5,166 matches
-
fi mai mari decât 10 salarii minime, însă puteau însuma într-un an maxim 15% din finanțarea de la stat (art. 5). Sprijinul acordat de stat partidelor politice a rămas neschimbat cu o singură excepție. În cea de-a treia etapă, procentajul de 2% impus partidelor extraparlamentare a fost înlocuit de un procent din voturi de maxim 1% sub pragul electoral.4 În ciuda acestei modificări, nici un partid extraparlamentar care a concurat în alegerile din 2000 si 2004 nu a fost îndreptățit la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în care funcționează democrația în cadrul Uniunii, în timp ce numai 40% dintre britanici se declară la fel de mulțumiți. Per ansamblu, 54% dintre cetățenii Uniunii care au luat parte la acest sondaj se declară mulțumiți de modul în care funcționează democrația la nivel european, procentaj în creștere față de toamna anului 2007 (52%). Trebuie menționat că gradul de satisfacție în ceea ce privește funcționarea democrației la nivel național nu este cu mult mai ridicat, ci dimpotrivă, acesta se situându-se, în medie, la 54% în toamna anului 2009, față de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și limita superioară de 91,7% (Oltenia) - cel mai ridicat procent la nivel național. În celelalte provincii, procentul urbanistic înregistrat de locuitorii români este constant sub 36%. Iată mai jos un tabel ce prezintă detaliat această situație (1930): După criteriul procentajului „românesc” de ocupare a zonelor urbane, în 1930, Moldova se situa pe locul al treilea, cu 70,8%, după Oltenia (91,7%) și Muntenia (82,3%). Pe lângă români, în mediul citadin moldovenesc, au mai fost înregistrate alte 17 neamuri, după cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unite cu vechiul Regat în 1918 (cu excepția Basarabiei). Cel mai mare procent a fost înregistrat în mediul urban din Transilvania - 88,0%, aceasta fiind urmată de Banat - 87,0%, Crișana Maramureș - 85,9% și Bucovina - 80,3%. Moldova, cu un procentaj de 72,45%, se afla pe locul șase, imediat după Muntenia - 78,4%. Pe ultimele locuri se aflau Oltenia - 68,8%, Dobrogea - 68,5% și Basarabia - 62,7%. După cum se poate observa, în 1930 repartizarea știutorilor de carte era în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locul trei - la fel ca în anul 1912 -, după Galați (78,6%) și Focșani (78,1%). De altfel, cele trei orașe prezentate mai sus erau singurele din Moldova care au intrat în clasamentul național al celor 16. Iașii, cu un procentaj de 74,7%, se aflau doar pe locul șapte între orașele moldovenești. Dintre cele 13 capitale de județ ale Moldovei, cea mai slab alfabetizată era orașul Huși (65,3%). Nivelul științei de carte înregistrat în rândul locuitorilor din mediul urban
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de 48,29%, în vreme ce procentajul confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Diferența a rămas vizibilă și nou) ani mai târziu, atunci când recensământul din 1899 a consemnat următoarea situație: cetățeni români - 47,28%, cetățeni străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
români (56%), 8 armeni și greci; medic - total - 22 persoane: 11 evrei (50%), 8 români (36%), 3 armeni, greci ș.a. În plan grafic, domeniile socio-profesionale cu preponderență etnică românească sunt ilustrate în reprezentarea de mai jos (1926; domeniile relevante și procentajul pentru fiecare etnie) : Informațiile publicate în volumul V al recensământului din decembrie 1930 ne edifică asupra faptului că acest tip local de configurație etno-profesională era caracteristic întregului spațiu urban din Moldova. Așa cum ne arată statistica întocmită după criteriul claselor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de 48,29%, în vreme ce procentajul confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Diferența a rămas vizibilă și nou) ani mai târziu, atunci când recensământul din 1899 a consemnat următoarea situație: cetățeni români - 47,28%, cetățeni străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașul Vaslui avea 13.827 de locuitori din care aproape 37% erau evrei. În sfârșit, orașul Bârlad (reședința fostului județ Tutova) avea în anul 1930 o populație de 21.857 de suflete din care 14,1% erau evrei. Toate aceste procentaje atestă fără tăgadă un singur lucru: Vasluiul, orașul cu cei mai puțini locuitori la acea vreme, avea și cei mai mulți evrei. Desigur, este greu de explicat științific numărul mare de cetățeni de origine semită de vreme ce, la fel ca și în celelalte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
basmului” aceea pe care o presupune adresarea povestitorului către un public matur nu numai prin vârstă, ci, mai ales, prin cultură. Ajungând în acest punct al problemei, constatăm că importantă este, în cele din urmă, nu stabilirea cu exactitate a procentajului de originalitate din poveștile lui Creangă, ci, mai curând, încercarea de a descifra mijloacele prin care se face simțită ea, pentru a putea merge apoi la esența operei. Urmând această linie, trebuie să avem în vedere o posibilă clasificare a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
unui oraș. Mass-media variază în toate aceste caracteristici. Televiziunea oferă spațiu de difuzare mare și costul la mia de impresii scăzut, dar nu este eficientă pentru ținte specifice. Ziarele au un spațiu de difuzare mult mai mic dar ating un procentaj mult mai mare pe ariile pe care le acoperă; ele sunt excelente pentru țintele geografice. Radioul este bun pentru ținte geografice, de vârstă și interese de grup și, evident, costul la o mie de impresii este scăzut. Revistele au o
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
9. Acest grafic ne arată că ziarul ZIUA se plasează în frunte după frecvența medie de apariție a categoriei POLITICA în articolele publicate. O distribuție mai mare înregistrează și Evenimentul Zilei și Gardianul. După ele urmează o scădere vizibilă a procentajului pentru celelalte ziare. Figura 8.9 - Frecvența medie a categorie POLITICA după cazuri Am încercat să aflăm dacă interesul ziarelor pentru politică are o direcție preferată, adică dacă unui actor sau partid politic i se acordă în conținutul articolelor o
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o reproducere. Din contră, definirea unei competențe printr-un spectru larg de situații nu ar permite evidențierea competenței cuiva Într-un anumit moment. Exemple de competență: 1. „Rezolvarea unei situații problemă, apelând la dimensiuni proporționale, la medie și/sau la procentaje”. Situațiile sunt cauzate aici de diversele situații problemă (contextualizare, aranjament), la fel și de noțiunile mobilizatoare (mărimi proporționale, medie, procentaj), de numerele utilizate. Elevul trebuie să determine ce tip de noțiune să folosească pentru a rezolva situația problemă. 2. „Prezentarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
un anumit moment. Exemple de competență: 1. „Rezolvarea unei situații problemă, apelând la dimensiuni proporționale, la medie și/sau la procentaje”. Situațiile sunt cauzate aici de diversele situații problemă (contextualizare, aranjament), la fel și de noțiunile mobilizatoare (mărimi proporționale, medie, procentaj), de numerele utilizate. Elevul trebuie să determine ce tip de noțiune să folosească pentru a rezolva situația problemă. 2. „Prezentarea unui referat de sinteză, destinat unui simpozion, referitor la o problemă dată și care necesită acumularea și analiza unor informații
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
educației și a formării. Asigurarea dezvoltării unei calități compatibile care să asigure respectarea diversității de-a lungul Europei. Dezvoltarea parteneriatului potențial public-privat. Deficit/surplus de profosori și formatori pe piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește ICT Creșterea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește ICT Creșterea investițiilor per capita în resurse umane (indicator structural). 2a. deschiderea mediului de învățare 2b. să se facă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește ICT Creșterea investițiilor per capita în resurse umane (indicator structural). 2a. deschiderea mediului de învățare 2b. să se facă învățarea mai atractivă 2c. formarea unei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește ICT Creșterea investițiilor per capita în resurse umane (indicator structural). 2a. deschiderea mediului de învățare 2b. să se facă învățarea mai atractivă 2c. formarea unei cetățenii active, a oportunităților egale și a coeziunii sociale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pregătirea elevilor pentru a fi activi. Realizarea unei egalități complete de oportunități în ceea ce privește obiectivele și funcționarea educației și formării. Asigurarea de acces echitabil în formarea de deprinderi pentru cei mai puțin privilegiați și motivarea lor de a participa la învățare. Procentajul de populație între 25-64 ani care participă la educație și formare. Procentajul de timp folosit de angajați în formarea pe grupe de vârstă. Participarea în educ terțiară. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în ceea ce privește obiectivele și funcționarea educației și formării. Asigurarea de acces echitabil în formarea de deprinderi pentru cei mai puțin privilegiați și motivarea lor de a participa la învățare. Procentajul de populație între 25-64 ani care participă la educație și formare. Procentajul de timp folosit de angajați în formarea pe grupe de vârstă. Participarea în educ terțiară. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. Proporția populației între 18-24 ani numai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
organizațiile responsabile și autorități în vederea unei mai mari compatibilizări în asigurarea și acreditarea calității programelor educaționale. Promovarea transparenței informației în educație și a oportunităților în vederea creării unui spațiu european liber pentru educație. Promovarea unei dimensiuni europene de învățare și formare. Procentajul studenților și a celor aflați în sistemul de formare inițială care beneficiază de angajamente de plasare la locul de muncă. Proporția celor angajați în diverse sectoare ale economiei cunoașterii (în special grupa de vârstă 25-35) Procentajul instituților de educație și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de învățare și formare. Procentajul studenților și a celor aflați în sistemul de formare inițială care beneficiază de angajamente de plasare la locul de muncă. Proporția celor angajați în diverse sectoare ale economiei cunoașterii (în special grupa de vârstă 25-35) Procentajul instituților de educație și formare care oferă consiliere și ghidare în începerea unei afaceri. Procentajul elevilor și studenților care au atins un nivel de competență în cel puțin două limbi străine. Procentajul profesorilor de limbi străine care au participat la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care beneficiază de angajamente de plasare la locul de muncă. Proporția celor angajați în diverse sectoare ale economiei cunoașterii (în special grupa de vârstă 25-35) Procentajul instituților de educație și formare care oferă consiliere și ghidare în începerea unei afaceri. Procentajul elevilor și studenților care au atins un nivel de competență în cel puțin două limbi străine. Procentajul profesorilor de limbi străine care au participat la o formare inițială ori continuă, ceea ce presupune mobilitate dovedită prin contactul direct cu limba/cultura
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
economiei cunoașterii (în special grupa de vârstă 25-35) Procentajul instituților de educație și formare care oferă consiliere și ghidare în începerea unei afaceri. Procentajul elevilor și studenților care au atins un nivel de competență în cel puțin două limbi străine. Procentajul profesorilor de limbi străine care au participat la o formare inițială ori continuă, ceea ce presupune mobilitate dovedită prin contactul direct cu limba/cultura pe care o predau. Proporția la nivel național a elevilor, studenților și celor aflați în formare profesională
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]