidental congruentă aceleia reprezentate de tipul vechi grecesc este primatul raționalității și al ordinii, în vreme ce în orientul slav domină sentimentalitatea și gestul inexplicabil, care fac posibilă dictatura individului lipsit de calități, dar aflat într-o funcție (de stat) sau sprijinit de cineva cu o funcție, statul, la care se atașează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Durand ș.a.). Această conjuncție se observă cel mai bine în eseul titular din volumul Hermeneutica sensului, unde procesul semantic e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria sensului parcurge [...] etapele unei inițieri în tainele înțelegerii; plecând de la sine, pornind din primatul datului său, sensul trece succesiv prin magia semnificantă, prin imaginar, prin magia imaginară pentru a ajunge, la capătul itinerarului, dezmembrat, risipit, în imaginea unui sens multiplu”. Sintezei disciplinare i se adaugă alta, prin care interpretul transgresează granițele dintre diferitele tipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
se materializează în chemări ale unui eu liric însetat de viață și de sevele proaspete ale naturii adresate unei iubite care nu întârzie să răspundă acestei invitații. Dar jumătatea promisă, eternul feminin, misterios și inefabil, nu va putea nicicând înlătura primatul maternal, sacralitatea imaginii mamei. Toate aceste incursiuni în lumea ficțională și nu numai evidențiază rolul decisiv al femeii și al mamei, candoarea și fragilitatea ei, puterea de jertfă, dragostea nelimitată, dăruirea permanentă, calități ce o plasează pe un piedestal, ce
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de laborator cu studenții de la Colegiul Dartmouth, experimentatorii au prezentat studenților imagini video cu leaderi politici care indicau trei feluri de semnale faciale neverbale - fericire-asigurare, supărare-amenințare și teamă-eschivare - care fuseseră identificate în prealabil într-un experiment ce avea ca subiecți primatele. S-a constatat că subiecții umani au făcut discriminări clare la nivelul manifestărilor neverbale, au reacționat emoțional conform așteptărilor la diferite semnale și, în final, chiar și-au schimbat atitudinea față de diferiții leaderi politici pe baza expresiilor faciale prezentate. De
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]