1,798 matches
-
cu cele ale altor orientări politice evidențiază diferențele existente, după cum reiese din tabelul următor 39: Temele doctrinelor tradiționale Temele ecologiei politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evidențiază diferențele existente, după cum reiese din tabelul următor 39: Temele doctrinelor tradiționale Temele ecologiei politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică. Conservarea biodiversității Se poate observa
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică. Conservarea biodiversității Se poate observa, așadar, că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sistemului nervos central sau ale unor organe interne. Există două tipuri de virusuri herpetice care pot produce îmbolnăviri gazdei umane: HSV-1 și HSV-2. A mai fost descrisă o specie de virus herpetic, denumită Herpes B, provenită de la unele specii de primate; în foarte rare situații, virusul herpes B a produs îmbolnăviri severe gazdelor umane, apărute în urma contactului direct, cu animalele bolnave. Agent etiologic Virusurile Herpes simplex sunt patogeni de tip AND. Particule infecțioase virale au putut fi obținute prin cultivarea în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
centrul reflecției avangardiste, care vizează conflictul - tot mai acut resimțit de conștiința creatoare modernă - dintre literatură și existență; exacerbare a unei opoziții croceene între literatură și poezie, între limbajul conceptual-abstract și cel intuitiv, - și, mai mult decât atât, afirmare a primatului trăirii, experienței, capabile să confere creației autenticitate. Căci nu e vorba în asemenea luări de poziție doar de o atitudine antitradițională, limitată la o „convenție” literar-artistică anume, ci de efortul dramatic de a depăși orice formulă, de a transgresa, ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
afirmă el - alunecarea într-o cale lactee de imagini, iată ce constituie însăși unealta de azur a meșteșugului de a scrie”. Deviere, așadar, a gândului prin cuvânt; proces de refracție - ca să zicem așa - a ideii în materie verbală, sugestie a primatului intuiției poetice în raport cu gândirea abstractă, ba chiar - cum o indică articolele din etapa constructivist-integralistă - desprinderea totală de planul conceptual în direcția mallarméană a „cedării inițiativei cuvintelor” și a transformării poetului într-un „operator al limbajului”. E o anti-mimesis declarată ori de câte ori
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
samariteni și evrei era o chestiune de loc, Dumnezeu spune că asemenea căi sunt insuficiente, căci trebuie cunoscut prin Spirit (Duh) și Adevăr (Cuvânt). Cunoașterea lui Dumnezeu este după voia lui Dumnezeu, nu a omului, căci este neschimbător și infinit. Primatul gloriei infinite a lui Dumnezeu cere abandonul contextualizării postmoderne, iată marea provocare a teologiei actuale: "Sarcina noastră este să convingem oamenii să-L cunoască pe Dumnezeu în felul în care gloria Sa o cere să fie cunoscut printr-o epistemologie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
era dacă Iisus este divin, ci în ce fel este divin. Răspunsul vine prin logica nonaristotelică a Sfintei Treimi, care a schimbat Europa din temelii, cum spunea și Noica. Treimea este marea miză a creștinismului, iar nu cele mărunte privind primatul femininului sau al masculinului. Aceleași texte pe care pariază feminiștii contemporani nu produc nicăieri dovada unor relații speciale dintre Iisus și Maria Magdalena. Nici o sursă veche nu vorbește de "căsătorie" și nu există dovezi că în primele secole creștinismul a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
logicii monovalente aristotelice și a oricărui monoteism noncreștin, asupra recunoașterii ca fundament al creștinismului a Sfintei Treimi. Nici o gnoză nu putuse admite cum de e posibil ca Trei să fie Unu. Culturile de tip totemic nu se pot desprinde de primatul Unului, dezvoltat, cel mult, în disidența grecească a Multiplului. Unu Multiplu (Treimic) devine matricea culturii europene creștine, ceea ce "a făcut cu putință miracolul european": "Excepția devine acum regula. De rândul acesta, nici Unul nu primează, nici Multiplul, ci Unu este de la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
distribuindu-se fără să se împartă. Nici o clipă însă Unu multiplu nu poate fi asimilat lui Unu în Multiplu al panteismului, în care individuația a degradat părțile și doar reintegrarea lor le salvează; în care lumea este una singură, prin primatul Unului, în timp ce Unul multiplu se răspândește în lumi și câmpuri; în care Unu nu se preface în unități, pe când în cultura europeană Unu dă unități, de fiecare dată autonome, ca monadele. Cultura europeană va fi acest ansamblu de unități, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dar poetul își lua măsuri de precauție (neavând vocație de disident), asigurându-ne că dezvoltă virtualități ale filosofiei marxiste pe terenul artei. În realitate, se considera inițiator pe plan mondial al antimetafizicii, având grijă să producă o breșă în dogma primatului materiei: "antinomia materie și spirit o barbarie de tip inferior didactic"350. Filosofia rupturii devenea incompatibilă cu zăbava în dogmele oficiale: "Legea ne ține pe toți. Numai trădarea ei ne face să fim"351. "Ruptura" are ceva din conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atras dup] sine nu doar inteligență, ci și o gam] larg] de noi motivații, multe altruiste. Spre îngrijorarea lui Darwin, colaboratorul s]u, A.R. Wallace, a adoptat cea de-a doua viziune, susținând c] Dumnezeu a dat suflet trupurilor primatelor printr-o intervenție miraculoas] în cursul evoluției. Și ast]zi, chiar și în rândurile gânditorilor laici, se manifest] adesea o pream]rire a capacit]ților umane care îi deosebește pe oameni de cele ale celorlalte animale într-o asemenea m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m principii sau reguli permanente. (Desigur, nu e clar dac] alte creaturi sunt total lipsite de reflecție, întrucât o mare parte a reflecției noastre este nonverbal], dar nu într] în aceast] discuție situația lor. Pentru mai multe detalii despre situația primatelor foarte complexe, vezi Desmond, 1979). Darwin a ilustrat diferența dintre dilemele de reflecție și cele de nonreflecție în cazul unei rândunici, ce își poate p]r]și puii pe care i-a hr]nit cu devotament și f]r] vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Hristos. Inițial, în cadrul primelor comunit]ți creștine, înv]ț]turile lui Iisus s-au transmis pe cale oral], iar mai tarziu, au fost incluse în cele patru Evanghelii, a c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64. Epistolele Sfanțului Apostol Pavel c]tre diverse comunit]ți creștine, întemeiate de el, au fost scrise înaintea Evangheliei dup] Marcu. Aceste epistole prezint] atât aspecte de etic] și de credinț] creștin], cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o preocupare a elitei educate. Cu riscul ignor]rii unor evenimente complexe, m] voi axa aici pe trei aspecte ale acestei perioade: 1) Continuarea eforturilor de a ap]ra și de a explica autonomia moral]; 2) Eforturi de a stabili primatul comunit]ții asupra individului; 3) Apariția nihilismului și a relativismului și imporanța crescut] acordat] epistemologiei moralei. 1. Teoria utiliatrist] a lui Bentham a adus și noi întreb]ri. Principiul p]rea s] conduc] la concluzii morale care contraziceau convingerile simțului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
complexe. Dreptatea poate fi realizat] numai prin intermediul unui fel de contract social, în care fiecare își d] în mod autonom acordul asupra structur]rii instituțiilor sociale pentru că acestea s] fie drepte - Rawls încearc] astfel s] combine o recunoaștere hegelian] a primatului comunit]ții cu o reinterpretare a accentului kantian pus pe autonomie. Trei direcții principale ulterioare au marcat dezvolt]rile recente din filosofia moral]: 1) Se lucreaz] foarte mult asupra analizei problemelor sociale și politice reale. Așa cum o arăt] eseurile din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment ca având drepturi morale egale și depline aparțin unei singure specii biologice. „Oamenii” P]mântului ar fi putut s] aparțin] mai multor specii - și poate c] aparțin. Este foarte posibil ca anumite animale neumane, spre exemplu, delfinii, balenele sau primatele, s] dețin] suficiente capacit]ți „umane” pentru a fi considerate persoane, adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel al altor primate. Prin urmare, ceea ce este recunoscut că virtute într-o societate sau tradiție religioas] este foarte probabil s] fie recunoscut că o virtute în celelalte; desigur, seturile de virtuți elogiate într-o tradiție major] nu alc]tuiesc niciodat] o parte substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1939. Director: Gh. Capagea Rosetti. În articolul-program se precizează că publicația, având profil literar, social și de comentariu critic, urmărește să creeze „un curent de primenire socială”, „o primăvară [a] renașterii spiritualității noastre etnice”, luptând pentru „înălțarea vieții prin întronarea primatului sufletesc”, pentru care arta, ca „disciplină” complementară moralei, pregătește „sufletește pe om pentru contactul său cu divinitatea”. Mergând în direcția slujirii autohtonismului, V. și s. publică poezie tradiționalistă semnată de Valeriu Cârdu (Rugă moțească), Mihu Dragomir (Mlaștina cu nuferi), Aurel
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
ploii ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la Întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea În legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
and normal subjects", în Current Opinion in Neurobiology, 11, 2001, 150-156. Revonsuo, Antti, "The interpretation of dreams, An evolutionary hypothesis of the function of dreaming", în Behavioral and Brain Science, 23 (6), 2000, pp. 877-901. Robinson, D.L. & Cowie, R.J., "The primate pulvinar: structural, functional, and behavioral components of visual salience", în The Thalamus, D. McCormick (ed.), Elsevier New York, 1997, pp. 53-92. Roediger, H. L., Nairne, J. S., Neath, I. & Surprenant, A. M. (eds.), The nature of remembering: essays in honor of Robert G.
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de a avea ultimul cuvânt în materie de scenariu, regie, actori, muzică etc. „Țarul” noului sistem cinematografic sovietic va fi, până la arestarea și executarea sa în 1938, Boris Șumiațki. Mai întâi, Șumiațki a aruncat anatema asupra montajului : „Supraevaluarea montajului reprezintă primatul formei asupra conținutului, izolarea esteticii de politică”. Apoi a așezat pe tron scenariul literar convențional : Povestirea reprezină expresia constructivă a ideii care stă la baza operei. O operă de artă fără povestire e neputincioasă în a exprima o idee cât
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Marks. Măsurătorile făcute de Marks asupra retinei carasului auriu au pus în evidență celule cu conuri ce conțin pigmenți care au maximul de absorbție pentru lungimi de undă diferite Rezultate asemănătoare au fost obținute de Volkenstein studiindu-se retina la primate In cazul retinei umane măsurătorile au pus în evidență existența a 3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există la pești, reptile, păsări, dar, în același timp, multe mamifere, cu excepția primatelor, nu disting culorile. Dintre nevertebrate se remarcă insectele care posedă o mare capacitate de a distinge culorile. Mai mult, albinele sunt sensibile și la radiațiile ultraviolete. Observație Facem observația că vederea colorată nu poate fi explicată numai pe baza stimulării
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]