1,301 matches
-
an. XXIV, nr. 3, 1978, p. 17; id., „Considerații privind urmările dominațiunii și ingerințelor străine asupra evoluției istorice a poporului român“, Anale de istorie, an. XXVII, nr. 2, 1981, p. 88). 38. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877, p. 344. Proclamația a iritat autoritățile române care considerau că numai ele - ca reprezentante ale unui stat suveran - erau îndreptățite să se adreseze poporului român. Într-o convorbire cu baronul Stuart, consulul general al Rusiei la București, din 12/24 aprilie 1877, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
general al Rusiei la București, din 12/24 aprilie 1877, care venise special de la Chișinău pentru a explica motivele „intrării neașteptate a trupelor ruse în România“, principele Carol, în prezența lui I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu, a amintit și de proclamația adresată poporului român („În ceea ce privește proclamațiunea marelui duce Nicolae către locuitorii români, aceasta a jignit pe M.s. Domnitorul, căci el singur este în drept a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decât cel mult 12 săptămâni. Și se știe că a stat 12 ani. La 2 iulie s.n.23 Serbia a declarat război Turciei. Două armate sârbe au trecut pe teritoriul turcesc. Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se știe că a stat 12 ani. La 2 iulie s.n.23 Serbia a declarat război Turciei. Două armate sârbe au trecut pe teritoriul turcesc. Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nevolnicei condiții umane, visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a lui Blecher anunță și rezumă solemna proclamație cosmică a lui Geo Bogza, din epoca anilor ’30, iar aceasta constituie, la rândul ei, comentariul premonitoriu, probabil cel mai exact, pentru Întâmplări În irealitatea imediată, din 1936, consfințind Înfrățirea spirituală a doi veșnic tineri clasici ai literaturii române moderne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
democratice, ci tocmai artei ideologice a comunismului triumfător. Mi se pare prima lui eroare. „Realismul socialist, arta „poporului”, literatura de propagandă cer menținerea unei relații puternice cu realitatea Înconjurătoare și, mai ales, supunrea față de obiectivele politice ale momentului, Împotriva oricărei proclamații de autonomie artistică și a oricărei căutări solitare a frumosului” scrie Todorov la pagina 66. Or, dincolo de comandamentele politice, menținerea unei relații puternice cu realitatea mi se pare salutară În Încercarea de a deturna arta de la drumul propriei distrugeri. Avangarda
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
exemplaritatea personalităților istorice, difuzat pe canale multiple în spațiul public (manuale, presă, cărți de vulgarizare, literatură patriotică de serie mare); sau figura "Geniului României", construită la intersecția mai multor genuri ale retoricii parlamentare și ale producției revoluționare de discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care analiza lui Ann Jefferson o lasă nerezolvată e aceea a plasării genialității în situații care să fie proprii literaturii. În segmentul pe care cercetătoarea îl dedică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boieria funcționează în regimul posibilității, ca un cadru de deschidere a existenței colective spre noi forme de realizare. Nu e atât un dat, cât un orizont de dezvoltare. Heliade Rădulescu marchează această realitate prin adjectivarea cuvântului, reluând o formulare din Proclamația de la 1848: "Românul s-a născut boieribil"60. Să încercăm să intrăm în detaliile acestei relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor. Fiecare clăcaș rămânea dator ca în termenul stabilit de lege să depună declarație la subprefectura locală dacă voiește a primi în deplină proprietate pământurile respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă a României) La 14 august 1864, Alexandru Ioan în Proclamația către sătenii clăcași, contrasemnată de miniștrii săi - Kogălniceanu, N. Crețulescu, N. Bălănescu și General Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Înălțimei sale domnitorul Principatelor-Unite cea mai vie s-au îndeplinit. Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi „voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în ființă De astăzi, continua Proclamația, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică de pământ, proprietate și moșie a voastră; de astăzi voi aveți o Patrie de iubit și de apărat. „Ingrijiți-vă de vetrele satelor voastre care de astăzi devin comune, neatârnate și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voștri. Statorniciți mai ales și pretutindenea școli, unde copiii voștri să-și dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni...; iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru toți fiii săi" („Monitorul" 15/27 august 1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și precizează: „după război, devalorizarea leului a adus încetătenirea hârtiei monedă". După ce în Monitorul Oficial - ziarul statuluinr. 99 se publică discuția asupra alegerii lui Carol I Ludovic de Hohenzollern ca Domn și votul Adunării, iar în nr. 103 este publicată proclamația Domnului către români, recunoașterea lui în această calitate de către statele protectoare, Domnul își începe opera de clădire a României prin legea înființării unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale (nr. 89), deci un gest de emancipare. Legea monetară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și dintre noi, vor ocroti negoțul cel din lăuntru dar și industria fieștecărui oraș; ele aveau îndatorirea de a primi tânguirile, de a le cunoaște pe cele drepte și de a cere îndreptarea instrucțiunilor care promovau tânguirile", se spune în proclamația citată. Eforia, primul organ mai complet din istoria administrativă a orașelor, rămasă subordonată administrației statului și Domniei, avea, totuși, după cum s-a înțeles, în activitatea sa o largă independență, ea fiind aceea care iniția toate acțiunile de gospodărire și înfrumusețare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cernăuți Kogălniceanu a redactat în luna august „Dorințele partidei naționale în Moldova" care nu era decât „evanghelia politică a tuturor românilor din Moldova" (inclusiv a celor de la Cernăuțin.n.). Unele din punctele acesteia erau o preluare a celor cuprinse în Proclamația de la Islaz din iunie 1948. Fără a ține seama de binefacerile pe care le-a avut în tinerețe de la protectorul său Mihail Sturdza, Kogălniceanu, ca un adevărat patriot, avea să scrie în textul din august: „Astăzi Măria Sa Mihail Sturdza Vv
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trage și venitul exportului grânelor care se suie la suma de 600.000 lei; încât această listă civilă, făcând proporția micilor venituri a țării este cu mult mai mare decât lista civilă a celor mai mari suverani ai Europei". În Proclamație se prevedea „înturnarea către stat a averilor mănăstirilor închinate la locuri străine" Kogălniceanu subliniind: „Toate averile dăruite de către evlavioșii noștri Domni locurilor de jos sunt condiționate. Ținerea de sobor, de școli, de spitaluri, de case de nebuni, de mese pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
principalele condiții, din care însă niciuna nu s-au ținut de către părinții greci... Ele dar trebuie trase numaidecât spre folosul statului"... În ce privește prevederea de „a se doborî orice ranguri și privileghiuri personale și de naștere", Kogălniceanu lămurea cele scrise în Proclamație: „Boieria astăzi nu se poate câștiga decât prin slujbă către stat, și nu dă alt drept decât acel a elecției și a eligibilității, precum și a scutirii de bir care.. este numai un privilegiu personal. Boieria este dar personală, pentru că feciorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decembrie 1994, respectiv Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor, ianuarie 1995 - ianuarie 1997), autorii urmăresc evenimentele, punând accentul, desigur, pe evoluția Convenției. în anexă sunt prezentate documente importante, reunite pentru prima dată într-o lucrare: între altele, Proclamația de la Timișoara, Declarația de principii și Carta Alianței Civice, Platforma-program a Convenției Democratice din România, Contractul cu România, componența guvernelor dintre 1996 și 2000. De asemenea, se regăsesc listele persoanelor care au pus bazele Alianței Civice, care au semnat apelul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
revizuită de autor, cu o prefață de Gheorghe Buzatu, „Cuv`nt către cititor” de Constantin Dăncinescu, ediție `ngrijită de Radu-Dan Vlad, Editura Majadahonda, București, 1997, p. 158. La 24 august 1944, Horia Sima citea la postul de radio „Dunărea” o Proclamație, `n care actul de la 23 august 1944 era calificat drept o „trădare” din partea regelui (`n România - marele sacrificat al celui de-al doilea război mondial. Documente, vol. I, Marin Radu Mocanu, coord., Arhivele Statului din România, București, 1994, pp. 256-257
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din partea regelui (`n România - marele sacrificat al celui de-al doilea război mondial. Documente, vol. I, Marin Radu Mocanu, coord., Arhivele Statului din România, București, 1994, pp. 256-257.). La 25 august 1944 a fost difuzată la același post de radio Proclamația Gărzii de Fier către poporul românesc, Arhivele Naționale Istorice Centrale - `n continuare: ANIC -, fond „Ministerul de Interne - Diverse”, dos. 10/1944, ff. 55 (f.v.), 65 (f.v.); „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Thatcher și mulți alții au fost vizionari care au schimbat lumea. Frederick Douglass, era negru și sclav, a fost auzit spunând: „Dacă pot convinge, pot urni universul”. Acest om a reușit să-l convingă pe președintele Abraham Lincoln să scrie „Proclamația de Emancipare” că toți oamenii trebuie să fie liberi. Cu toate acestea, există, desigur, un foarte mare neajuns al puterii de influențare. Întotdeauna au existat și vor exista maeștrii ai manipulării. Este un adevăr nefericit acela că aptitudinile de persuasiune
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
luptat pe frontul românesc Împotriva Uniunii Sovietice, atât germane, cât și române, au fost puse sub comanda lui Antonescu de la Începutul războiului 64. Toate acțiunile Întreprinse de unitățile românești Împotriva evreilor s-au executat din ordinul unei autorități superioare. În „Proclamația către țară” a lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" , publicată În presă și afișată pe străzi la Începutul războiului, Conducătorul a chemat soldații să lupte „În numele credinței creștinești”, pentru eliberarea provinciilor ocupate; și, de asemenea, „Să răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta „la măreața luptă de Înoirea civilizației pe care o duc În Europa Germania XE "Germania" Marelui Adolf Hitler XE "Hitler, Adolf" și Italia Ducelui”. „Războiul sfânt a Început”, și-a Încheiat Antonescu XE "Antonescu, Ion" proclamația sa „către popor”65. „Războiul sfânt” a cuprins și curățirea teritoriilor eliberate de evrei - iar armata română primise ordin să facă peste tot acest lucru. Capitolul doisprezece Comunitatea din Iași „Comunitatea câinilor” - așa a numit un ofițer român Comunitatea evreiască
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o atribuie după Stalingrad XE "Stalingrad" - era o treabă ușoară, care nu a lăsat urme. Aceste „Îmbunătățiri” se referă În primul rând la crime Împotriva poporului evreu, precum și la relațiile cu Germania XE "Germania" nazistă. Numai o comparație Între fapte, proclamații și izbucniri de furie ale lui Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" rămase În scris și ceea ce s-a notat În protocoale despre același subiect sau cu ceea ce și-a atribuit Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" În aceeași chestiune (În protocoalele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
iar În unele cazuri chiar induc În eroare. Cu toate acestea, studiul este important deoarece stabilește pentru prima oară că Armata română a participat la genocid. 64 Ordonanța nr. 1799 din 22 iunie, publicată În toate ziarele din România. 65 „Proclamația către țară” și „Ordinul de zi către soldați” ale generalului Antonescu XE "Antonescu, Ion" , 22 iunie 1941, au fost publicate În toate ziarele. Mărturia secretarei Comunității, Clara Scheinfeld XE "Scheinfeld, Clara" , 28 martie 1959, Beit Olim Simon, Ancel XE "Ancel
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]