932 matches
-
obiectul cercetării) și post-pozitivism, curentele de gândire care contestă aceste distincții arbitrare, considerând că pozitiviștii nu țin cont de complexitatea socială care face posibilă toate acele interacțiuni și concepte "tari" cu care aceștia operează și nu iau în calcul necesitatea problematizării lor. Socio-constructivismul are rădăcini adânci în abordările sociologice inovative din a doua jumătate a secolului XX, o perioadă în care structurile sociale "tari" enunțate și analizate de către un Emile Durkheim, chiar și un Max Weber, încep să fie tot mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul unei singure ședințe de consiliere: a) metode de deschidere a ședinței de consiliere („spargerea gheții”, demararea activității, exerciții de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul unei singure ședințe de consiliere: a) metode de deschidere a ședinței de consiliere („spargerea gheții”, demararea activității, exerciții de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
generează probleme deosebit de complexe pentru cercetarea științifică, legate de căutarea celor mai potrivite tipuri de explicare teoretică a fenomenului normativ, cât și de metoda cea mai adecvată pentru investigație în acest domeniu. Nivelul teoretic implică și o dimensiune epistemologică, de problematizare a cunoașterii științifice în dreptul internațional, în special în ceea ce privește rolul și funcțiile sale sociale, izvoarele și fundamentul său, ca și limitele sale ca instrument de acțiune socială. O dificultate majoră în examinarea acestor aspecte în cadrul științei dreptului internațional, prin comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie analitică a istoriei la o problematizare a povestirii istorice, a implicat o nuanțare graduală a discursului științific legat, spre exemplu, de categoria temporalității și un abandon treptat al categoriilor pozitiviste. La începutul postmodernității, chiar factorul "timp" a organizat unele modele logice, bazate pe explicații deductive și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O reevaluare a "ramei" în care pânza care se țese nu pare a fi cea dorită? O altă presiune a pieței de consum, la care teoria e din nou chemată "pe teren", pentru o expertiză "topografică"? Sau ecoul unor noi problematizări literare din mediul occidental, ce semnalează o criză în câmpul literaturii și caută să mențină statutul "istoriei" sale? Câte ceva din toate și, e posibil, și altceva pe deasupra. În orice caz, lucrările publicate ale colocviului ar putea să ne ofere, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu de cercetare aflat în strânsă legătură cu dictatura judicativului: este vorba despre "judicativul regulativ". Abia o lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat de școala noastră, ajuns în anul 2009 la a șasea ediție, au ca scop educarea elevilor în spiritul cunoașterii și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de încredere.) „ Ce primește el de la Iisus, pe lângă vindecarea trupească?” (Orbul din naștere este mai întâi vindecat de orbirea trupească, iar apoi i se dăruiește și vederea sufletească. Hristos vine la el și-i descoperă, față către față, pe Dumnezeu). Problematizarea Problematizarea, ca metodă interogativă creează în mintea elevilor o întrebare sau o situație problemă cu scopul de a le stimula efortul personal în surprinderea diferitelor relații între cunoștințele dobândite anterior și noile cunoștințe. Această metodă îi pune pe elevi în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
încredere.) „ Ce primește el de la Iisus, pe lângă vindecarea trupească?” (Orbul din naștere este mai întâi vindecat de orbirea trupească, iar apoi i se dăruiește și vederea sufletească. Hristos vine la el și-i descoperă, față către față, pe Dumnezeu). Problematizarea Problematizarea, ca metodă interogativă creează în mintea elevilor o întrebare sau o situație problemă cu scopul de a le stimula efortul personal în surprinderea diferitelor relații între cunoștințele dobândite anterior și noile cunoștințe. Această metodă îi pune pe elevi în situația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în surprinderea diferitelor relații între cunoștințele dobândite anterior și noile cunoștințe. Această metodă îi pune pe elevi în situația de căutare și de descoperire, contribuind la consolidarea structurilor cognitive, stimularea spiritului de explorare și formarea unui stil activ de muncă. Problematizare poate fi realizată sub următoarele tipuri: întrebare-problemă, situație-problemă, problemă. Clasa a VII-a, lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum, profesorul utilizează această metodă, adresând următoarele întrebări problemă: -„De ce credeți că Mântuitorul nu s-a grăbit să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fenomen deviant, cât și ca ,,un substitut funcțional al unei reforme care nu a fost dusă până la capăt”. Rezultatele investigațiilor au stat la baza reformei În justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției. Henry Corbin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că democrația radicală este un concept viabil pentru tipul de cercetare pe care îl avem în vedere în această carte. În primul rând, teoriei democrației radicale îi lipsește o definiție clară. Astfel, această abordare ar putea să fie utilă pentru problematizarea canonului democrației, însă ea se dovedește problematică atunci când vine vorba de cercetarea raportului ambivalent între populism și democrație, dintr-o perspectivă empirică și mai puțin dintr-un unghi normativ sau teoretic. Mai mult, nu suntem convinși de faptul că democrația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Septimiu Chelcea), este axată pe prezentarea implicațiilor practice ale analizei mesajelor nonverbale. Sunt analizate implicațiile acestui tip de comunicare în viața de zi cu zi, în cadrul cuplului marital, în școală, în organizații sau în viața politică. Lucrarea se încheie cu problematizarea efectelor pe care le poate avea, în practică, dezvoltarea unor competențe sociale în ceea ce privește interpretarea și utilizarea mesajelor nonverbale. De asemenea, această lucrare este în sine și un „act cultural”. Fideli principiului metodologic conform căruia un lucru observat de tine în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai greu de schimbat personalitatea "celuilalt", e preferabil să încercăm să o "ajustăm" pe a noastră, modificându-ne comportamentul în sensul evitării "conflictului de personalitate". "Cel mai deștept cedează!" Paradigma culturală ansamblu de valori, credințe și metode (inclusiv tehnici de problematizare) împărtășite la un moment dat de membrii unei comunități. La baza discuției vizând posibilitatea unei comunicări interculturale eficiente trebuie să așezăm conceptul de "paradigmă culturală". Pluralismul cultural presupune implicit existența unor paradigme culturale rivale, care la rândul lor implică și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
asupra istoriei lumii... Michel Foucault, 1977 Cercetările lui Foucault prezintă un larg interes, mai ales în lumea intelectuală contemporană, din mai multe motive: 1) problematica foucauldiană în analiza puterii, a relațiilor sociale și a cunoașterii a deschis o posibilitate de problematizări și de discursuri; 2) altfel de percepții despre disciplinele socio-umane și despre funcționalitatea lor în cadrul societății moderne și în raport cu puterea-cunoaștere; 3) redefinirea statutului intelectualilor într-o societate disciplinară, bazată pe inovație și cunoaștere; 4) punerea sub semnul interogației a parteneriatului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
preocupat mitul Foucault (rebelul, ciudatul, neînțelesul, dificilul sau polemicul Foucault), nu m-a preocupat nici limbajul-funcție și efect Foucault, adică gânditorul care ține discursul și deține limbajul, este chiar limbajul în exercițiu. În schimb, m-au preocupat maniera sa de problematizare; istoriile problematizărilor pe care le-a făcut; constructivitatea și pozitivismul gândirii sale. Foucault este cel mai demonizat și mistificat gânditor al lumii contemporane. De asemenea, nu am fost preocupat de actualitatea sau inactualitatea gândirii foucauldiene; de cât de actuale sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault (rebelul, ciudatul, neînțelesul, dificilul sau polemicul Foucault), nu m-a preocupat nici limbajul-funcție și efect Foucault, adică gânditorul care ține discursul și deține limbajul, este chiar limbajul în exercițiu. În schimb, m-au preocupat maniera sa de problematizare; istoriile problematizărilor pe care le-a făcut; constructivitatea și pozitivismul gândirii sale. Foucault este cel mai demonizat și mistificat gânditor al lumii contemporane. De asemenea, nu am fost preocupat de actualitatea sau inactualitatea gândirii foucauldiene; de cât de actuale sau inactuale sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cărțile sale, Foucault propune o gândire a cunoașterii din trecut într-o manieră originală și personală. Ceea ce obosește în cărțile sale, ceea ce îi sperie pe cei cu trăiri intelectuale sau intelectualiste, care au încercat să-l citească, nu sunt atât problematizările sale de sorginte teoretic-istorică, nu sunt problemele pe care Foucault le analizează și le ridică pe un fond de cunoaștere istorică, ci însăși maniera sa de a filosofa dintr-o perspectivă existențialistă și fenomenologică, dandysmul său filosofic. În același timp
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce poziție avea Foucault în societatea franceză contemporană? Din ceea ce spune el și din ceea ce spun prietenii lui (Veyne ș.a.), Foucault a fost mai tot timpul criticat (distructiv!), atacat într-un mod subversiv și plin de ostilitate față de ideile și problematizările sale, contestat de media intelectuală franceză, deși era profesor la Collège de France în ultima parte a vieții. Evidența istorică, cu toate că poate fi atacată, contestată, mistificată lingvistic și ideologic de către politicienii cunoașterii și ai discursului public acest vehicul al puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]