3,286 matches
-
sus menționate ale statului belgian. Cum partidul catolic a fost mai bine reprezentat în primul deceniu după adoptarea legii, am regăsit între membrii juriului central nu mai puțin de 65 de reprezentanți ai Universității Catolice din Louvain, 73 din afara corpului profesoral, 38 din partea universităților de stat și 16 de la Universitatea Liberă din Bruxelles 8. Situația s-a menținut până în 15 iulie 1849, când Parlamentul belgian a adoptat o nouă lege organică a învățământului superior, cu care ocazie au fost inițiate și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
să fie numit un Rector (în persoana lui Pierre-François van Meenen, ce a deținut funcția până în 1849), iar de gestiunea materială a Universității Libere din Bruxelles să se ocupe un Administrator 31. Din 1861, Rectorul era ales anual de corpul profesoral; mai apoi mandatul a suferit o serie schimbări din perspectiva duratei, astfel că o persoană care obținea funcția putea inițial să fie reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere, ocupându-se strict de chestiunile didactice și științifice; Rectorul, Administratorul, Președintele și Vicepreședintele Consiliului de Administrație au constituit, incepand cu 1907, un Birou Permanent, care avea sarcina gestiunii globale a instituției 33. Să mai spunem
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ce a acordat un interes mai mare exercițiilor cu caracter practic 76. Un moment important în evoluția studiului științelor la Universitatea Liberă l-a constituit înființarea în 1873 a Facultății de Stiinte Aplicate sau Școală Politehnica (École Polytechnique). Inițial, corpul profesoral al acestei instituții de învățământ superior era constituit din șapte cadre didactice ale Facultății de Stiinte, unul de la Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu civil, mine etc.), dar studenții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Administrație al Universității Libere 93. Fiind adept al unei libertăți academice și administrative totale, acesta șarja în "L'Étoile Belge" din 25 februarie 1899 spunând că Universitatea Nouă "nu avea nici reglementări, nici vreun sistem anume de vot în cadrul corpului profesoral și nu ar fi avut nici Rector (care, adăugăm noi, la acea vreme era Guillaume de Greef), daca semnătura lui nu ar fi fost obligatorie, în conformitate cu prevederile legale, pe diplomele emise"94. În primul său an de existență Universitatea Nouă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din Bruxelles, de Facultatea de Drept). Organizarea administrativă, dar și dezvoltarea conținutului științific al programelor de studii care funcționau la Universitatea Liberă, au fost favorizate de dobândirea unei mai mari autonomii, ceea ce a permis o creștere semnificativă atât a corpului profesoral, cât și a numărului de studenti (cele două fiind de altfel strâns legate). Remarcam, de asemenea, interesul conducerii Universității Libere de a răspunde nevoilor societății, prin introducerea de cursuri noi (că, de exemplu, cele de drept industrial sau de geografie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
drept de practică în Belgia, cel puțin în domeniul medicinei, cum era în cazul de față, nu ar fi avut nici în România. În consecință, la întoarcerea în țară, lui Cicerone Segărceanu trebuia să i se fi recunoscut de către Consiliul profesoral al Școalii Naționale de Medicină și Farmacie validitatea diplomei obținută la Universitatea Liberă din Bruxelles, iar apoi să participe la o examinare ce va fi avut patru probe (una scrisă fiziologie, patologie medicală și chirurgicală, obstretică sau anatomie patologica, o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
suportat [...] după bruscă și extremă lovitură ce natură sau Providența" i-o dăduse "în urmă decesului soției, [...] o a doua persónă bine voitóre, un alt părinte"34. Intervenția lui Eugen Mavrodi a făcut ca Universitatea Nouă, prin vocea consiliului sau profesoral, să accepte plata în rate a taxelor de școlaritate datorate de Petre Zlătescu. Astfel, tatăl acestuia, preotul Ilie, un om apăsat de greutățile unei familii numeroase (avea nu mai puțin de opt copii), trimitea Ministrului României la Bruxelles 400 de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dacă se găsesc obiectele și eu voi prezenta la Ministerul Afacerilor spre a primi obiectele, hotărârea; de alt-fel, hotărârea e aprópe 1500 lei. Cât pentru diplomă v'am trimis c.p. prin care Dnul. Octors, secretarul facultății spune că: Consiliul profesoral al Facultății a admis că eu (căci îmi răspunde mie) să trimet 300 lei și cei 200 mai tarziu; vé rog în calitate de tată împovărat cu 8 copii, nepóta mea, a 9-a, să interveniți pe langă facultate a elibera un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Jurnalul din primii ani ai Parisului este marcat de hotărârea de a suprima orice urmă afectivă. La apa Vavilonului este în prima parte "Un extemporal scris cu puritatea ființei de atunci și corectat, cu creion apăsat, de cea intransigentă și profesoral scrupuloasă de acum"369. Eugen Simion expune problematica lecturii și a lectorului jurnalului intim și din perspectiva autorului, propriul lector, motivat de rememorarea unor evenimente, de justificarea continuării jurnalului sau de verificarea estetică. Relectura presupune în acest caz nuanțarea, evaluarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Învățământ sunt evaluați anual, iar rapoartele de autoevaluare sunt din 5 În 5 ani și cuprind câteva criterii riguroase privind serviciile aduse de școlari: - misiune și obiective; - elevi foarte bine pregătiți, cu performanțe obținute la nivel internațional; - proces educațional; - corp profesoral de o Înaltă ținută didactică; - cercetare științifică, invenții, inovații, publicații; - infrastructură; - suport financiar șia ctivități manageriale. Toate aceste criterii se aplică și În cazul evaluării serviciilor educaționale. Foarte important În sistemul de Învățământ european abordarea procesuală a activităților, comunicarea Îmbunătățită
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
și personalului unității; - perpetuarea tradițiilor grădiniței atât În domeniul educativ, cât și În cel instructiv; - promovarea atitudinii participative a partenerilor sociali (instituții de stat, patronat, sindicate); - perfecționarea sistemului de obținere și alocare a resurselor financiare și materiale; - asigurarea unui corp profesoral administrativ de Înaltă calificare, activ, cu o motivație superioară și atitudini participative. Coordonare strategică - asigurarea unui program corespunzător de educație și formare pentru copii; - stimularea tuturor factorilor implicați În elaborarea proiectului curricular și extracurricular; - dezvoltarea bazei materiale care să permită
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
unui nou liceu în localitate, numărul elevillor de la Complexul Școlar a scăzut și, corespunzător, s-a micșorat numărul de clase. De altfel, numărul total de clase s-a stabilit pe o perioadă destul de mare la 32-33 clase (1966-1977), iar corpul profesoral era format din 54 de profesori cu o pregătire profesională valoroasă, care au știut să insufle elevilor dragostea față de învățătură și respectul față de școală. În anul 1965, s-a produs oficial separarea celor două licee din cadrul Complexului Școlar, Liceul Pedagogic
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
material minim, cu caracter sezonier: schi, turism și orientare sportivă, înot aplicativ, drumeții tematice, Crosuri sau chiar marșuri care să devină tradiționale în viața studențească. 3.2 Demersuri operaționale: Alegerea și numirea de către Consiliului de Administrație al UBB și Consiliul Profesoral al FEFS a 3-5 cadre didactice care alături de reprezentanții studenților să formeze un grup de lucru pentru elaborarea unui plan de aplicare al acestui proiect. În acest plan vor fi prevăzute și modificările care trebuie făcute în „Regulamentul de funcționare
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
din sat formează grupuri informale de petrecere a timpului liber. În anul 1990, Lavinia Rogozea, pe atunci directoare a școlii din sat, a încercat să reînvie tradiția șezătorilor. Timp de aproape zece ani, șezătorile, la care participau femeile din corpul profesoral al școlii și al grădiniței și o serie de alte femei dornice, se desfășurau sâmbăta seara, pe rând, la casele „membrelor”. Se tricota, se cosea, se discuta, se cânta, se făceau gogoși și se bea vin. În vara anului 2000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
preluarea unor atribuțiuni administrative, directorul fiind chiar persoana desemnată să le îndeplinească. Mai mult, este puțin probabil ca sistemul de învățământ românesc să accepte chiar și astăzi prezența unui manager școlar care să rezolve exclusiv problemele administrative, venit din afara corpului profesoral și nesupus controlului direct al acestuia. Din punct de vedere strict metodologic, am fost dezamăgit că nu am reușit să aflu câteva detalii elementare: nu reiese prea clar dacă subiecții știau cu ce se ocupă cercetătorul sau nu și în ce măsură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
admitere și sunt parțial pregătiți să facă față exigențelor acestei noi trepte de instrucție; este de așteptat ca adaptarea lor să se facă fără prea mari dificultăți, dar să necesite un timp mai îndelungat și un sprijin specific din partea corpului profesoral; cei ce au intrat în facultate fără examen de admitere, într-o condiție de relaxare, fără a fi dispuși să se implice imediat în învățare, oferindu-și încă răgaz și gândindu-se că se vor descurca; este de așteptat ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o eventuală discontinuitate între școală și facultate care ar afecta buna integrare a studenților; manifestarea dominantă a disponibilității și buna dispoziție de comunicare cu studenții, pentru că se dovedește că aceștia au încă nevoie de o anumită căldură afectivă din partea corpului profesoral care să reflecte atât înțelegerea situației lor de începători, cât și încrederea că vor putea face față cerințelor noului mediu. Bibliografie Allport, G.W. (1981), Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ausubel, D.P.; Robinson, F.G. (1981), Învățarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale participanților individuali la sarcina colectivă curentă. Am ales cazul particular al consiliului de administrație (CA) dintr-o unitate de învățământ superior pe care în continuare o numim Beta. Date privind funcționarea cognitivă a altor grupuri formale, cum sunt consiliul profesoral al unei facultăți sau colegiul senatului, sunt utilizate din perspectiva mecanismului furnizării resurselor de informații și cunoștințe pentru activitatea cognitivă a CA. Activitatea cognitivă distribuită este urmărită în practica obișnuită a ședinței CA. 4. Metoda și procedura de studiu Metoda
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceste documente. Întrucât constituirea „stării reprezentaționale” prezentate inițial în documente are loc nu doar în timpul ședinței CA, ci, mai ales, în afara acesteia, unitatea noastră de analiză este variabilă, incluzând activități cognitive ale altor structuri formale, cum sunt colegiul senatului, consiliul profesoral al facultății, biroul consiliului profesoral etc., și interacțiuni în afara ședințelor care au avut efecte asupra evenimentelor observate în timpul desfășurării acestora. 5. Rezultatele studiului • Controlul interacțiunii participanților în activitățile cognitive ale CA În practica obișnuită a discutării temelor din agenda ședinței
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reprezentaționale” prezentate inițial în documente are loc nu doar în timpul ședinței CA, ci, mai ales, în afara acesteia, unitatea noastră de analiză este variabilă, incluzând activități cognitive ale altor structuri formale, cum sunt colegiul senatului, consiliul profesoral al facultății, biroul consiliului profesoral etc., și interacțiuni în afara ședințelor care au avut efecte asupra evenimentelor observate în timpul desfășurării acestora. 5. Rezultatele studiului • Controlul interacțiunii participanților în activitățile cognitive ale CA În practica obișnuită a discutării temelor din agenda ședinței CA, interacțiunea participanților (între ei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subordonate. Astfel, un prim sistem funcțional include activitatea de generare a reprezentărilor în colegiul senatului, introducerea lor în activitatea cognitivă a participanților la ședințele CA în care sunt folosite ca resurse și diseminarea lor ca produse finite în birourile consiliilor profesorale. Cele trei momente ale desfășurării activităților în acest sistem funcțional sunt strâns legate în timp. Ședințele colegiului senatului sunt urmate, uneori la distanță de nici o oră, de cele ale CA, care sunt urmate (la distanță de cel mult câteva zile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
desfășurării activităților în acest sistem funcțional sunt strâns legate în timp. Ședințele colegiului senatului sunt urmate, uneori la distanță de nici o oră, de cele ale CA, care sunt urmate (la distanță de cel mult câteva zile) de ședințele birourilor consiliilor profesorale. Un alt sistem funcțional cuprinde generarea reprezentărilor în grupuri create ad-hoc la solicitarea rectorului și utilizarea lor ca resurse în activitatea cognitivă a colegiului senatului și apoi a CA. Un al treilea sistem funcțional include generarea sau modificarea reprezentărilor în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
alt sistem funcțional cuprinde generarea reprezentărilor în grupuri create ad-hoc la solicitarea rectorului și utilizarea lor ca resurse în activitatea cognitivă a colegiului senatului și apoi a CA. Un al treilea sistem funcțional include generarea sau modificarea reprezentărilor în consiliile profesorale în scopul utilizării lor ca resurse în activitățile structurilor organizaționale în care consiliul profesoral are reprezentanți. • Diferențe calitative în propagarea reprezentărilor în sistemele funcționale În primele două sisteme funcționale în care locul generării reprezentărilor îl constituie colegiul senatului sau grupuri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
utilizarea lor ca resurse în activitatea cognitivă a colegiului senatului și apoi a CA. Un al treilea sistem funcțional include generarea sau modificarea reprezentărilor în consiliile profesorale în scopul utilizării lor ca resurse în activitățile structurilor organizaționale în care consiliul profesoral are reprezentanți. • Diferențe calitative în propagarea reprezentărilor în sistemele funcționale În primele două sisteme funcționale în care locul generării reprezentărilor îl constituie colegiul senatului sau grupuri de lucru create ad-hoc la cererea rectorului sau a altui membru al colegiului senatului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]