1,228 matches
-
obținut în ansamblu mai mult de o treime din voturi. Mai mult de 40% din alegători s-au decis în timpul ultimei săptămâni sau chiar în ziua alegerilor. Alegerile au reprezentat un moment extrem de important pentru partidul democrat, care a subliniat profesionalizarea și sprijinul său pentru industria letonă. Partidul populist și antielitist, Mișcarea Populară pentru Letonia (Partidul Siegerist) a obținut 18 mandate. Letonia pare a avea bază socială necesară pentru social-democrație. Există mulți săraci în țară care în mod automat așteptau ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
e că presa n-are nevoie de alegeri și de intervenția statului ca să se reformeze. Publicul a pus capacul peste câteva ziare-tomberon și va mai concedia, cu timpul, câțiva gazetari urât mirositori. Partea proastă e că procesul de curățare și profesionalizare a presei consumă timp. Elena Nu poți să îmbunătățești viața tuturor. Întotdeauna vor fi unii nemulțumiți, problema este ca procentul nemulțumiților trebuie să fie mai mic decât al mulțumiților. Ai dreptate că este normal ca frânarii să se opună reformei
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și efortul prozodic orientat spre tiradă, piese aparținând unor boieri precum Costache Conachi, Iordache Golescu, Nicolae Dimachi. Până spre 1840 se constată înmulțirea prelucrărilor și a localizărilor de piese comice după model molieresc și cu observație autohtonă, prefigurându-se cerința profesionalizării repertoriului. Prin Gheorghe Asachi, cel care adaptează mai întâi piese pastorale și idilice și se dedică apoi dramei istorice, al cărei fondator poate fi considerat (îndeosebi prin Petru Rareș, 1837), se depășește momentul vodevilesc dominant în intervalul 1820-1860 pe scena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
unui grup familial depinde în foarte mare măsură de modul de organizare și funcționare al familiei, de natura relațiilor de comunicare și emoțional-afective dintre aceste persoane, de stilul de viață, de valorile cultural-morale și religioase, de nivelul de educație și profesionalizarea membrilor familiei respective. Numărul membrilor familiei și particularitățile psihologice și morale ale acestora au o importanță deosebită, pe care A. Berge a subliniat-o făcând referință la următoarele situații: familii foarte numeroase, în care legătura copiilor cu adulții slăbește; copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Dincolo de aspectele exterioare social-politice și economice ale conflictelor, acestea au și o importantă dimensiune psihologică, ce vizează starea de sănătate mintală, fiind prin aceasta de competența igienei mintale. 5. Întreruperea activității și retragerea din viața profesională În plan teoretic, orice profesionalizare presupune ulterior desfășurarea unei activități profesionale în domeniul respectiv, de lungă durată. Aceasta va reprezenta, cum am mai spus, o dimensiune importantă înscrisă în psihobiografia oricărui individ. Sunt însă situații, de cele mai multe ori independente de voința individului, în care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avute în vedere „cauzele” sau „factorii” care concură la producerea accidentelor. Acestea sunt reprezente de: - lipsa unei instrucții complete sau o instrucție neadecvată referitoare la utilizarea factorilor de civilizație materială, profesională, de comunicare, circulație etc.; - lipsa de experiență practică, slaba profesionalizare sau absența acesteia în domeniul respectiv; - desfășurarea unor activități sau a altor forme de conduite în condiții schimbate de mediu sau climă, care presupun un efort suplimentar și un anumit antrenament (circulația pe timp de noapte, ceața, ploaia, viscolul etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jos: protejarea psihică și socială a acestora, prin atribuirea unui statut social care respectă demnitatea umană, asigurarea locului lor în societate și a drepturilor lor; măsuri privind adaptarea școlară, profesională, familială și socială a deficienților; măsuri speciale de școlarizare și profesionalizare în raport cu capacitățile de care dispun deficienții; măsuri de protejare compensatorie a deficiențelor. Capitolul 34 Psihoigiena persoanelor instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice în interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar controlul „accesului în rândurile practicanților meseriei de istoric” și îngrădirea „inflației posesorilor de diplome” (pp. 93-94). în ceea ce privește profesionalizarea disciplinei, este necesară „contracararea veritabilei politici de autoreproducere a corpului didactic din instituțiile din domeniu în care profesori mai mult sau mai puțin mediocri își selectează urmașii la catedră «după chipul și asemănarea lor», evitând cu grijă infuziile din afară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lume, cu altă filozofie, o lume ajunsă într-o etapă istorică specială, cu valori, ce implică o formulă de acțiune realizată în planuri elevate. P. Coubertin cu toate că era germanofil a contribuit la prestigiul Franței și Germania a reușit să rezolve profesionalizarea olimpică, în 1936, pe când J. A. Samaranch a profesionalizat-o în 1986, când spaniol fiind, a desemnat Bacelona să organizeze Jocurile Olimpice. Ritm în ierarhia sportivă îl reprezintă acela al sufletului cu trupul, acest ritm are o deosebită importanță în selectarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și memorie literară degenerează în verbiaj sau în ceea ce se va defini, destul de precis, prin termenul de "politicianism". Necesitatea inițierii în treburile statului se desprinde nu numai din idealul emancipării și cultivării claselor de jos, cât mai ales din idealul profesionalizării, în vederea ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
sunt dezvoltate, relaționarea este redusă la primul sistem de semnalizare (senzații și percepții slab diferențiate); viața afectivă e redusă la trăirea impulsurilor primare. Persoanele cu acest tip de deficiență au un grad ridicat de dependență, sunt irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
membrii ei au un rol major în dezvoltarea personalității copilului. Alături de specialiștii din școală și din mediul larg social, familia poate sprijini descoperirea și amplificarea eventualelor abilități, aptitudini sau talente ale copilului dizabil și, prin intermediul surselor de recuperare, învățare și profesionalizare existente în teritoriu, poate contribui substanțial la asigurarea unor condiții de ordin afectiv, material, spiritual, menite să compenseze deficitul, să stimuleze realizarea de sine și, acolo unde este cazul, să valorizeze manifestările creative ale propriului copil. 3.3 Stimularea și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
elementul de planificare sau de intenție deliberată. Raportându-se la procesul de educație, acesta remarca câteva aspecte esențiale: a) Evaluarea inovațiilor nu se poate realiza decât prin raportare la obiectivele sistemului de învățământ; b) Inovațiile vizează consolidarea și individualizarea învățării, profesionalizarea învățământului și elaborarea superioară a programelor de învățământ; c) Inovațiile implică o modificare la nivelul activității și atitudinilor personalului didactic. O perspectivă nouă asupra raportului schimbare inovație ne oferă G. Adamczewski și F. Cros (1996, p. 114). Primul încearcă o
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de comunicare dintre membrii acesteia devin o garanție a progresului și strategiile ce conferă viabilitate procesului managerial, asigurându-se astfel premisele pentru o mai bună dezvoltare a organizației respective. Din acest punct de vedere, devine imperativă (re)construcția managementului educațional, profesionalizarea domeniului, restructurarea deplină a acestuia în ceea ce privește conținutul său informațional, funcțiile, procesul sau relațiile manageriale. Realizarea acestor deziderate devine oportună în condițiile în care managerul școlar este responsabil de buna coordonare și implementare a schimbărilor la nivelul organizației școlare. Pentru aceasta
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școli considerate "de elită", reducerea săptămânii de lucru în învățământ de la 6 zile la 5 zile, dar fără o diminuare în consecință a cantității materiei, eliminarea uniformei etc. Perioada 1991-1995 a reprezentat o etapă marcată de tendința spre pragmatism și profesionalizare, ceea ce a însemnat: * implicarea specialiștilor de la Institutul de Științe ale Educației în elaborarea unor texte preliminare de curriculum; * adoptarea modelului "rațional" al elaborării curriculum-ului, prin accentuarea importanței obiectivelor ce devin reper în alegerea conținuturilor și în asigurarea coerenței curriculum
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în viața socială; * elaborarea și aplicarea unei strategii de dezvoltare curriculară pe termen scurt, mediu și lung; * elaborarea unei metodologii de proiectare, dezvoltare, implementare, evaluare și revizuire progresivă a noului curriculum; * formarea unor resurse umane și manageriale care să asigure profesionalizarea proceselor de dezvoltare curriculară. Cele mai importante măsuri de reformă în domeniul curriculum-ului, pe care încercăm să le precizăm într-o manieră relativ cronologică, au vizat: 1. Proiectarea și elaborarea planului-cadru pentru clasele I-VIII, ca principal document curricular
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reformă reală, bazată pe expertiză în domeniu, a fost înființarea Serviciului Național de Evaluare și Examinare (SNEE), capabil să proiecteze, să gestioneze și să monitorizeze subsistemul evaluării și examinării. Mai mult decât atât, acest serviciu a fost asimilat necesității de profesionalizare a evaluării și examinării. Pentru o imagine de ansamblu asupra dimensiunii reformei evaluării în învățământul preuniversitar, considerăm necesară trecerea în revistă a elementelor reformei, așa cum au fost ele inițiate și aplicate în învățământul primar, precum și în învățământul gimnazial și liceal
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe o etapă pasageră, o "rampă de lansare" spre meserii mai bănoase. De asemenea, se observă un deficit al numărului de cadre didactice care profesează în mediul rural, posturile din această zonă fiind ocupate de personal necalificat. b) Deficitul de profesionalizare. Statutul de educator este unul ocupațional și nu profesional, cu excepția învățământului preșcolar și primar, ceea ce se repercutează negativ asupra statutului social al cadrului didactic. c) Deficitul de informare, deoarece publicațiile periodice existente la nivel național cu rol de dezbatere și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
etc. Suntem de părere că simpla respectare a acestor principii nu este suficientă pentru definirea calității programelor de studiu. Se pare că este nevoie și de schimbări la nivel instituțional, interinstituțional etc. Merită amintit și momentul introducerii standardelor 1 pentru profesionalizarea activității didactice. Aceste standarde au astăzi rolul de a asigura calitatea învățământului, activitatea didactică depășindu-și statutul de meserie în favoarea statutului de profesie. Se încearcă astfel saltul către conturarea unei identități profesionale pentru care vocația rămâne o cerință importantă, dar
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fără a asigura suportul logistic și financiar necesar. Statutul social scăzut al școlii românești și imperativul adaptării la cerințele postmodernității reprezintă un paradox intim legat de cel anterior analizat. Deși s-au operat modificări la nivelul politicii educaționale care vizează profesionalizarea carierei didactice, calitatea remunerației cadrului didactic, precum și resursele financiare scăzute alocate învățământului mențin un deficit de statut care atrage după sine abandonarea, din start sau pe parcurs, a acestei profesii. Ori, în condițiile în care indivizii trebuie formați pentru a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesară în cazul crizei competențelor, când cunoștințele sunt depășite, sau în cazul în care există lacune foarte grave în pregătirea profesorilor". Cele două concepte nu sunt sinonimice. În timp ce formarea continuă își propune revizuirea ascendentă a unor cunoștințe dobândite în etapa profesionalizării pentru cariera didactică, reciclarea are loc în condițiile în care vechile cunoștințe nu mai sunt operabile, când au loc schimbări bruște în acest plan. Cunoașterea elementelor care permit distanțarea celor două concepte este imperios necesară pentru diagnosticarea nevoilor de dezvoltare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sociali sau existente chiar la nivelul școlii între diferite filiere de formare, metodologice, teoretice etc.; * Descentralizarea sistemului de învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrul didactic. Poate fi, însă, doar o fațetă a problemei. Programele de formare continuă pot satisface și nevoia personalului didactic de a se perfecționa, aspect cu o importanță majoră în condițiile în care la nivelul educației se manifestă două tendințe: profesionalizarea carierei didactice, ceea ce presupune reconsiderarea proceselor de formare inițială și continuă, prin asigurarea competențelor de bază pe care orice cadru didactic trebuie să le probeze, ameliorându-se astfel deficitul de statut al educatorului, dar și revizuirea politicii de formare continuă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens. Ea va deveni tot mai vizibilă odată cu profesionalizarea managementului educațional, ceea ce va solicita profesorului-manager asumarea unor noi responsabilități la nivelul școlii. Analizând organizația școlară prin prisma raportului sociabilitate solidaritate din matricea arhitecturii sociale propusă de R. Goffee și G. Jones, suntem de părere că la nivelul său coexistă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operează cu semnificațiile reale ale conceptului de management. Una dintre cauze ar fi însăși menținerea unui anumit nivel de birocrație și centralizare a deciziilor. La nivelul organizației școlare, funcția de manager este prea puțin reprezentativă pentru cerințele actuale. În consecință, profesionalizarea activității manageriale în educație trebuie să constituie o urgență a schimbărilor impuse de reforma în educație. Obiectivele, cultura, climatul organizațional, comunicarea și resursele umane sunt doar o parte dintre dimensiunile școlii ca organizație, putându-li-se alătura mediul extern, structura
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]