2,776 matches
-
asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale sunt asemănătoare între ele, având formă triunghiulară cu baza spre colet și vârful incizal. Marginea vestibulară este convexă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reprezintă o afectiune genetică, dominantă, cu manifestare în adolescență. Elementele apar pe față, scalp, ceafă, trunchi, de câțiva milimetri diametru, cresc lent, putând suferi o transformare într-un epiteliom bazocelular. Trichofoliculomul (Miescher) - tumoră pilară rară, apare ca nodul unic, ușor proeminent pe față, cap, ceafă, cu un infundibul pilar lărgit și umplut cu lame keratozice, la care ajung burjoni pilari cu dispoziție radiară. Trichilemomul (Headington și French) - tumoră rară, localizată la față, cu punct de plecare porțiunea inferioară a tecii externe
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cavitatea craniană. Durerea devine atunci severă și constantă. Atunci când nervi senzoriali sunt interesați, durerea devine insuportabilă. Pacientul poate deceda prin hemoragie, meningită sau cașecsie neoplazică [58]. Carcinoamele bazocelulare debutează într-o manieră asemănătoare, eventual sub forma ulcusului rodens, cu margini proeminente și baza indurată. Poate eroda țesuturile înconjuratoare asemănător carcinomului spinocelular, dar mult mai lent. Biopsia tumorală constituie o procedură standard și este singura metoda sigura de diagnostic. Tumorile bazocelulare ale pleoapelor inferioare, situate în preajma unghiului intern al ochiului tind să
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de antibiotice diminuă mult posibilitatea acestei complicații. COMPLICAȚII TARDIVE Retracția. Se produce mai ales la lambourile cu derm gros și dens (pielea frunții), care au tendința de a suferi o retracție a planurilor lor profunde, transformându-se într-un pliu proeminent, dizgrațios și rigid. Pentru a se corecta acest defect, se va reinciza lamboul la nivelul unei cicatrici longitudinale, a uneia din margini și nu la o extremitate; se decolează și se ridică ca un capac țesutul rămas aderent la cealaltă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
scântei verzi-albăstrui, neînchipuit de subțiri, acopereau părul cu o rețea efemeră, țâșnind prin odaie până la peste un metru depărtare. La această lumină pâlpâitoare, stroboscopică, puteai vedea în oglindă o incredibilă doamnă cu umeri băiețești, cu pieptul plat și cu claviculele proeminente. Aprinse din nou lumina, dar fascinația aceea persistă, făcîndu-i rău. Își strânse cu putere mâinile peste urechi, perucă și obraji, apoi își privi multă vreme urmele rombice, palide, lăsate de cercei în podul palmelor. Simțea că toată substanța vie care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pare și acum frumoasă (am o poză de grup în care apare și ea), cu părul strâns la spate, punând în relief o frunte bombată, niște obraji cu gropițe, buze pline și insinuant zâmbitoare mereu și ochi negri, puțin cam proeminenți, cu o privire foarte caldă și totuși cumva ironică. De altfel nu o priveam niciodată drept în față și o evitam cât era posibil. Dar îi vedeam chipul, reflectat uneori în ferestre sau în vitrinele laboratorului de fizică sau chimie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
înfățișau, dacă te uitai mai bine, Ateneul român, având în față statuia lui Eminescu. Era un tânăr destul de insignifiant ca înfățișare: figură tipică de român carpatin, cum ar fi spus cineva. Brun, cu fălcile părând mereu nerase, cu mușchii masticatori proeminenți de parcă ar fi înjurat mereu printre dinți, cu ochii cam lipsiți de expresie, despre care nu poți spune decât că sânt negri. Se purta tuns cu freză. Era destul de arătos ca să placă cehoaicelor și polonezelor pe litoral, și asta cam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bidirecțional cu mediul. În ceea ce privește dezvoltarea teoriei, Maslow a fost un formator de școală, influența gândirii sale regăsindu-se la nivelul tuturor teoriilor întemeiate pe nevoi. Dintre acestea, teoria X și teoria Y, elaborată de Douglas McGregor este considerată cea mai proeminentă aplicație a ierarhiei nevoilor în mediul organizațional. Teoria X și Y conceptualizează schimbarea de paradigmă din practica managerială, prin trecerea de la modelul tradiționalist de conducere, întemeiat pe principiile managementul științific (teoria X) la un model alternativ (teoria Y), întemeiat pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
adunăm aici. Rahmaninov ni se trage de la Ștefan, fără Îndoială cel mai interesant personaj din zonă. A terminat o școală de muzică și vine dintr-o familie de intelectuali. E un tip Înalt, cu niște mîini uscate, pline de vene proeminente și o privire În care plutesc În permanență norii tristeții, nu vorbește mult, iar cînd o face, spune lucruri ciudate. De exemplu, vorbește despre Gulag, despre exterminările din Uniunea Sovietică și despre tragedia experimentului comunist - asta sună mișto, e de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vicleană. Părintele Bernard era un bărbat înalt, frumos, deși cu o înfățișare ciudată. Părul negru, lins, îi era despărțit de o cărare la mijloc, și-i cădea în două plete drepte până la nivelul bărbiei. Avea un nas puternic, cu nări proeminente și ochi căprui strălucitori sau, mai curând, luminoși, a căror privire directă, pătrunzătoare, exprima (poate) grijă duioasă sau (poate) o blândă impertinență. Era slab și avea mâini subțiri, nobile. Purta întotdeauna o sutană neagră, curată, dintr-un material adecvat anotimpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe marginea „oalei“, silueta masivă, aproape complet despuiată, a lui William Eastcote. Își dădea părul pe spate, pieptănându-și cu degetele șuvițele ude, ușor rărite. Discuta cu un bărbat gras ai cărui chiloți de baie erau aproape invizibili sub pântecele proeminent. Bărbatul gras avea o față mare, cărnoasă, boțită, și un păr cărunt, des și țeapăn ca o perie, încă perfect uscat. Cum în acea clipă bărbatul își întoarse capul, George îl recunoscu pe John Robert Rozanov. Reîntorcându-se, din trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fusese prea împietrit de emoție), Rozanov se schimbase mult. Se îngrășase, mișcările îi deveniseră mai lente și înțepenite de artrită. Neglijența și delăsarea țineau acum, evident, de bătrânețe. În timp ce vorbea, un firicel de salivă i se aduna în colțurile buzelor proeminente. Fruntea, pe vremuri netedă, era brăzdată de șanțuri adânci, orizontale, între care se strângeau bulbuci de carne moale. Peri țepoși îi ieșeau din nări și din urechi. Niște bretele cenușii, vizibile pe sub haina lăbărțată, îi susțineau pantalonii pe la jumătatea pântecelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i atârna pe spate. Purta un maiou sărăcăcios și blugi foarte colanți, care scoteau în evidență cât de lungi și de subțiri îi erau picioarele. Pielea îi arăta ca de fetiță și nu de tânără domnișoară. Pe sub maiou se proiectau proeminent oasele omoplaților, nu sânii. Lui Tom îi apăru la fel de copil ca și prima dată, cu singura diferență că nu mai era udă leoarcă. — Ți-am adus niște flori, îi spuse Tom, întinzându-i-le. Vai, Doamne, sunt pline de noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Se uită la capul teșit, la fruntea adânc brăzdată, cu bulbucii ei de carne moale, la părul foarte scurt, creț, electric, la nasul ca un cioc de pasăre, îngrădit de două șanțuri adânci în care creșteau perișori cărunți, la gura proeminentă, hulpavă, cu buzele-i roșii și umede, și bășicuțele de salivă la colțuri, la ochii gălbui, dreptunghiulari, aprigi, care se străduiau din greu să-i transmită un semnal. Movilițele moi de pe frunte, ciuruite de pori dilatați, aflate atât de aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
unde apărea un petic de piept rozaliu, spân. Genunchii noduroși ieșeau de sub poala cămășii, roșii, netezi și ciudat de înduioșători, de parcă ei nu îmbătrâniseră și erau încă genunchii unui băiat. Picioarele erau de un alb livid, vrâstat de vene albastre proeminente, și acoperite ici-colo de peri negri, extrem de lungi. De la glezne în jos, picioarele îi erau învelite într-un prosop. George se întoarse în camera de baie. Bazinul era plin, ba chiar deborda, revărsându-se printr-o valvă. Își apăsă puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plimba degetele pe cotoarele cărților. Se uită din nou la nemișcatul John Robert și simți o arsură în inimă, de parcă ar fi fost străpuns cu un fier înroșit în foc. Privită din acest unghi, fața filozofului apărea mai umană: buzele proeminente i se țuguiau, așa cum îl văzuse de atâtea ori George pe profesorul lui, în timp ce asculta o argumentație. Expresia aceasta a gurii botoase era atât de alertă și de vie, încât George urmări atent dacă nu cumva John Robert deschisese ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trupul lui îl făcu să împingă cu violență patul de îndată ce pătrunsese în sala de baie, astfel încât partea din față alunecă pe lespezi; patul s-ar fi prăbușit de-a dreptul în bazin dacă n-ar fi fost împiedicat de marginea proeminentă a căzii. George, aflat în prag, se opri din împins, inspiră adânc aer în plămâni și, aplecându-se, apucă picioarele din spate ale patului și începu să-l înalțe. Greutatea lui John Robert era comasată la capătul din față al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din dosul palmei atinseră coapsa cealaltă a ei, care sună ușor a gol. Acolo era deja un loc strâmt, foarte-foarte strâmt. Dar în afară de asta, nu era nimic altceva. Atât doar că locul de deasupra între-picioarelor, în josul pântecului, era neobișnuit de proeminent. Se auzea cum cele două femei își țin respirația. Nestor își retrase mâna. Mai erau și alte manechine în acea încăpere și, într-adevăr, niciunul dintre ele nu arăta înspăimântător. De departe, Nestor își întoarse capul și îi trimise mamei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să întrezărească vreo amenințare din direcția unde se uita. Dimpotrivă, afișa un zâmbet foarte sigur pe sine, ca și cum acel cineva din afara panoului, către care ea privea, era pe cale să cadă, pradă sigură a puterii ei de seducție. Tendonul întins și proeminent al gâtului putea să fie una din armele ei de seducție. Iar alta, marginea osului iliac care îi străpungea abia vizibil pântecul suplu și puternic bronzat deasupra slipului. Nestor simți pe cineva trecând prin spatele său și, întorcându-se, zări
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în care se răsfrângea, cu sclipiri mișcătoare de nestemate, soarele de primăvară. Apoi preferințele se îndreptau spre aeroplane. Coala de hârtie era îndoită altfel, colț spre margine de jos în sus, colț spre margine de sus în jos, noi vârfuri proeminente, extrase dintre pliuri, aidoma unor mici descoperiri, când, într-un fel obscur, simțeam că erau implicate punctele cardinale; ca în mai tot ce întreprindeam, nordul rămânea busola satisfacției maxime. Nordul era direcția de zbor, în timp ce întinderea aripilor de hârtie viza
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]